4,782 matches
-
așadar o adevărată diferență între capacitatea bărbaților și a femeilor de a rememora evenimente emoționale. Cum se explică această diferență? Explicația ar putea foarte bine să fie găsită în creier... Grație IRM-ului, cercetătorii au remarcat că în timpul primei etape (codificare), adică atunci când participanții erau confruntați cu imagini de o foarte mare densitate emoțională, structurile cerebrale care se activau erau diferite în funcție de sexul subiectului. La fel și în etapa de recunoaștere. În plus, la femei, ei au constatat o intensă activitate
150 de experimente pentru cunoașterea sexului opus. Psihologia feminină și psihologia masculină by Serge Ciccotti () [Corola-publishinghouse/Science/1848_a_3173]
-
separare a celulei, ADN-ul se dublează, de aceea fiecare celulă poartă În sine date despre construcția Întregului organism, Întregul «scenariu» În miniatură. Astfel, dintr-o celulă a plantei crește planta În Întregime. Prin ADN se realizează planul dumnezeiesc al codificării informației genetice. Tot ce este viu primește un «program clar» al activității, pentru o anumită perioadă. Deoarece mâna unui Sculptor conduce toate procesele fiziologice, ADN-ul folosit de Acesta este universal. Prin urmare, toate ființele biologice sunt Înrudite Între ele
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
generalitate ce semnifică unul din cele trei aspecte ale existenței (substanță/câmp, energie, informație) și desemnează un tip de relație (informațională) ce face posibilă comunicarea Între două sau mai multe entități (sisteme), din care cel puțin unul este capabil de codificare/ decodare și semnalizare a proprietăților "celorlalte"; orice relație informațională este mijlocită prin purtători materiali (semne si semnale) și modificări energetice, dar nu depinde cu necesitate de natura suportului substanțial-energetic, același mesaj putând fi transmis pe variate căi și stocat prin
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
utilizate în prelucrarea, publicarea și diseminarea datelor economico-sociale. Interpretarea unitară a datelor economico-sociale de toți utilizatorii, asigurarea unei comparabilități a datelor atât pe plan intern cât și internațional nu ar fi posibilă în condițiile inexistenței unor sisteme compatibile, unitare de codificare. În practica economică se utilizează Sisteme standardizate de clasificări, care constituie componentele de bază ale Sistemului informațional economic. Acesta se constituie în instrumente indispensabile pentru asigurarea în mod unitar a culegerii, stocării, prelucrării și analizei datelor. Ansamblul acestora reprezintă Sistemul
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_490]
-
Cu ajutorul codurilor din aceste clasificări se poate face prelucrarea datelor statistice individuale, acestea agregându-se pe diferite nivele, atât pe orizontală (în profil teritorial), cât și pe verticală (pe activități ale economiei naționale și în final, la nivel macroeconomic). Fără codificarea informației din chestionare pe baza clasificărilor și nomenclatoarelor, centralizarea datelor statistice ar fi practic imposibilă în conjunctura actuală, ținând cont de numărul foarte mare de agenți economici, precum și de indicatori statistici. Potrivit actelor normative, utilizarea clasificărilor și nomenclatoarelor este obligatorie
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_490]
-
a datelor referitoare la „unități statistice” (de exemplu, o uzină sau un grup de uzine ce constituie o entitate economică, o întreprindere). Clasificarea oferă posibilitatea generării unei game largi de date statistice din toate domeniile economice și sociale. Sistemul de codificare pentru CAEN Rev. 2 cuprinde: − un prim nivel, constând în titluri identificate printr-un cod alfabetic (secțiuni), de exemplu: „A”; − un al doilea nivel, constând în titluri identificate printr-un cod numeric de două cifre (diviziuni), de exemplu: „10”; − un
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_490]
-
de produse și servicii (Clasificarea produselor și serviciilor asociate activităților CPSA) Clasificarea Produselor și Serviciilor Asociate Activităților (CPSA 2008), elaborată în conformitate cu prevederile HG nr. 53/1999 (Art. 4), face legătura cu CAEN Rev. 2. La toate nivelurile din CPSA 2008, codificarea primelor patru cifre este aceeași cu cele patru cifre ale clasei corespunzătoare din CAEN Rev. 2<footnote www.insse.ro, Nomenclatoare statistice. footnote>. Codurile CPSA sunt corelate ca semnificație și încadrare cu celelalte coduri derivate CAEN, furnizate de Institutul Național
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_490]
-
Față de "verbocentrismul" epocilor trecute, trebuie să admitem că lumea contemporană se situează în bună parte sub semnul imaginii (care domină diverse practici sociale cum ar fi publicitatea, propaganda, mass-media în general). În fața creșterii exponențiale a informației, transmiterea cunoștințelor recurge la codificarea iconică (diagramă, tablou, schemă, grafic etc.) capabilă să realizeze stocarea economică, sintetică, ușor lizibilă a datelor. Și cu aceasta ajungem la un aspect fundamental al teoriei iconismului și anume: gradul de convenție sau codificare a semnelor iconice. Este vorba de
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
a informației, transmiterea cunoștințelor recurge la codificarea iconică (diagramă, tablou, schemă, grafic etc.) capabilă să realizeze stocarea economică, sintetică, ușor lizibilă a datelor. Și cu aceasta ajungem la un aspect fundamental al teoriei iconismului și anume: gradul de convenție sau codificare a semnelor iconice. Este vorba de anumite grile perceptive (social și cultural marcate) care orientează producerea/receptarea semnelor iconice (în cazul producerii avem de-a face cu o activitate de schemati-zare-eliminare a trăsăturilor non pertinente; în cazul receptării cu o
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
care orientează producerea/receptarea semnelor iconice (în cazul producerii avem de-a face cu o activitate de schemati-zare-eliminare a trăsăturilor non pertinente; în cazul receptării cu o identificare bazată pe cîteva trăsături pertinente). De aceea orice semn iconic, efect al codificări unei experiențe perceptive, necesită un proces de învățare; adesea vedem într-un obiect ceea ce sîntem învățați să vedem. Deși intricarea nivelelor (indicial, iconic, simbolic) a fost deseori subliniată (C.S. Peirce, T. Sebeok, J. Lyons etc.), natura graduală a iconicității (C.
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
tentativă de a utiliza o scară de iconicitate cu douăsprezece nivele îi aparține lui A. Moles (1972), care în teoria informațională a schemei încearcă să unifice acest concept fundamental al civilizației noastre, capabil să ofere o reproducere simplificată și o codificare abstractă a universului. Pentru unificarea diverselor aspecte ale schematizării, el face apel la cuplul abstractizare/iconicitate, iconicitatea reprezentînd cantitatea de "realism", calitatea reprezentativă a schemei; de aceea iconicitatea totală va fi materializată de obiect însuși, în timp ce limba va avea iconicitate
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
limbilor naturale din "Zeitschrift für Semiotik" 2, 1990) au extins iconicitatea lingvistică clasică, verticală (semnificat/ semnificant) și la relațiile orizontale instaurate între un semnificat și alți semnificați. Astfel John Ross formulează ipoteza unei relații iconice între o distincție semantică și codificarea ei formală și anume: cu cît distincția de conținut este mai profundă, cu atît este mai accentuată redarea în planul expresiei (opoziția "tare" mamă/tată în raport cu opoziția "slabă" a rîde/a surîde). Descoperirea și dezvoltarea semioticii peirciene repre-zintă un cîștig
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
asociată cîmpu-lui retoric al expresiei. Ulterior, genul publicitar a fost definit prin prisma complementarității codurilor și a distincției decisive între semnificația vizibilă overt meaning (Enjoy X) și semnificația ascunsă hidden meaning (Buy x). Astfel, Umberto Eco distinge cinci nivele de codificare a mesajului publicitar: • iconic (similar iconicului denotativ barthesian); • iconografic (bazat pe tradiții culturale și convenții de gen, similar iconicului barthesian conotativ); • tropologic (al figurilor de stil vizuale, în primul rînd metafora și metonimia); • topic (al premiselor și toposurilor argumentării, cu
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
mai complexe) și o dominantă analitică discontinuă în cel de-al doilea caz (asociată și unei retractilități gestuale și proxemice). Împreună cu Bateson, Goffman, Watzlawick, Hall inaugurează o "nouă concepție asupra comunicării", antropologică și semio-tic-pragmatică, depășind modelul "telegrafic", strict lingvistic al codificării/decodificării non problematice a mesajelor. În noua viziune, "orchestrală" comunicarea este subîntinsă de cinci postulate fondatoare: i) este imposibil să nu comunici (on ne peut pas ne pas com-muniquer); prin cuvinte sau tăceri, prin gesturi voluntare și involuntare actorul social
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
diferite cînd utilizau limbi diferite (engleza sau kutenai). Corelînd această primă observație cu sugestiile lui Edward Sapir și Francz Boas el a propus crearea unui nou cîmp de studiu intitulat kinezica. Studiile sale au atribuit comunicării gestuale următoarele caracteristici: * stricta codificare (sau caracterul non aleator); * dependența de o comunitate socio-culturală (fiecare cultură are propriile sale norme de interacțiuni), norme interiorizate prin socializare; * integrarea într-un sistem plurinivelar (implicînd utilizarea spațiului și a timpului, precum și ¨parakinezica¨ sau prozodia gesturilor: intensitate, durată, amplitudine
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
distanța dragostei, protecției, mîn-gîierii, îmbrățișării, dansului, dar și a agresiunii, a încleștării violente. Situată între 0-0,5 m ea permite atingerea interlocutorului, pătrunderea în spațiul său. Specialiștii au considerat teritorialitatea proiecția simbolică a omului în spațiul înconjurător, proiecție supusă unor codificări stricte, dar pe care umanitatea a tratat-o ca și problema sexului: prin eludare sau la modul neserios (cf. și Paolo Fabbri, 1968:69). Dacă un individ intră în această zonă intimă fără ca interlocutorul să o dorească, reacția este de
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
ROMÂNIA 10.1. Postmodernitate, identitate, comunicare În ultimele două decenii asistăm la o profundă reevaluare a conceptelor de identitate, apartenență, autenticitate, în cadrul creat de o nouă paradigmă socio-culturală (Kuhn) sau proiect (Habermas) sau condiție (Lyotard) reprezentînd o mutație (shift) în codificarea practicilor sociale și a discursurilor. În perspectiva postmodernă ideile de progres, raționalitate și obiectivitate științifică ce au legitimat modernitatea occidentală nu mai sînt acceptabile în bună parte pentru că ele nu țin cont de diferențele "culturale" (F. Lyotard, 1995: 70). În
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
ungară în vest etc. * la explozia subiectivității și chiar a intoleranței (rasism, xenofobie, intoleranță religioasă etc.), la catharsisul individual și național Una din moștenirile apăsătoare ale comunismului este ura generalizată datorată ideologiei confruntării (noi/vs/ei, dușmanii de clasă) și codificării arbitrarului (F. Thom, 1996:160-163). Or, după distrugerea ordinii comuniste fiecare cetățean dorește să-și ia revanșa, "să sfideze legea într-un Far-West fără șerif, într-o societate compusă din gangsteri și asistați" (F. Thom, 1996:242). Tipurile sociale ale
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
și mii de cuvinte). COD Sistem de semne ce reprezintă și transmite informația de la emițător la receptor ( există diverse tipuri de coduri:cod grafic și cod sonor, cod Morse și alfabet Braille etc.). Codul permite transformarea substanței mesajului în vederea comunicării (codificare) la nivelul emițătorului și interpretarea acesteia (decodificare) la nivelul receptorului. Modelul abstract al codului permite producerea unui număr nelimitat de mesaje sau performanțe. COERENȚĂ Spre deosebire de coeziune, definită ca adecvare în interiorul textului (acord, recțiune, ordine discursivă), coerența reprezintă adecvarea semantico-pragmatică la
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
realității textuale a celor două opere. La fel, ironia poate "dirija" intenția operei, textul parodiat servind pe post de "mască verbală sau ca un cod deturnat spre a ascunde sau deturna mesajul parodistului"5. Importantă de acceptat este operația de codificare ce ajunge practic să normeze lectura, ea fiind unul din punctele comune în care se unesc majoritatea excursurilor teoretice expuse de cercetătoare. De menționat că distincția sub auspiciile căreia autoarea își așază cercetarea încă din titlu (ancient, modern, and post-
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
pede pauperum tabernas,/ Regumque turres", respectiv cu versurile "Palida moarte bate cu aceeași lovitură de picior și la colibele săracilor,/ și la turnurile regilor" din Odele lui Horațiu (Cartea I, oda IV)238. Parodia lucrează în roman și prin intermediul ironiei, codificarea practicată de Cervantes urmând să se supună întotdeauna regulilor dublului înțeles. Atunci când autorul dorăște, spre exemplu, să aducă în discuție intervenția divină în destinul oamenilor (laitmotiv al întregii literaturi pre-cervantești), o va face "dând o raită prin Sfânta Scriptură" și
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
citatul spiritual și comentariul paradoxal". Observația lui Ch. Jencks și W. Chaitkin e revelatorie fiindcă transmite poate cea mai importantă caracteristică a postmodernismului arhitectural, un fel de tipar al fenomenului pentru toate celelalte manifestări ale sale: este vorba de dubla codificare. O vom regăsi, extrem de transparentă, și în literatură, cu precădere în romanul celei de-a doua jumătăți a secolului XX (o simplă substituție de termeni ne-ar convinge asupra justeței acestui transfer). "Clădirea postmodernă", scrie același Jenkins (ca și parodia
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
termice este cel dintâi care-i anunță pe copiii Isaacson de acuzațiile aduse părinților lor. Revenind la procedeele parodice amintite mai sus, o importanță deosebită o au, credem noi, dublarea și/ sau multiplicarea începuturilor, finalurilor sau a acțiunilor narate. Dubla codificare din domeniul arhitectural se transferă, în zona literarului, în termenii narațiunii dialogice mare parte din textele postmoderne "dialoghează" cu altele, dintr-un trecut mai mult sau mai puțin îndepărtat, așa cum o face Ulysse a lui Joyce cu Odiseea lui Homer
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
mape, fișe) sau prin apel la multimedia. Metode pentru formarea imaginilor mentale: • Experiența directă, • Modelarea, • Exercițiile de procesare și reprezentare • Prin înregistrare, reactualizare, orientare, integrare relaționare; • Prin selectare, asociere, corelare, comparare. • Prin prelucrare, combinare, recombinare, transformare, generare, scanare. • Prin sistematizare, codificare, structurare, organizare, schematizare, integrare, modelare, proiectare mentală, generalizare, esențializare. • Prin redare a construcțiilor în scheme, grafice, hărți cognitive, simboluri, schițe, liste de cuvinte-cheie, tabele, titluri, desene, exemple, analogii, metafore, texte, soluții, rețele, Metode inductive Procedee, tehnici, instrumente configurații, puncte de
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
identificare de relații, comparare, evidențiere de note comune, esențializare, sintetizare, atribuire la o clasă, grupare de elemente similare, asociere de imagini mentale, ordonare și reordonare, structurare și restructurare, comparare, combinare variată. Prin argumentare, interpretare critică proprie, completare de concepte anterioare, codificare, recunoaștere și rezolvare, redefinire în contexte noi. • Prin definire logică, numire, redare proprie, tipizare, concluzionare, explicare de caracteristici comune și în contrast, arbore de derivare noțională, matrice a conceptelor, grafuri conceptuale, prototipuri pentru clase de note esențiale, profile-robot, scale criteriale
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]