871 matches
-
unui stil de joc mai precaut, defensiv. Nu demult am avut ocazia să-l urmăresc pe Allan înainte de un meci, vorbind cu atacanții săi. Le explica plin de pasiune avantajele unei apărări puternice și a păstrării unei distanțe mici între coechipieri. Dacă îl auzeai, ai fi crezut că pur și simplu nu mai există un alt mod de a juca hochei. „Urăsc capcana!” îașa se numește sistemul defensiv pe care îl adoptase echipaț, mi-a mărturisit el mai tîrziu. „E așa
[Corola-publishinghouse/Science/1886_a_3211]
-
te invidiez că te-a pus într-așa o situație!” sau „Mă bucur că nu trebuie să mă ocup de chestii din astea”. Ambele afirmații subliniază respectul pentru poziția lui, fără a-i comenta decizia. încearcă să fii un bun coechipier Nimic nu e mai frustrant pentru un șef decît ca un membru al echipei sale să tragă chiulul sau să nu se împace cu ceilalți. Dacă echipa nu funcționează bine ca întreg, iar șefului i se pare că tu ești
[Corola-publishinghouse/Science/1886_a_3211]
-
întreg, iar șefului i se pare că tu ești sursa problemelor, radarul lui va începe să țiuie brusc. Aceasta înseamnă că trebuie să depui un efort comun cu restul echipei. Da, uneori te vei afla cot la cot cu un coechipier dificil, cu care să te înțelegi extrem de greu, însă prioritatea ta este să nu-i creezi managerului impresia că tu ești cel care face probleme. Iată cele cinci lucruri pe care trebuie să le respecți ca să devii un bun coechipier
[Corola-publishinghouse/Science/1886_a_3211]
-
coechipier dificil, cu care să te înțelegi extrem de greu, însă prioritatea ta este să nu-i creezi managerului impresia că tu ești cel care face probleme. Iată cele cinci lucruri pe care trebuie să le respecți ca să devii un bun coechipier: Creează-ți linii de comunicare. Asigură-te că membrii echipei sînt tot timpul la curent cu ceea ce faci și cu motivațiile tale; de asemenea, și tu trebuie să arăți deschidere față de ceea ce îți transmit ei - răspunde la e-mailuri, sună
[Corola-publishinghouse/Science/1886_a_3211]
-
cinci - mă așteaptă copiii acasă - dar aș putea veni mîine dimineață, dacă ar fi bine și așa”. Mesajul pe care îl transimți șefului este că, deși nu renunți la alte lucruri care sînt importante pentru tine, rămîi totuși un bun coechipier. Apărarea propriului punct de vedere are un impact foarte mare asupra modului în care te percepi pe tine însuți. Chiar dacă nu îți reușește întotdeauna, iar șeful tău dificil continuă să-ți ignore valorile și principiile, vei avea o deosebită satisfacție
[Corola-publishinghouse/Science/1886_a_3211]
-
ta: „Consider că, datorită experienței mele și cunoașterii modului de funcționare al acestei industrii, compania ar avea foarte mult de cîștigat dacă m-ar angaja”. v. în fraza a cincea, fă o afirmație despre etica și personalitatea ta: „Sînt un coechipier cu o atitudine pozitivă, hotărît și care se concentrează foarte bine asupra obiectivelor urmărite”. vi. în fraza a șasea, solicită o întîlnire: „V-aș mulțumi foarte mult dacă mi-ați oferi șansa să vă întîlnesc, pentru a discuta despre posibilitățile
[Corola-publishinghouse/Science/1886_a_3211]
-
în industria de echipamente electronice. Mă interesează foarte mult înumele companieiț și produsele sale. Consider că, datorită experienței mele și cunoașterii modului de funcționare al acestei industrii, compania ar avea foarte mult de cîștigat dacă m-ar angaja. Sînt un coechipier cu o atitudine pozitivă, hotărît și care se concentrează foarte bine asupra obiectivelor urmărite. V-aș mulțumi foarte mult dacă mi-ați oferi șansa să vă întîlnesc, pentru a discuta despre posibilitățile de angajare în cadrul înumele companieiț. Am o experiență
[Corola-publishinghouse/Science/1886_a_3211]
-
partea de voință, de intenție, de proiect și de conștiință, împotriva unei viziuni "deterministe": Hennion (1993, 2001), Boltanski (1990), Heinich (2001), Menger (1997), Boudon (1995). Legitimism • Legitimism și mizerabilism Potrivit criticii aduse de Jean-Claude Passeron și Claude Grignon (1989), foști coechipieri ai lui Bourdieu, acesta din urmă adoptă un punct de vedere "legitimist", supraestimând efectele capitalului cultural în jocul social și negându-le culturilor "dominate" orice autonomie. El dă astfel preeminență grupurilor dominante. Descrierea sa rapidă și mediocru restitutivă a mediilor
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
motrice. 2. Jocul permite cultivarea și evidențierea spiritului creativ, inovativ, deoarece conferă o anumită independență în alegerea celor mai potrivite mijloace de realizare a sarcinilor, în funcție de condițiile existente la un moment dat. 3. Prin faptul că solicită efortul conjugat al coechipierilor care, îndeplinindu-și sarcinile individuale și sprijinind acțiunile celorlalți membri, vor contribui la atingerea scopului echipei, jocul oferă posibilitatea unei strânse colaborări între participanți, cu efecte evidente în cultivarea solidarității și a spiritului de echipă. 4. Jocul permite participanților să
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
este grup exterior al alteia. În plus, grupurile interioare și grupurile exterioare pot fi primare ori secundare, mari sau mici. Echipa de fotbal în care jucăm poate fi un grup primar, la fel poate fi un grup interior pentru orice coechipier al acesteia, dar este un grup exterior pentru echipele adverse. La fel, universitatea, care este un grup secundar, poate servi ca grup interior pentru membrii acesteia, dar exterior pentru oamenii care urmează alte universități. Toate grupurile au granițe ca să distingă
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
sentimentele pozitive, care ne mențin activi în vederea atingerii propriilor țeluri și ne permit controlul asupra sentimentelor negative; • economie de timp, deoarece putem să luăm decizii mai prompte și să acționăm mai rapid; • luarea unor decizii mai bune; • ameliorarea calității de coechipier, deoarece vom fi mai apți să comunicăm mai eficient și să ne menținem mai bine relațiile; • o mai mare abilitate de a ne ocupa cu succes de propria persoană, pentru că nu ne vom mai teme de singurătate și vom ști
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
de mobilizare a tuturor resurselor cognitive și focalizarea lor pe problema de rezolvat. Activitatea antrenorului va consta într-o alternanță de momente, în care acesta observă, reflectează, acționează și interacționează cu toți actorii situaționali: sportiv, adversar (dacă vorbim de competiție), coechipieri (dacă vorbim de joc sportiv), arbitri, alți membri ai staff-ului tehnic, alți antrenori, prin diverse căi de comunicare, verbale sau non-verbale, explicite sau codificate, cu mesaje de tip: corectiv, mobilizator, încurajator, critic sau cu scop informativ. Multitudinea de factori
ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Nicolae Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_789]
-
nu este un model bun. În contexte competitive evidente (cum ar fi sportul), în cadrul echipei, competiția devine imediat vizibil neproductivă. Când un jucător de baschet aruncă la coș, deși ar fi trebuit să-i paseze mingea cuiva din echipă, toți coechipierii și spectatorii știu asta. În fotbal, când un membru al echipei trece în fața celui care ar trebui să primească mingea pentru a prinde pasa, toată lumea vede asta. La serviciu nu sunt la fel de ușor de observat comportamentele care îi determină pe
[Corola-publishinghouse/Science/2338_a_3663]
-
animat cu Popeye Marinarul, atât de îndrăgit de copii. Domnul Traian Băsescu se teme că și copii fac haz de acest personaj și mai pot trage concluzii despre analogia dintre el și individul din desenul animat. În perioada regimului comunist coechipier al fotbaliștilor de la Scornicești, care au ajuns în divizia A de fotbal, venind direct din liga a treia, era un oarecare Ceaușilă Gheorghe. Numele acestuia parcă era predestinat nerostirii lui de către crainicii sportivi, Aceștia, când respectivul primea o pasă
AMERIC?INII, HUNIUNEA EUROPEAN? ?I POPEYE MARINARUL by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Science/84039_a_85364]
-
sau complexe. Reacția simplă se manifestă atunci când răspunsul este dat sub forma unei mișcări dinainte cunoscute și care apare spontan. Reacția complexă se manifestă mai ales în jocurile bilaterale dar și în alte sporturi unde răspunsul trebuie dat în funcție de acțiunile coechipierilor și adversarilor. 2) Viteza de execuție, este dată de timpul consumat de la începerea efectuării unui act sau a unei acțiuni motrice până la terminarea acestora. Ea se referă în special la mișcările „singulare”, „separate”. 3) Viteza de repetiție, este de fapt
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
în scopul depășirii adversarului (pionul), conduce mingea în linie dreaptă (2) până la al doilea pion, driblează din mișcare acest „adversar” (3) și se întoarce cu mingea, pe care o conduce cu piciorul la linia de start (4) unde o transmite coechipierului (5) după care trece la coada coloanei (6). Următorul elev din coloană reia traseul. Câștigă echipa care reușește să execute corect și în timpul cel mai scurt acest traseu. Indicații metodice: Pentru elevii care stăpânesc deja driblingul se pot folosi adversari
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
pasă dublă (5) cu elevul aflat la 4 metri, se întoarce cu mingea și driblează adversarul semiactiv (6), conduce mingea cu piciorul până întâlnește din nou pe cei doi adversari semiactivi (7), îi driblează pe aceștia (8, 9), transmite mingea coechipierului (10) după care trece la coada coloanei (11). Următorul elev din coloană reia traseul. Câștigă echipa care reușește să execute corect și în timpul cel mai scurt acest traseu. După terminarea ștafetei elevii schimbă rolurile: executanții trec în locul adversarilor semiactivi și
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
Educație fizică și sport. Tema: lovirea mingii cu piciorul de pe loc și din deplasare. Tipul de lecție: monosport - fotbal. Scopul lecției: învățarea consolidarea lovirii mingii cu piciorul de pe loc și din alergare; dezvoltarea spiritului de echipă și a colaborării între coechipieri. Obiective operaționale: O1 Cognitiv: să lovească mingea cu piciorul din deplasare, de mai multe ori, succesiv, pe o direcție dinainte stabilită; O2 Psihomotor: să aprecieze corect distanța și să lovească mingea cu piciorul de pe loc și din deplasare, cu forță
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
II-a; Efectiv: 24 elevi; Disciplina: Educație fizică și sport. Tema: conducerea mingii cu piciorul din deplasare. Tipul de lecție: monosport - fotbal. Scopul lecției: învățarea consolidarea conducerii mingii cu piciorul din alergare; dezvoltarea spiritului de echipă și a colaborării între coechipieri. Obiective operaționale: O1 Cognitiv: să conducă mingea cu piciorul din deplasare, pe o direcție dinainte stabilită; O2 Psihomotor: să conducă mingea cu piciorul din deplasare, printre minimum 3 jaloane; O3 Afectiv: conducerea mingii cu piciorul din alergare în condițiile jocului
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
jocului: La semnalul profesorului, elevul cu mingea o transmite prin „tunelul” format de elevii din prima echipă (1), alergă urmărind mingea pe lângă acest „tunel” (2), opresc mingea ieșită din tunel cu talpa (3) și o retransmite prin tunel (4), către coechipierul aflat la capătul tunelului după care aleargă pe partea opusă la coada echipei sale (5). Coechipierul primului elev, oprește mingea cu talpa și reia jocul. Când mingea a ajuns la din nou la primul executant jocul se încheie sau se
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
echipă (1), alergă urmărind mingea pe lângă acest „tunel” (2), opresc mingea ieșită din tunel cu talpa (3) și o retransmite prin tunel (4), către coechipierul aflat la capătul tunelului după care aleargă pe partea opusă la coada echipei sale (5). Coechipierul primului elev, oprește mingea cu talpa și reia jocul. Când mingea a ajuns la din nou la primul executant jocul se încheie sau se poate relua încă de câteva ori după care se schimbă elevii din „tunel” cu cei care
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
ținta”. Desfășurarea jocului: La semnalul profesorului, primul elev aleargă spre minge (1), lovește mingea (2) încercând să lovească „ținta”, aleargă după minge (3), o recuperează și prin conducerea mingii cu piciorul (4), elevul se va deplasa cu mingea în spatele ultimului coechipier (5), înaintând pentru a doua execuție. Fiecare grupă beneficiază de două lovituri pentru fiecare component al ei. Se vor executa obligatoriu o lovitură cu piciorul stâng și o lovitură cu piciorul drept. Câștigă echipa care va lovi prima tricoul, sau
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
Fiecare grupă are două perechi. O pereche (2 elevi) stau așezați la 8 metri distanță unul față de celălalt. Desfășurarea jocului: La semnalul profesorului, ceilalți doi elevi schimbă mingile (2) în așa fel încât după fiecare pasă să alerge ocolind (3) coechipierul așezat în spatele lor. Înaintea fiecărei pase se execută obligatoriu preluarea mingii cu piciorul (1). Cele două perechi se schimbă constant la execuție. Câștigă perechea care execută prima un număr prestabilit de pase sau care execută cele mai multe schimburi de mingi în
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
cele două linii se așează o minge. Desfășurarea jocului: La semnalul profesorului, primii doi elevi din echipă (câte unul din fiecare grupă) aleargă la centru pentru angajarea mingii (1). Elevul care reușește să intre în posesia mingii, o pasează cu coechipierul său (2) încercând să treacă prin pase succesive dincolo de linia adversarilor (3). Adversarii caută să intercepteze mingea și să atace la rândul lor. Câștigă echipa care va avea cele mai puține mingi în terenul propriu după ce toți elevii au executat
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
aflat la 6 metri de linia de start pe care elevul îl ocolește cu mingea la picior (2), se întoarce cu mingea și din deplasare îi va dribla pe cei trei adversari semiactivi (3) după care oprește mingea pentru primul coechipier (4) și trece la coada coloanei (5). Următorul elev din coloană reia traseul. După ce execută o echipă, elevii „adversari pasivi” se schimbă cu cei care execută. Câștigă echipa care reușește să execute corect și în timpul cel mai scurt acest traseu
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]