1,222 matches
-
social în afara normei, fiind astfel pasibile de sancțiune, mesajul transmis de mijloacele media contrazice în totalitate norma socială. Cea mai dramatică influență a societății asupra comportamentelor agresive o reprezintă influența exersată de către agresivitatea instituționalizată. Percepția impactului violenței depinde de puterea coercitivă pe care actorii sociali o impun unul altuia. Instituțiile sociale și birocrația produc anumite acte de violență care devin, în timp, acceptabile fără ca agenții acestor instituții să conștientizeze ceea ce se întâmplă. Indivizii naivi, dar normali din punct de vedere moral
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
96, 208, 234 trăsături de 183 agresivă 28-34 antisocială 30 ostilă 30 iritabilitate 30 susceptibilitate emoțională 31, 32 exteriorizare-înfrânare 31 Perspectivă evoluționistă 22, 121, 132 psihanalitică 181, 222 sociobiologică 131 Pornografie 68 Păpușă care suferă 164-165 Putere 138 dezechilibrată 214 coercitivă 183, 235 Prejudecată 59 Privare 53, 54 Proces biologic 99-107 cognitiv 32 de dezangajare 182, 186 de învățare 30, 191 de prelucrare a informațiilor / a datelor 32, 62, 84, 114, 118, 135, 145, 192 sociocognitiv 19, 203 socio-afectiv 19 vicariant
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
15, 181-186 S Sancțiune socială 27 Sarcină / test de inteligență 118 de învățare 142 de rezolvare de probleme 118 Scală de personalitate 156 Scenarii 96, 145-148, 196, 219 Scheme 96, 143, 192, 209, 219 comportamentală 30, 135 Scop afirmativ 17 coercitiv 17, 138 proxim 136 final 136 Scuza 230 agresivității 62-66, 70, 126 furiei 62-66 Sentiment de autosuficiență 71 de vinovăție 23, 116, 182, 199 negativ 41 de rușine 116 Semnale asociate 125 Simpatie 72, 100, 116, 232 Sinele public 46
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
interpretează și aplică marxismul (respectarea proprietății țărânilor mijlocași și a chiaburilor, cultivarea micii proprietăți din zonele urbane, liberă circulație a mărfurilor occidentale), fac din Tito un comunist răsăritean atipic, stârnind în rândul locuitorilor de la granița româno-iugoslavă interes, dar și măsuri coercitive, tocmai din această cauză. Pe de altă parte, la nivelul Occidentului există percepția conform căreia România era satelitul sovietic cel mai docil, nefiind capabilă să facă probleme Moscovei. Nu este, prin urmare, deloc întâmplătoare alegerea Bucureștiului drept punct oficial de
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
de pildă, cine a compus versurile "Nu da, Doamne, nimănui/ Viața deținutului", dar ele întăresc literar ideea calvarului vieții de pușcăriaș. Cultura selectează deci din mediu informații cărora le atribuie puternice semnificații, pe care apoi le impune cu tărie (uneori coercitiv) conștiinței indivizilor prin "formule" stilizate. Unui observator din afară aceste "formule" pot să îi apară ca avînd o funcționalitate și o valoare îndoielnică, sau chiar nici una. Dacă cineva ar întreba ce utilitate poate avea salutul răstit, sacadat "Să trăiți dom-nu-le
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
ca indivizii să populeze această lume și rămîne și după plecarea lor. Însăși această istorie, ca tradiție carcerală, are un caracter de obiectivitate. Ea își arogă o anumită putere și rezistență în fața încercărilor de schimbare sau eliminare, precum și o forță coercitivă stimulată prin mecanismele de control cu care este dotată. Definiția civilizației Cultura este o dimensiune importantă a mediului penitenciar, dar ea singură nu este mediul. Cultura este însoțită de civilizație. Mulți specialiști au considerat cei doi termeni sinonimi. Distincția dintre
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
schimbări care s-au produs în acest interval în universul carceral, testele au relevat o uimitoare generalizare și constanță temporală, întărind ideea că fundamentele culturii penitenciare sînt exterioare indivizilor care populează instituția în anumite momente, impunîndu-li-se cu o puternică forță coercitivă. Nu în ultimul rînd, interviurile pe care le-am efectuat cu sute de deținuți și membri ai personalului, precum și analiza documentelor și a lucrărilor publicate despre domeniul avut în vedere au contribuit, de asemenea, la întregirea complexului metodologic utilizat în
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
nu poate fi asociat căutării bucuriei) sau caracterul personal (deoarece nu permite individului să se elibereze de plictisul cotidian). În lumina acestui inventar, timpul așteptării nu include loisirul, ci îl neagă. Dominat de nevoi nesatisfăcute, pătruns de plictiseala unei inacțiuni coercitive, este un timp al devalorizării vieții, al risipirii obligatorii, dar funcțional pentru instituție. Disociabili din perspectiva inițierii instituționale, acești timpi se intersectează și se confundă uneori. Timpul funcțional nu este însă un timp investit, ci unul pierdut, căci provoacă disfuncții
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
de vedere. Normele informale îndeplinesc rolul de mecanism de apărare a personalității, oferind rațiuni deculpabilizante (înlătură remușcările pentru fapta comisă), dar și căi de exploatare a sistemului penitenciar, de obținere a unor privilegii sau de slăbire a controlului și acțiunilor coercitive. Analiza lor prezintă partea "nevăzută" a vieții din penitenciar, modul în care se conservă un sistem de relații interpersonale, în care sînt avantajați recidiviștii sau anumite categorii de personal. Ele explică modalitățile de constituire a structurilor de putere și a
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
în vederea creării unui climat psiho-social plăcut este un deziderat general, sancțiunile în cazul "sifonării" îi împiedică pe deținuți să se apropie prea mult de angajați, după cum și interdicția împrietenirii cu deținuții limitează colaborarea de cealaltă parte. Menținerea unui mediu puternic coercitiv, apăsător și artificial duce la epuizarea psihologică a indivizilor, dar nu și la schimbarea normelor. Forța reglementărilor neoficiale creează modalități de adaptare perverse, producînd în același timp o pierdere a interesului pentru normele de conduită ale lumii libere (ceea ce psihologii
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
în local. Legile descentralizării de după 1982, care au dat mai multe responsabilități aleșilor locali, au făcut adesea ca situația unor cartiere să se degradeze și mai mult, să se accentueze dinamicile segregative. Statul a încercat să ia măsuri incitative sau coercitive, însă acestea au rămas incapabile să evite polarizarea socială accentuată (care avea să ducă în Franța și nu numai la marile tulburări din 2005). Dezangajarea statului a pus la fel de mari probleme orașului, în măsura în care instituțiile locale nu dispuneau de capacitate de
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
și poate cel mai mare, se referă la apariția fenomenului gândirii de grup (groupthink), exprimat prin faptul că indivizii refuză sau își pierd capacitatea de a-și asuma responsabilități, de a gândi prin prisma propriilor repere valorice, conformându-se puterii coercitive a majorității. Este vorba pe de o parte de o condiționare comportamentală, pe de altă parte de o anihilare a personalității distincte a individului. Echipa practică uneori un asimilaționism brutal al individului, prin dezagregarea elementelor personalității acestuia. În aceste situații
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
contact doar cu normele organizației, ca element al culturii organizaționale. La nivelul unei organizații se delimitează două categorii de norme (E. Păun, 1999, p. 60): a) Formale, având un caracter instituțional și fiind promovate de manageri prin modalități centralizate și coercitive. De regulă, acestea vizează impunerea și aplicarea sancțiunilor; b) Informale, fiind produsul membrilor organizației și care circulă prin intermediul miturilor și al povestirilor. Sunt promovate în manieră participativă, nonierarhică, având rolul de a menține un tonus ridicat al culturii organizaționale. Atunci când
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
nostru vizează, într-o primă etapă, identificarea semnificațiilor termenului politică, pentru a distinge ulterior criteriile, atributele care conferă unui limbaj calitatea de a fi politic. Practică de a institui sau de a modifica o ordine socială, făcând apel la mijloace coercitive, politica este considerată încă din Antichitate arta de a guverna, de a conduce o comunitate umană. Dacă în cele mai vechi timpuri primează concepția unei politici aflate în slujba comunității, treptat, politica devine expresia luptei pentru putere, indiferentă la interesele
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
accentuată componentă pragmatică, urmărind modificarea comportamentului receptorului, reglementarea comportamentelor sociale, în acord cu normele juridice acceptate într-o comunitate istorică. Specificul limbajului juridic este dat, pe de o parte, de terminologia specializată, iar pe de altă parte, de caracterul său coercitiv. Mai puțin liber decât limbajul politic, cel juridic se caracterizează printr-un grad de inerție ridicat în ceea ce privește structurile lingvistice și sintactice folosite. Sub aspectul funcției stilistice, limbajul juridic poartă amprenta interacțiunii funcțiilor referențială, metalingvistică și conativă. Vizând o "activitate explicativ-justificativă
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
e o carte totalitară, ci menajează o sferă a deliberării, a alegerii, a diversității. Mai important decît toate, angajamentul față de credință și față de sharia e conceput ca un angajament personal, ca o practică voluntară, mai degrabă decît ca obligație impusă, coercitiv, prin organele statului. Dar, ca și Mohammed Arkoun, citat mai sus, An Na'im observă că între fundamentaliștii islamici și adepții occidentali ai secularizării tari există un raport de oglindire, fiecare extremism regăsindu-se cu semn schimbat în oponentul său
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
în 59,6% din cazuri, din care 22,6% a fost plasată ca primă mențiune din cele 3 posibile. Referitor la legalizarea drogurilor, elevii nu consideră oportună această măsură. Ca și în cazul elevilor, studenții sunt de acord că măsurile coercitive sunt cele mai potrivite pentru combaterea fenomenului (31,11%), urmate de campanii de informare antidrog (29,26%), educație mai bună/consiliere în școli- 7,6%. Legalizarea drogurilor ușoare este văzută ca o măsură bună de 5,07% dintre respondenți, interzicerea
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
la acest item este de 9,9%. Procentul răspunsurilor afirmative poate fi influențat de faptul că majoritatea elevilor care consumă droguri, consumă din categoria drogurilor ușoare și a produselor weed. 28,3% dintre liceeni au menționat pe prima poziție măsurile coercitive (amenzile și chiar închisoarea) ca fiind procedura cea mai bună pentru diminuarea consului de droguri. Alte măsuri precizate de elevi și care ar conduce la reducereaa consumului de droguri sunt: programe terapeutice pentru dependenți (52,4%), consilierea în școli (40
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
Antidrog, Specialiștii DIICOT (Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism), Poliția și Organizația "Alături de Voi". Principale măsuri care ar conduce la diminuarea consumului de droguri, din punctul de vedere al liceenilor consumatori de substanțe stupefiante, sunt: măsurile coercitive (30,1% - au menționat amenzile și închisoarea), campaniile de informare antidrog (23,9%), legalizarea drogurilor ușoare (21,2%) (Vezi Anexa 4 - Măsuri ce ar conduce la diminuarea consumului de droguri). Liceenii consumatori de droguri consideră că principalul actor ce ar
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
cu familia sau lipsa relațiilor determinate de absența părinților. Modalități de intervenție Referitor la măsurile ce ar putea fi luate pentru prevenirea debutului sau stoparea consumului, atât elevii cât și studenții sunt de acord că cele mai eficiente sunt măsurile coercitive/punitive (amenzi, închisoare, controale) 30,1% dintre elevii consumatori și 31,1% dintre studenți. În privința consecințelor rezultate din consumul, respectiv traficul de droguri apar foarte des confuzii, respondenții având tendința de a atribui consumului de droguri sancțiunile specificate pentru traficul
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
4.4% Alte locuri % 31.0% 61.1% 8.0% Anexa 4 - Măsuri ce ar conduce la diminuarea consumului de droguri Care dintre următoarele măsuri credeți că ar conduce la diminuarea consumului de droguri Frecvență Procent validitate Procent cumulat Măsuri coercitive: amenzi, închisoare etc 34 30.1 30.1 30.1 Campanii de informare antidrog 27 23.9 23.9 54.0 Consiliere în școli 8 7.1 7.1 61.1 Interzicerea comercializării tuturor drogurilor 14 12.4 12.4
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
elev pe măsura înaintării în vârstă și a creșterii experienței de învățare a celui din urmă (T. Parsons, apud. E. Păun, 1999, p. 81). De asemenea, profesorul este supus unor așteptări de rol venind din partea colegilor săi. Acestea pot fi coercitive, dacă profesorul se află în competiție cu colegii săi, dar, de cele mai multe ori ele sunt flexibile, personalizate și depind de tipul de relații interpersonale în care este integrat profesorul. În cele din urmă, profesorul este supus unor presiuni care își
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
amenințarea cu retorsiunile diminua ușor puterea morală a indignării. În 1929, un delator anonim al Partidului Național Maghiar (Országos Magyar Párt - OMP) mai constatase: "Limba maternă a evreimii transilvane este limba maghiară, a ultimei generații, de asemenea, în ciuda unor măsuri coercitive violente; în pofida intimidării și a presiunilor, evreimea va ține la acest statut, acela de maghiar. Fără îndoială că, în cazul în care populației evreiești, cu ocazia vreunui referendum, i s-ar ivi posibilitatea să-și manifeste liber voința, ea s-
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
Bergson, filosoful la modă în epocă, nu scapă de săgețile otrăvite ale eseistului. Intuiționismul filosofului este ridiculizat în diverse ipostaze. Gata oricînd, prin individualismul accentuat anarhic, de a ne manifesta, de a ne considera ca izvor suprem de autoritate special coercitivă, eliminăm raționalitatea înceată a dreptului obiectiv și general obligator, în favoarea ciomagului cordial. Și o concluzie, ca un semnal de alarmă, ce ne sună în urechi la fel de actual în societatea noastră postrevoluționară, cu totul încă neașezată: "Mai înainte tragedia, de natură
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
o alegere ideologică, anumite interese față de altele sau/și iii) subordonând (la propriu) puterea diferitelor interese, care, totuși, reușesc să îi țină legați prin diferite strategii (rapoarte de loialitate personale, promisiuni, forme de coerciție etc.). Coaliția este dominantă în ce privește resursele coercitive, de influență, de status, utilizate concret de către actorii prezenți pe arena politică (pentru a atinge propriile obiective). Este așadar, înainte de toate, dominantă în momentul instaurării regimului. Adică nu se elimină posibilitatea ca alte resurse de același tip să existe, dar
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]