2,322 matches
-
serviciu, alții să facă cumpărături, apoi, să-și hrănească familia. Doar el, Mihai, nu avea nicio treabă, era liber să se ducă unde voia, nimic nu-l oprea să meargă până la marginea orașului, marginea lumii sau, să intre într-o cofetărie și să mănânce o prăjitură. De multe ori se uitase cu jind, la vitrinele cofetăriilor unde erau expuse mulaje din ghips care imitau cele mai apetisante preparate. Acum intrase hotărât, să-și satisfacă hatârul de a mânca o ”Savarină”. Când
DOI PRIETENI, MIHAI ȘI GILĂ III de IONEL CÂRSTEA în ediţia nr. 2209 din 17 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374332_a_375661]
-
nicio treabă, era liber să se ducă unde voia, nimic nu-l oprea să meargă până la marginea orașului, marginea lumii sau, să intre într-o cofetărie și să mănânce o prăjitură. De multe ori se uitase cu jind, la vitrinele cofetăriilor unde erau expuse mulaje din ghips care imitau cele mai apetisante preparate. Acum intrase hotărât, să-și satisfacă hatârul de a mânca o ”Savarină”. Când a auzit cât costă, s-a uitat la mărunțișul din buzunarul, apoi la vânzătoare și
DOI PRIETENI, MIHAI ȘI GILĂ III de IONEL CÂRSTEA în ediţia nr. 2209 din 17 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374332_a_375661]
-
a fost mult mai prevăzător, deși bea pentru prima dată cafea turcească, a gustat-o cu reținere, nu voia să o bea prea repede, ar fi vrut să fie admirat de colegii, care s-ar fi întâmplat să intre în cofetărie. -Bună ziua! Mihai s-a ridicat în picioare: -Sărut mâinile! -El este Tatu, zis Piticu. Profesoara a prezentat elevul cu toată seriozitatea, voia să-i dea cât mai multă importanță, spera astfel să scoată cât mai multe secrete de la copil
DOI PRIETENI, MIHAI ȘI GILĂ III de IONEL CÂRSTEA în ediţia nr. 2209 din 17 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374332_a_375661]
-
dimpotrivă, genera o stare de anxietate, de nesiguranță pentru că pe stradă - dacă nu îi plăcea de figura ta - îți cerea actul de identitate și delegația de deplasare în caz că nu erai din localitatea respectivă, iar în vreun local, la cinematograf sau cofetărie, legitimația de serviciu. Eram pe la finele anului patru de liceu, când, în cadrul unei ore de dirigenție, s-a purtat o discuție pe tema viitorului nostru, fiecare fiind invitat a spune ce carieră dorește să îmbrățișeze. Discuția mi s-a părut
„VINOVATUL DE SERVICIU” de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1693 din 20 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373520_a_374849]
-
juriștilor care câștigau mai putin ,în timp ce tata era considerat, fără falsă modestie, unul din cei mai mari avocați din Bucureștii acelor ani și avea un salariu mult mai mare,relativ cu acele vremuri). Pentru a lua deșertul,mergeam la faimoasa cofetărie "Carmen". Venirea tatei era o zi de sărbătoare, căci el era într-adevăr " rară avis",o pasare rară! Și când șosea, îmi și cumpără fără socoteală " toate cioburile posibile și imposibile",-precum spunea mama, - adica animale de ceramică,dar și
ÎNTÂMPLĂRI AMUZANTE;GÂNDURI, CRÂMPEIE DE VIAȚĂ (2) de ADINA ROSENKRANZ HERSCOVICI în ediţia nr. 1773 din 08 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374908_a_376237]
-
pentru că aveau firi ce se asemănau. Urcă în mașină și străbătu drumul de o frumusețe deosebită, spre centrul orașului Brașov. Cobor în oraș să casc gura prin magazine, își zise... Cheltui o groază de bani cumpărând suveniruri, mâncă într-o cofetărie înghețată, căscă gură prin diverse magazine. Își spuse... neapărat, mâine să urcăm pe Tâmpa, sper că mă va însoți și Delia. Își propuse să-și scoată prietena din starea de stres în care plutește. De altfel, credea că exagerează. Poate
SĂ NU UIȚI TRANDAFIRII CONTINUARE de VIORICA GUSBETH în ediţia nr. 1782 din 17 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374898_a_376227]
-
am zis că pentru Harald. Că aici n-are niciun viitor. Harald era fiul lor. Iar el mi-a zis: Bine, dar eu cu tine nu vin! O întâlnisem întâmplător în Lugoj și o invitasem la o cafea într-o cofetărie. Ca să mai stăm de vorbă. Venise pentru niște probleme succesorale. - Așa că eu am plecat, a adăugat ea vorbelor rostite în stradă. Pentru Harald, cum ziceam, a mai rostit, ferindu-și privirea, de parcă ar fi ascuns un neadevăr. - Și cum v-
MÂHNIREA CASELOR PĂRĂSITE (PARTEA I) de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 1676 din 03 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/374032_a_375361]
-
publicate în ziarul Adevărul din 17 octombrie 1911 se bazează pe închipuitele amintiri ale lui Grigore Ventura, cel ce ar fi fost lângă Eminescu când acesta a fost pus în cămașă de forță și care ar fi relatat cum în cofetăria Capsa, agitând un pistol mare, Eminescu a spus că pleacă să-l împuște pe rege. Trebuie reținute două aspecte: 1. Gr. Ventura era mort de mulți ani când cotidianul evreiesc lansa "amintirile"sale menite peste timp să consolideze marea conspirație
LICHIDAREA LUI MIHAIL EMINESCU +DOSARELE SECRETE ALE ISTORIEI ROMANIEI CAP. 19 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 277 din 04 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/375317_a_376646]
-
copil, pe stiva de lemne din fața curții, lângă gard. Străinul era un om cam de cincizeci de ani, îndesat, cu ochii ageri, purta un costum cam ponosit, o pălărie neagră , decolorată ; cutreiera satele pentru a colecta de pe la gospodari nuci, pentru cofetării și floarea-soarelui, pentru ulei . Asta era afacerea lui, ca agent comercial, negocia cu oamenii, stabilea prețul și în ziua hotărâtă venea cu mașina pentru transport. Vorbiră ei ce vorbiră , însă străinul nu plecă până nu mai întări o dată vorbele-i
ARPEGIILE DESTINULUI de FLORICA PATAN în ediţia nr. 2243 din 20 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375462_a_376791]
-
primiră sânge de căprioară, apoi felul următor, sânge de tăuraș de până la doi ani, iar la desert sânge de pasăre! Narcisa și Prințișor fură serviți cu vin roșu spre negru, plăcinte și prăjituri aduse din cele mai renumite patiserii și cofetării din lume și fructe variate de la cele autohtone până la cele exotice. Desigur, nu lipsi nici tortul pe șaptezeci și șapte de etaje, din care se înfruptară atât Narcisa și Prințișor, cât și cei din împărăția vampirică. Deși nu era o
XXV.BALUL DE LA BUDAPESTA (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1568 din 17 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372421_a_373750]
-
Ha, ha, ha. Deci nu ați uitat ce ați promis la despărțire. - Nu uit niciodată când promit ceva. - Bine atunci, vedem noi cine plătește cafeaua până la urmă. - Atunci să mergem. Eu am mașina de la serviciu prin apropiere. Ce ziceți de cofetăria din fața Consiliului Popular Orășenesc? Este cea mai apropiată. - Nu mergem la un restaurant? - Nu-i cazul pentru o cafea și nici ținuta adecvată pentru o asemenea unitate nu o am. Sper că nu doriți să mergem într-o bodegă plină
SURPRIZA REVEDERII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 232 din 20 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371174_a_372503]
-
adecvată pentru o asemenea unitate nu o am. Sper că nu doriți să mergem într-o bodegă plină cu fum și oameni încălziți de aburii alcoolului! - Nici chiar așa, domnișoară, chiar dacă ne-am întâlnit la piață. - Atunci să mergem la cofetărie. - De acord. După dumneavoastră. Ajunși în cofetărie, unde un ventilator zgomotos menținea o atmosferă răcoroasă acceptabilă, au comandat câte un parfait și câte o cafea. Doctorul a preferat fără zahăr, având un început de diabet. Presupunea că înghețata este făcută
SURPRIZA REVEDERII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 232 din 20 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371174_a_372503]
-
am. Sper că nu doriți să mergem într-o bodegă plină cu fum și oameni încălziți de aburii alcoolului! - Nici chiar așa, domnișoară, chiar dacă ne-am întâlnit la piață. - Atunci să mergem la cofetărie. - De acord. După dumneavoastră. Ajunși în cofetărie, unde un ventilator zgomotos menținea o atmosferă răcoroasă acceptabilă, au comandat câte un parfait și câte o cafea. Doctorul a preferat fără zahăr, având un început de diabet. Presupunea că înghețata este făcută cu îndulcitori sintetici și nu cu zahăr
SURPRIZA REVEDERII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 232 din 20 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371174_a_372503]
-
acceptabilă, au comandat câte un parfait și câte o cafea. Doctorul a preferat fără zahăr, având un început de diabet. Presupunea că înghețata este făcută cu îndulcitori sintetici și nu cu zahăr. Așa se procedează de obicei prin laboratoarele de cofetărie. - Și ce vă mai face prietenul, domnișoară? trecu direct la atac doctorul Radu. - Ce să facă? Este la Galați. Face parte din comisia de examinare a corigențelor în liceul unde predă. Săndica nu aminti nimic de faptul că Mircea doar
SURPRIZA REVEDERII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 232 din 20 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371174_a_372503]
-
nu pot să încep o discuție mai serioasă printre vitrinele cu brânză și lapte. - Da, aveți dreptate. Stați să iau și niște smântână și câteva ouă de la țărani pentru plăcintă și dacă nu vă deranjează putem servi o cafea la cofetăria de vis a vis. Asta în caz că nu vă grăbiți. - Nu, de ce m-ar deranja? M-am săturat să mă tot întâlnesc cu aceeași oameni zilnic și să nu am nimic de comunicat cu ei în afara problemelor de serviciu! - Asta cam
IUBIRE INTERZISA CAP. III de STAN VIRGIL în ediţia nr. 860 din 09 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344743_a_346072]
-
Bujeniță Publicat în: Ediția nr. 1192 din 06 aprilie 2014 Toate Articolele Autorului UN OM INCREDIBIL DE NOROCOS Fosta Cale Regală care trecea prin centrul vechi al orașului era acum un splendid pasaj pietonal, mărginit de castani seculari, cafenele și cofetării noi, ghivece uriașe cu plante exotice, în general tot ce poate oferi conceptul de confort stradal, plus aerul unor timpuri atât de îndepărtate încât avem tendința de a le considera fericite. Pe aici se plimba, cam în fiecare seară, domnul
UN OM INCREDIBIL DE NOROCOS de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1192 din 06 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347752_a_349081]
-
da de ea printre coperțile vreunei cărți. Parcă mă și văd plimbându-ne duminicile de mână prin Crâng, ținând strâns la subsuoară o carte, ce aparținea lui Dostoievski, de care nu mă despărțeam niciodată. De obicei o așteptam în fața unei cofetării, unde, vânzătoarea, deranjată din lectura ei, se scula de pe scaun și servea clienților citronadă în pahare de plastic. Într-o rochie vaporoasă, roșie, cu buline albe, grăbită, o zăream venind la întâlnire prin aglomerație. În picioare purta o pereche de
CARTEA CU PRIETENI- ION IFRIM-AMINTIREA UNEI MARI IUBIRI de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 1191 din 05 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347740_a_349069]
-
ce vedeau în jur. Și aveau ce să vadă. Din parc în parc, de pe înguste străzi prin mari piațete din fața impunătoarelor biserici monument. Obosiseră. Era momentul unei clipe de odihnă și au ales pentru ea o mescioară stradală a unei cofetării. Cred că tinerele săsoaice, surori, își permiteau pentru prima oară în viață luxul unei cofetării din centrul centrului lumii, care era pentru ele Sibiul. Bucureșteanca, sigură pe ea, cheamă energic fata care trebăluia printre mese și comandă ferm „punci danez
TASATĂ SICILIANĂ de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1210 din 24 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347936_a_349265]
-
străzi prin mari piațete din fața impunătoarelor biserici monument. Obosiseră. Era momentul unei clipe de odihnă și au ales pentru ea o mescioară stradală a unei cofetării. Cred că tinerele săsoaice, surori, își permiteau pentru prima oară în viață luxul unei cofetării din centrul centrului lumii, care era pentru ele Sibiul. Bucureșteanca, sigură pe ea, cheamă energic fata care trebăluia printre mese și comandă ferm „punci danez”. O jumătate de secol mai târziu această atitudine s-ar fi tradus „cu pumni-n
TASATĂ SICILIANĂ de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1210 din 24 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347936_a_349265]
-
frișca ninsă de fulgi de șocolată. Ceva foarte apetisant. Nu este de mirare că patroana a făcut avere cu „punci danez” o specialitate a casei. Punciul danez a ajuns până în zilele noastre, mai precis înainte de cutremur. Se vindea la o cofetărie specială de pe lângă Piața Romană sub nomele de casată siciliană. Blocul în care ființa a fost dărâmat iar numele specialității a devenit tasată siciliană. Șmecherașii postbelici comandau „Furfurol cu afafaglasă” ignorând că furfurolul este o importantă hidrocarbură mult diferită de înghețată
TASATĂ SICILIANĂ de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1210 din 24 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347936_a_349265]
-
prea mult, căci erau așteptați de Cocuța. Militarul i-a spus lui Suman cum de a ajuns la biletele de teatru. Fiecare unitate distribuia astfel de bilete și astfel a cumpărat și el trei bilete. S-au întâlnit cu fata la o cofetărie din centru și au plecat spre teatru, căci ora spectacolului se apropia. Ajunși la teatru puteau aștepta în foaierul teatrului, acolo fiind o cofetărie cu produse dintre cele mai diversificate de patiserie. Paltoanele și accesoriile au rămas la garderobă de unde
SEARA DE TEATRU de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 737 din 06 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348836_a_350165]
-
astfel de bilete și astfel a cumpărat și el trei bilete. S-au întâlnit cu fata la o cofetărie din centru și au plecat spre teatru, căci ora spectacolului se apropia. Ajunși la teatru puteau aștepta în foaierul teatrului, acolo fiind o cofetărie cu produse dintre cele mai diversificate de patiserie. Paltoanele și accesoriile au rămas la garderobă de unde au primit un număr inscripționat cu inițialele teatrului. Ajunși în sala de spectacol o plasatoare i-a dus la locurile indicate în bilete. Surpriza
SEARA DE TEATRU de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 737 din 06 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348836_a_350165]
-
tocmai de aceea relația lor părea a fi fără prea multe perspective de viitor, mai cu seamă că fata era dedicată aproape în exclusivitate studiului. Așa se face că se întâlneau destul de rar și întârziau foarte rar, seara, la vreo cofetărie ori grădină de vară. În plus, ea refuza întâlnirile în intimitate pe care încercase el de câteva ori să le obțină, ceea ce a provocat o răceală crescândă a relației. Pe de altă parte, băiatul susținea că este student la Facultatea
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII (6) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1564 din 13 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348755_a_350084]
-
POVESTIRE DE AL.FLORIN ȚENE Autor: Al Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 407 din 11 februarie 2012 Toate Articolele Autorului Povestire de Al.Florin ȚENE Aventură unui manuscris De câte ori bătrânul scriitor ieșea în oraș cu diferite treburi oprea la cofetăria “Carpați “, unde bea o cafea și răsfoia ziarul local.De mult renunțase să citească revistele literare, pe motiv că publică numai bârfe despre scriitori și orgoliile lor inutile.” E loc pe lumea asta pentru fiecare.Numai Dumnezeu poate să ne
AVENTURA UNUI MANUSCRIS, POVESTIRE DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 407 din 11 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346746_a_348075]
-
găsit pe jos.Este al tânărului care stătea la masa de alături. -Da ... de mult timp vine la noi, fără să servească ceva, si scrie.M-am tot întrebat, ce-o scrie? -Poate e student ... -Poate! Dorul Dorin ieși din cofetărie, după care șuvoiul de oameni de pe bulevard îl înghiții anonimizândul. După câteva săptămâni, înainte de a se duce la redacția revistei, unde mai colabora din când în când, intră în cofetăria să preferată. Acolo era aceeași tânără căruia i-a înmânat
AVENTURA UNUI MANUSCRIS, POVESTIRE DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 407 din 11 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346746_a_348075]