3,186 matches
-
bumbac negru pe panama. Costumul popular de femeie lucrat de dumneaei este alcătuit din cămașă cu cheiță (șiruri de flori printre care se află o împletitură de culoare neagră), cu obinzică (o bentiță la gât de unde pornesc crețurile) și catrință cusută cu mătase neagră pe postav negru, cu tăietură, poale cu giulgi. Cămașa bărbătească este din panama albă, cusută cu bumbac negru la mânecă, cu stani (o bucată de material care vine de jos și merge până pe spate, din ea fiind
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]
-
de flori printre care se află o împletitură de culoare neagră), cu obinzică (o bentiță la gât de unde pornesc crețurile) și catrință cusută cu mătase neagră pe postav negru, cu tăietură, poale cu giulgi. Cămașa bărbătească este din panama albă, cusută cu bumbac negru la mânecă, cu stani (o bucată de material care vine de jos și merge până pe spate, din ea fiind tăiată gura), pavă (bucata de pânză de sub braț), cline (clinuri), barburi (clinuri care se desprind de la cusătură de pe
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]
-
rămase mici). În casa de la Hodac pot fi admirate atât costume populare vechi, cât și noi. Costume de demult pentru femeie se compun din: șapțcă, o căciuliță neagră, cu un prosop (ștergar) alb deasupra, cămașă din pânză țesută în război, cusută cu mărgele, cu motive geometrice sau florale, cheptar din catifea cusut cu flori, șorț din glot (o pânză neagră), bogat ornamentat cu motive florale, cusute cu mâna, tricolor la brâu, straiță pe umăr, opinci. Cele pentru bărbați sunt alcătuite din
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]
-
populare vechi, cât și noi. Costume de demult pentru femeie se compun din: șapțcă, o căciuliță neagră, cu un prosop (ștergar) alb deasupra, cămașă din pânză țesută în război, cusută cu mărgele, cu motive geometrice sau florale, cheptar din catifea cusut cu flori, șorț din glot (o pânză neagră), bogat ornamentat cu motive florale, cusute cu mâna, tricolor la brâu, straiță pe umăr, opinci. Cele pentru bărbați sunt alcătuite din: căciulă de oaie neagră, cămașă din pânză veche țesută în război
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]
-
o căciuliță neagră, cu un prosop (ștergar) alb deasupra, cămașă din pânză țesută în război, cusută cu mărgele, cu motive geometrice sau florale, cheptar din catifea cusut cu flori, șorț din glot (o pânză neagră), bogat ornamentat cu motive florale, cusute cu mâna, tricolor la brâu, straiță pe umăr, opinci. Cele pentru bărbați sunt alcătuite din: căciulă de oaie neagră, cămașă din pânză veche țesută în război, cusută pe șir (fir) cu mâna, cioareci, suman din postav țesut în război, desagi
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]
-
cu flori, șorț din glot (o pânză neagră), bogat ornamentat cu motive florale, cusute cu mâna, tricolor la brâu, straiță pe umăr, opinci. Cele pentru bărbați sunt alcătuite din: căciulă de oaie neagră, cămașă din pânză veche țesută în război, cusută pe șir (fir) cu mâna, cioareci, suman din postav țesut în război, desagi, opinci, bâtă pentru oi. Costumele populare, actuale pentru femei sunt formate din: năframă, cămașă cusută pe fir, cu motive florale, cheptar din piei de oaie cu motive
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]
-
din: căciulă de oaie neagră, cămașă din pânză veche țesută în război, cusută pe șir (fir) cu mâna, cioareci, suman din postav țesut în război, desagi, opinci, bâtă pentru oi. Costumele populare, actuale pentru femei sunt formate din: năframă, cămașă cusută pe fir, cu motive florale, cheptar din piei de oaie cu motive florale, cusute cu acul, poale, șurț cu o piană, din brașon negru, cusut cu flori, catrință, papuci vechi și cele pentru bărbați din: colop, o pălărie cu zgărdău
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]
-
șir (fir) cu mâna, cioareci, suman din postav țesut în război, desagi, opinci, bâtă pentru oi. Costumele populare, actuale pentru femei sunt formate din: năframă, cămașă cusută pe fir, cu motive florale, cheptar din piei de oaie cu motive florale, cusute cu acul, poale, șurț cu o piană, din brașon negru, cusut cu flori, catrință, papuci vechi și cele pentru bărbați din: colop, o pălărie cu zgărdău (mărgele), cămașă cusută cu șir (fir), ițari (pantaloni albi, țesuți în război), curea din
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]
-
desagi, opinci, bâtă pentru oi. Costumele populare, actuale pentru femei sunt formate din: năframă, cămașă cusută pe fir, cu motive florale, cheptar din piei de oaie cu motive florale, cusute cu acul, poale, șurț cu o piană, din brașon negru, cusut cu flori, catrință, papuci vechi și cele pentru bărbați din: colop, o pălărie cu zgărdău (mărgele), cămașă cusută cu șir (fir), ițari (pantaloni albi, țesuți în război), curea din piele cu mărgele ca zgărdanul de pe colop, pantofi sau opinci. Astăzi
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]
-
cu motive florale, cheptar din piei de oaie cu motive florale, cusute cu acul, poale, șurț cu o piană, din brașon negru, cusut cu flori, catrință, papuci vechi și cele pentru bărbați din: colop, o pălărie cu zgărdău (mărgele), cămașă cusută cu șir (fir), ițari (pantaloni albi, țesuți în război), curea din piele cu mărgele ca zgărdanul de pe colop, pantofi sau opinci. Astăzi costumele mai sunt purtate de membrii ansamblurilor folclorice, de bătrânii satului când merg la colindat și la biserică
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]
-
țoalele și mai sus verincile (cearșafurile) din in și cânepă sau numai din in, la care trebuia să se vadă dantela (cipcă). De o parte și de cealaltă este câte un rând de perne cu modelul către exterior. Pernele sunt cusute cu diferite modele, fie geometrice, fie florale, divers colorate. Pe toți pereții se află covoare țesute în război, pe partea de răsărit icoana cu farfurie și ștergar deasupra. Mobilierul acestei camere este alcătuit din: masă, scaune, două canapei, un dulap
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]
-
expuse costume populare specifice localității. Costumele pentru femei se compun din: năframă cu pui (floricele) care se poartă legată la spate, pe sub ea femeile măritate aveau și ceapță (suport de carton), cămașă țesută în război din bumbac sau din in, cusută cu șire ornamentate cu mărgele, în culori estompate, pieptar care pentru femeile mai în vârstă este din catifea neagră cu ornament mai strălucitor pe margine sau cusătură, pieptarul pentru fetele tinere se închide pe laterală, iar în față are cusătură
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]
-
fetele tinere se închide pe laterală, iar în față are cusătură un model floral sub formă de coroniță, cămașă albă, lungă peste care se află poalele cu dantelă sau cu șipcă (cipcă), în față se purta șurțul cu piană, adică cusut cu mătase, iar în spate cătrința țesută în război, neagră, simplă, din lână. Alte costume au șurț din mătase cu două fețe, cu cusătură de mătase pe ea, cu franjuri și dantelă, iar bătrânele purtau și rochie de lână groasă
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]
-
născut. Lucrează costume populare, compune poezii, a înființat din proprie inițiativă și din fonduri proprii Muzeul „Amintiri din Strămoși” din Idicel Pădure. A participat la mai multe emisiuni de rapsozi populari și la Emisiunea „Debut 50 Plus”. A început să coasă de la vârsta de 3 ani și să croiască de la vârsta de 15 ani. Dorința ei a fost să devină actriță, dar cum mama s-a opus, a făcut un curs de croitorie la Târgu-Mureș. La Festivalul Văii Gurghiului poartă un
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]
-
La Festivalul Văii Gurghiului poartă un costum vechi, alcătuit din: năframă de mătase cu ciucuri, cămașă de giulgi de casă (pânză de casă în care firele de bumbac sunt amestecate cu cele de cânepă sau este țesută numai din cânepă), cusută cu bumbac și mărgele, în motive florale și naționale, de culoarea florilor, cu șipcă (dantelă) din bumbac la mânecă, poale din bumbac țesut, cu ajur (șurel) sau încheiate cu cheiță, în partea de jos cusute cu motive naționale și șipcă
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]
-
este țesută numai din cânepă), cusută cu bumbac și mărgele, în motive florale și naționale, de culoarea florilor, cu șipcă (dantelă) din bumbac la mânecă, poale din bumbac țesut, cu ajur (șurel) sau încheiate cu cheiță, în partea de jos cusute cu motive naționale și șipcă (broderie), catrință cu trup vânăt, țesută în război, din păr tras (lână lungă, trecută prin dinții unui darac micuț de casă), cu motive florale numite dupci făcute cu acul persian, din lână foarte fină, de
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]
-
cu doi cănaci, fundiță din ei să faci. Port pieptar peste cămașă din piei de oaie lucrată. Roată-i pusă o betea cusută tot cu mâna, tot cu flori viu colorate Și cu bănuței aranjate. Șurțul mi-i din catifea cusut de bunica mea Când era de vârsta mea, cusut cu frunze și flori și cu mai multe culori. Jos franjuri lucrați de mână chiar cu acul de dantelă, Printre flori și bănuței, ia uitați-vă la ei. La spate eu
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]
-
pieptar peste cămașă din piei de oaie lucrată. Roată-i pusă o betea cusută tot cu mâna, tot cu flori viu colorate Și cu bănuței aranjate. Șurțul mi-i din catifea cusut de bunica mea Când era de vârsta mea, cusut cu frunze și flori și cu mai multe culori. Jos franjuri lucrați de mână chiar cu acul de dantelă, Printre flori și bănuței, ia uitați-vă la ei. La spate eu port cătrință, tot în război e țesută, Cusută de
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]
-
mea, cusut cu frunze și flori și cu mai multe culori. Jos franjuri lucrați de mână chiar cu acul de dantelă, Printre flori și bănuței, ia uitați-vă la ei. La spate eu port cătrință, tot în război e țesută, Cusută de catifea tot de bunicuța mea, Cu rujă și frunzuliță și cu bănuței împodobită, Pe margini și jos un șnur cum se purta în bătrâni. Poalele-s din pânză albă și jos cu dantelă lucrată. Pantofii-s lucrați din piele
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]
-
DE IRIS! Autor: Maria Ileana Belean Publicat în: Ediția nr. 271 din 28 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului privirea îmi alunecă ușor peste multe tentative de a păși imaginea toamnei a ceruit tot ce a avut mai bun în buzunarul cusut cu atâta răbdare de vorbe înșelătoare protector glasul mamei mă-nfășoară -să-ți treacă visul dincolo de marginea frigului... cât timp îi ascult vocea știu că pot dezlega neastâmpărul nechezatul lui să-mi ude buzele fierbinți să-mi scuture nisipul de pe coapse
MAM , ÎN OCHI ÎMI CRESC FLORI DE IRIS! de MARIA ILEANA BELEAN în ediţia nr. 271 din 28 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348193_a_349522]
-
la locul accidentului să vadă cum s-a putut împiedica ingineră de s-a lovit așa de tare la cap. Când a văzut locul unde era pata de sânge, a ajuns la concluzia că povestea inginerului cu împiedicatul fetei este cusută cu ață albă. Era un sac mai înafară și răsturnat pe jos, dar acesta după cum arăta, căzuse mai mult în urma unei lupte decât a unei împiedicări. Îl simpatiza pe inginer, era șeful său direct și era bine să pară că
FIARA CU CHIP UMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1275 din 28 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347478_a_348807]
-
plâns pe lângă tata să-mi pregătească și mie o undiță. Ca să scape de insistențele mele, a îndoit un ac din trusa sa de cojocărie și, după ce l-a înroșit la lumânare, l-a legat cu ața de pe mosorul său de cusut căciuli și bunde . Apoi, a topit plumbul de la un glonț rămas de pe timpul războiului, mai ales că în magaziile din curte fusese încartiruit un pluton de soldați din armata sovietică, când au intrat în Dobrogea, iar gloanțe se găseau peste
DULCE COPILARIE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 372 din 07 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361868_a_363197]
-
care parcă mijlocește pururea pentru copii ei, este măicuța, cu buzele frumos conturate și sărutate de focul macilor, care, de acolo, din înalt, se roagă cu lacrimi de pocăință pentru binele meu, și al fratelui meu. Parcă-i văd năframa cusută cu suspine, de unde i se zărește părul aspru, în care clipa s-a rătăcit și a uitat să mai plece. Zâmbetu-i este senin, și parcă este scăldat în roua zorilor, răspândind o bucurie mai presus de fire, de parc-ar
MĂICUŢA MEA, AMINTIRE VIE A JERTFEI SALE de MARIANA DUMITRESCU în ediţia nr. 1352 din 13 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361979_a_363308]
-
fizică și tactică pentru a deveni buni soldați. Uniformele militare, așa cum le-au primit, nu sunt încă complete. Primesc însemnele militare ale corpului de armată „grăniceri” ; câte două petlițe verzi, mici paralelograme de carton îmbrăcate în pânză ce și le cos pe colțurile gulerului de la veston aflând că, neoficial, celor din trupele de pază a granițelor li se spune gușteri. Sunt tunși, la piele. Cei care strecoară bani în palma soldatului-frizer rămân cu câte un smoc în frunte, mărimea lui fiind
VII. ECOU RĂTĂCIT (INCURSIUNE ÎN ABSURD) de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2089 din 19 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365287_a_366616]
-
a unui buclucaș care, după ce a băgat-o pe mânecă nu știe pe unde să mai scoată cămașa. Nu erau singurii. Pe rând, toți băieții clasei au descoperit cu stupoare, în hohotele de râs ale colegelor, că mânecile le fuseseră cusute. Cu gândurile aiurea, Albert a rămas singurul nedumerit crezând că nu a nimerit mâneca, încercând și tot reîncercând operațiunea. Fața lui exprimă nedumerirea nu atât pentru faptul că paltonul refuza să se lase îmbrăcat cât pentru că nu înțelege furia celorlalți
IV. ECOU RĂTĂCIT de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2077 din 07 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365253_a_366582]