1,591 matches
-
proasta, cu mâna întinsă și gura căscată: A, uitasem că ești un idiot care nu mă recunoaște decât cu coasa și costelivă...Stupidă imagine! Poftim, îți fac pe plac! Și se transformă în binecunoscutul schelet. Se îndârji și se repezi coasa în el. Dar tăișul coasei se lovi de cremenea gândurilor lui moș Ion, sărind înapoi cu sunet metalic prelung. Moartea se enervă: Ce-nseamnă asta? Nu mi s-a întâmplat niciodată... Ba, ți s-a întâmplat! săriră gândurile lui moș
SCUZAȚI, CĂ MOR! de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 2118 din 18 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379131_a_380460]
-
gura căscată: A, uitasem că ești un idiot care nu mă recunoaște decât cu coasa și costelivă...Stupidă imagine! Poftim, îți fac pe plac! Și se transformă în binecunoscutul schelet. Se îndârji și se repezi coasa în el. Dar tăișul coasei se lovi de cremenea gândurilor lui moș Ion, sărind înapoi cu sunet metalic prelung. Moartea se enervă: Ce-nseamnă asta? Nu mi s-a întâmplat niciodată... Ba, ți s-a întâmplat! săriră gândurile lui moș Ion, într-un singur glas
SCUZAȚI, CĂ MOR! de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 2118 din 18 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379131_a_380460]
-
De fiecare dată ți-am spus să mă lași în pace, că eu nu plec când vrei tu! Uimită, Moartea-i spuse: - Și totuși, trebuie să te iau! Astăzi, acum! Ce vrei, să mă rog de tine? Mai repezi o dată coasa. Gândurile lui moș Ion, tot cremene, dar dădură puțin înapoi, descurajate. Sufletul său, cu bagajele făcute, se opintea să se elibereze din trup. Striga la gândurile derutate: terminați cu fleacurile, trebuie să plec! Faceți-mi loc! Speriate, gândurile îl obligară
SCUZAȚI, CĂ MOR! de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 2118 din 18 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379131_a_380460]
-
cea foarte tare!” De-a binelea să mă amețesc, mulți, mulți ani să rătăcesc în splendori-filon să mă răcoresc și să-mi astămpăr - setea, de zbor înalt, ierburi moi, senin și înțelesuri ... Pitoresc? Poate, dar nu mă amăgesc... Timpul, cu coasa în claie de vers îl răstălmăcesc, sub toate strigătele hăulesc, în păduri de dor mă adăncesc... Astfel, mulțumesc, clipei de soare împărătesc și-n echilibrul cerului mă topesc... Referință Bibliografică: Sete / Lia Zidaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1985
SETE de LIA ZIDARU în ediţia nr. 1985 din 07 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379316_a_380645]
-
Acasa > Poezie > Delectare > MEREU Autor: Tanea Roman Publicat în: Ediția nr. 1993 din 15 iunie 2016 Toate Articolele Autorului Văd norii negri, c-aleargă spre mine, Dorind să reverse amarul din vine. Respir un aer greu cu o coasă, Din marea iubire,un dor mă apasă. Departe tu ești, dar nu amintire Nu văd motiv de poticnire, Deși un ocean e între Tu și EU, A ta voi rămîne, iubire, mereu! Referință Bibliografică: Mereu / Tanea Roman : Confluențe Literare, ISSN
MEREU de TANEA ROMAN în ediţia nr. 1993 din 15 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369134_a_370463]
-
să văd totul din interior urc pe cel mai apropiat vârf și privesc mă privesc într-un joc în care piesele sunt din fragmente de iarbă iar baza este cerul răsturnat al iubirilor răzlețite de viață sau poate numai de coasa doamnei care niciodată nu uită să prindă în gesturile ei nevăzute ceea ce nu mai poate fi readus la liman Anne Marie Bejliu, 31 mai 2016 Referință Bibliografică: și privesc / Anne Marie Bejliu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1978, Anul
ŞI PRIVESC de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1978 din 31 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/369250_a_370579]
-
tu cea nesfârșită! ai întins aripile gândind să atingi luna, vulturii ți se împletiseră în zbor,începând să guste din carnea ta vremelnic zburătoare. odihneau umbrele cerului peste țipătul tău îngrozite de atâta neputință! soarele dădea la o parte cu coasa tăgăduirii pe umeri norii,care-ți spălau lacrimile picurate din sloiul orbirii tale. cine mai văzuse suflet țipând de înfrigurare, singurătate, frică de zbor? Autor Doina Bezea Referință Bibliografică: O,TU CEA NESFÂRȘITĂ! / Doina Bezea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
O,TU CEA NESFÂRȘITĂ! de DOINA BEZEA în ediţia nr. 1919 din 02 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369293_a_370622]
-
de minunății: Flori cu alese miresme presărate pe câmpii, Dar o floare, o soplendoare, și ce parfuma miros! Am găsit-o într-o vale, sub alunul cel umbros. Nu știu cum a reușit!... în poiană să ajungă, Să rămână-n fân cosit, coasa să nu o atingă? Te admir, frumoasă zână! Ai venit în plină vară... Nu cumva te-ai rătăcit? Mândruliță, floare rară! Panseluță, dragă-mi ești, și admir a ta culoare!... Cum de-ai putut să-nflorești, draga mea seducătoare? Tu
TEFAN PAVEL de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1354 din 15 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362219_a_363548]
-
iubire într-o mare doar de bine, Precum înțelepții vremii, cușmele pe spate date, Privegheaza- n contemplare ce a mai rămas din sate. Câinii latră pe la porți ca sa intre nu să iasă, Veșnicia trasă-n roată, scurt tăiată e de coasă, Caii veștezi se anină de portițe scârtâinde, Oamenii incovoiați de gânduri nu mai au vătrai în tinde, Stau căpițele de vorbă, nu sunt poale nu sunt ii, Sprijinite doar în sine, nu ni se mai nasc copii, Însa-n vorba
STAU CĂPIȚELE DE VORBĂ de SILVANA ANDRADA în ediţia nr. 1991 din 13 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378800_a_380129]
-
toți?Of...! Că sunt risipiți prin lumea asta mare, ca niște pui rătăciți prin ogrăzi străine... Că ce ușor era pe vremea ei! Avea omul plozii- mari și mici -pe lângă el, si la muncă și la sărbătoare, si la coasă și la joc și învârteau cu toții roată vieții, fără a risipi nimic din ce au primit! Când ăla bâțan cădea, ducându-se la Domnul !, rămâneau ai mai tineri care și ei știau vorba și obiceiul locului ,știau muncă și rânduiala
CIOBURILE de MIRELA PENU în ediţia nr. 1556 din 05 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377735_a_379064]
-
comparațiunii. Între cele dentîi, cu armonie imitativă, sânt următoarele: Urduc, Burduc, De barbă-l duc De barbă-l aduc. (Fedeleșul) Veni titirigele, Luă pipirigele, Rămase doftorul gol. (Oamenii iau pâinile din cuptor) Țac, țac Prin copac, Fâș, fâș Prin păiș. (Coasa) Comice prin greoiciune și neexactitate sânt următoarele: La marginea satului Căciula fârtatului. (Luna) Într-o vale prea adâncă Zace un popă pe brâncă. (Mămăliga) Unele din ghicitori sânt cam echivoce, dar nu ne pare rău. Cu toate considerațiile de decență
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
Cleyton cu șinile locomobile a lui Calla, de bronzu; un talger vărsat ajour (ornamente); o oglindă idem; plug de rupt țelina; modelul cel mare al lui D. Ball; plug francez Rose; plug de arat dreptu moldovenesc, îmbunătățit; mașină întreagă de coasă; fereseu circular; un strung pentru lemn și alamă; biela craesna cu cusinele ei, o mașină a lui Calam de șease cai; piston de schijă și oțel vărsat; două harabale legate cu fier, bucsuite, a 30 galbeni. Cea mai mare parte
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Valei, dulcea rătăcitoare. În suferință recolta omenească unduia, cu gemete îngrozitoare de durere. Universalul Geamăt se nalta; se-ntunecă Omul cel Veșnic. Apoi Urizen se ridicắ și-n mîna-i luat-a secera. 580 Exist' o secera de-aramă și-o coasă ce-i de fier327 ascunse-adînc În Miazăzi, de cîțiva aștri solitari păzite. Această secera Urizen o lua; fiii săi în brațe luară coasă Și merseră nainte și-începură-a secera; și bucuroși toți fiii săi Au secerat largul Univers și-n snopi
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
Urizen se ridicắ și-n mîna-i luat-a secera. 580 Exist' o secera de-aramă și-o coasă ce-i de fier327 ascunse-adînc În Miazăzi, de cîțiva aștri solitari păzite. Această secera Urizen o lua; fiii săi în brațe luară coasă Și merseră nainte și-începură-a secera; și bucuroși toți fiii săi Au secerat largul Univers și-n snopi legat-au recolta minunată. 585 Îi duseră în largile hambare în mare sărbătoare și triumf De flaute și harfe, tobe și trîmbițe, corni
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
de aur", semnifică reîntoarcerea omului la rangul de Om Cosmic. 326 (IX, 564) cu glas dogit răcnesc chipurile omenești (hoarse roll the human forms): Sau "se rostogolesc haotic" (hoarse înseamnă și "discordant"). 327 (IX, 580) secera de-aramă și-o coasă ce-i de fier: Este sugerată alternanta și cooperarea sincronica dintre ordine și dezordine (arama: ordine socială: vezi cartea de arama a lui Urizen; fier: distrugere-război: vezi cartea de fier a lui Urizen). 328 (IX, 631) Abstracted = extras, despărțit (din
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
cum credeai! (după o pauză) Domnule, am ales cimitirul pentru că printre morminte, bocete, disperări, scap de frica morții... adică fac un fel de antrenament... și să pot spune "haide, iubito, vino..., n-o mai fă pe grozava... pe urîta... pe coasa... Mare scofală! Nici tu nu cîștigi mare lucru că mă iei, dar nici eu nu pierd cine știe ce... Tu îți faci treaba și eu te ajut... Îmi exersez dispariția..." Este că sînt șmecher? Octav: Da... Și mai ales vesel... insuportabil de
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
pauza dintre două brazde, la Radu, fiul său plecat În America (sau Canada!), la unii colegi care i se pare că au ceva cu el sau poate la vreo comunicare științifică. A! Mi-a făcut și mie o demonstrație cu coasa, dar nu am deprins Încă acest meșteșug. Am reținut Însă ceva despre cute, batcă și brățară. Are timp să vorbească și cu vecinii, mai mult sau mai puțin bătrâni și Înțelepți, ascultând vorbe simple, lipsite aparent de vreo Încărcătură psihologică
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
éloigne que rarement du découpage inițial du poème. La traductrice applique un ajout de graphèmes seulement lorsqu'elle sent le besoin de souligner davantage un élément du texte de départ : Ar trebui să tai iarbă pe unde-ai trecut. Cu coasă tăgăduirei pe umăr/ în cea din urmă tristețe mă-ncing. (Amintire) (Blaga, 2010 : 532) Je devrais faire place nette, / oui, je devrais faucher l'herbe là où tu es passé. / Sur mon épaule pèse la faux du négateur/ et la
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
ateliere de fierărie, precum cele de la Brateiu (jud. Sibiu), Curcani (jud. Giurgiu), Radovanu (jud. Călărași) Budești (jud. Vrancea), Grumezoaia (jud. Vaslui), Bârlogu (jud. Argeș). Au fost găsite în așezări unelte, precum brăzdare, cuțite de plug, rame de hârlețe, săpăligi, seceri, coase. Aceste unelte erau averea obștii respective. Pe teritoriile locuite de români, tehnica agricolă era destul de avansată: brăzdarul de plug asimetric și plugul cu rotile, ce asigurau un randament agricol sporit. S-au aflat și râșnițe pentru măcinatul cerealelor, dar și
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
crac, gleznă, trup, nevastă, mașteră (mamă vitregă), ca ocupații, grădinar, precupeț, vraci, zidar, zlătar. În agricultură, terminologia esențială este latină, dar avem (întâlnim) și cuvinte slave: ovăz, lobodă, țelină, hamei, hrean, mac, rapița, sfecla, pelinul, troscotul, rogozul, măslinele. Unelte agricole: coasă, cosor, coșniță, greblă, lopată, plugul (aratru) este latin, dar părțile sale componente sunt slave: grindeiul, cobila, cormana, plazul. Alte cuvinte: ogor, brazdă, răzor, pârloagă, toloacă, miriște; munci agricole: a îmblăti, a pologi, snop, căpiță, stog. Păstorit (animale): bivol, bivoliță, ogar
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
cușmă, șubă, cojoc, țundră, suman. Caracterizări sufletești: iubire, dragoste, sfială, grijă, năcaz, greșeală, vină, milă, ciudă, șagă, gând, grai; acțiuni: a zări, a clipi, a lovi, a răni, a omorî; părți ale casei: grindă, prag, coș, sobă; unelte agricole: plug, coasă, greblă, hârleț, fierăstrău, lopată, sită, dârmon, bardă, topor, clește, pilă, osie, daltă, suveică, vârtelniță, blid, răboj, tigae, desagă, rogojină, toiag, nicovală, cumpănă, lanț, sanie, laviță, drojdie, țuică, covrig, colac. Cuvinte și relații ostășești: viteaz, voinic, ceată, tabără, șatră (cort), steag
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
a plugului: 1. aratru-plug primitiv, triunghiular sau patrulater ca formă, cu brăzdar simetric (dacic sau roman) și cuțit; 2. plugul propriu-zis cu brăzdar asimetric, cu cuțit, cormană și roitile. Dacă plugul se folosea pentru arat, pentru recoltat se utilizau seceri, coase și cosoare din metal. Asemenea unelte agricole s-au descoperit la Bârlogu (jud. Argeș), Radovanu (jud. Călărași), Dinogetia-Garvăn (jud. Tulcea), Capidava (jud. Constanța), Dragosloveni (jud. Vrancea), Grumezoaia (jud. Vaslui), Dăbâca (jud. Cluj), Șelimbăr (jud. Sibiu). S-au aflat, apoi, gropi-depozite
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
administrativă, alternativă cunoscută după eticheta din limba engleză: market vs hierarchy. Discuția opțiunii și toate elementele conexe au constituit baza unei școli economice și a unei teorii, numită a costurilor de tranzacționare, ilustrată de numeroase lucrări de referință, între care Coase (1937) și Williamson (1975), ca exemple ilustrative ale unor perioade de efervescență a domeniului. O organizație are de comparat costurile pe care le generează desfășurarea unei activități proprii cu costurile ce apar dacă activitatea ar fi realizată în exterior, în
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
1982), „Contestable Markets: An Uprising in the Theory of Industry Structure”, American Economic Review, vol. 72, martie, pp. 1-15. Băcanu, B. (1997), Management strategic, Teora, București. Băcanu, B. (2006), Practici de management strategic. Metode și studii de caz, Polirom, Iași. Coase, R.H. (1937), „Nature of the Firm”, Economica, nr. 4, pp. 386-405. Day, G.S., Montgomery, D.B. (1983), „Diagnosing the Experience Curve”, Journal of Marketing, vol. 47, nr. 2, primavara, pp. 44-58. Hardwick, P., Langmead, J., Khan, B. (2002), Introducere în economia
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
mare de Leopold Kampf. Probabil aceasta îl va fi îndrumat spre dramaturgie, căci anunța în 1922 terminarea piesei Canalia, iar în 1924 intrarea în repetiții a comediei Pe când era bunica fată mare. La Craiova, se pare, a scris drama Sub coasa morții. Reintrarea în literatură se produce totuși printr-o amplă nuvelă, intitulată Vinul de viață lungă (1931), urmată de romanele Fecior de slugă (1932), Pentr-un petec de negreață (1934, devenit la ediția a treia Andrei Vaia) și Nea Nae
COCEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286310_a_287639]