1,541 matches
-
a evaluării consensuale” (Amabile, 1982b), le cere experților din domeniul respectiv să-și folosească părerile subiective despre creativitate și implică, în mod caracteristic, un înalt nivel al concordanței membrilor juriului. Rezultatele acestui studiu au arătat că subiecții care au făcut colajele în perspectiva evaluării au fost mult mai puțin creativi decât cei ce nu se așteptau la vreo evaluare. Studii ulterioare au confirmat efectul nociv al perspectivei evaluării activității (o constrângere extrinsecă) și au dovedit faptul că o evaluare formală primită
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
încerce să dea răspunsuri neobișnuite. În schimb, în lucrările precedente ce demonstrau efectul subminant pe care îl are recompensa asupra creativității au fost implicate activități mai euristice sau cu final deschis, cum ar fi scrierea unei povestiri sau executarea unui colaj. Atunci când Amabile (1979) a luat una dintre aceste activități euristice (realizarea unui colaj) și a făcut-o algoritmică, spunându-le subiecților cum să execute un colaj pe care juriul să-l considere creativ (de exemplu, ruperea bucăților, folosirea mai multor
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
subminant pe care îl are recompensa asupra creativității au fost implicate activități mai euristice sau cu final deschis, cum ar fi scrierea unei povestiri sau executarea unui colaj. Atunci când Amabile (1979) a luat una dintre aceste activități euristice (realizarea unui colaj) și a făcut-o algoritmică, spunându-le subiecților cum să execute un colaj pe care juriul să-l considere creativ (de exemplu, ruperea bucăților, folosirea mai multor bucăți), a constatat că evaluarea externă a mărit creativitatea. Totuși, această distincție între
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
euristice sau cu final deschis, cum ar fi scrierea unei povestiri sau executarea unui colaj. Atunci când Amabile (1979) a luat una dintre aceste activități euristice (realizarea unui colaj) și a făcut-o algoritmică, spunându-le subiecților cum să execute un colaj pe care juriul să-l considere creativ (de exemplu, ruperea bucăților, folosirea mai multor bucăți), a constatat că evaluarea externă a mărit creativitatea. Totuși, această distincție între algoritmic și euristic nu a putut explica toate efectele pozitive ale motivelor extrinsece
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
discipolii filosofului din Abdera, deși unii fac din el un sofist, un cinic, un pyrrhonian... Este adevărat că, pe atunci, nu exista aceeași manie a clasificărilor ca acum, iar un filosof își fabrica fără probleme mica lui gîndire personală efectuând colaje din fragmente împrumutate din diferite doctrine. Fiecare prelua ceea ce prezenta interes pentru sine, fără să se îngrijească dacă merita sau nu eticheta de discipol ortodox: gândirea aparține tuturor, iar sincretismul, atunci când duce la înțelepciune, merită tot respectul. Aceeași remarcă valabilă
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
postmodern este unul dinamic și eterogen, atât sub aspect social, cât și sub aspect cultural. Această eterogenitate se formează însă din mici grupuri omogene, care trăiesc o viață izolată, pe propria „insuliță” (suburbie). Structura ecologică clasică dispare formându-se un colaj al diferitelor elemente și culturi urbane (Dear, Flutsy, 2002, p. 232). Figura 4. Keno capitalism. Structura orașului postmodern Sursa: Dear, Flutsy, 2002, p. 231. Noutatea acestui model constă, pe de o parte, în structura pe care o propune, pe de
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
locul preferat de joacă, Batistă, joc de mișcare A.D.E. D.Ș.Activitate matematecă Flori pentru copiii lumii,joc logic D.E.C. Activitate artistico-plastică Chipul prietenului meu, desen A.L.A. Construcții Castelul fermecat, Căsuța din poveste, Grădiniță mea Artă Copiii lumii, colaj, Porumbeii păcii, confecție 68 JOI A.D.P. - Întâlnirea de dimineață Astăzi sărbătorim, prieteni buni să fim! Rutine, tranziții Arăt părinților ce am lucrat, Pasul piticului, mers ghemuit A.D.E. D.O.S. Activitate practică Drepturile noastre în imagini, lucrare colectivă A
Aplicaţii ale noului curriculum în învăţământul preşcolar. In: Aplicații ale noului curriculum în învățământul preșcolar by Mariana Avornicesei, Mihaela Petraș, Tatiana Onofrei () [Corola-publishinghouse/Science/257_a_532]
-
DESEN PE ASFALT Evaluare proiect HARTĂ PROIECTULUI -Căsuța din poveste -Topoganul -Jucăria preferată -Locuința mea -Palatul fermecat Construcții -Spune cu ce te joci! -Ce știi despre prietenul tău! -Alege jocul preferat! -Ce e bine, ce e rău! Bibliotecă -Hora prieteniei (colaj) -Dreptul de a ma juca(desen de memorie și imag.) -Grădiniță cu flori (pictură) -Topoganul (modelaj) Artă -De-a ziua prietenului meu -De-a Scufița Roșie -De-a Capră cu trei iezi -De-a jocul preferă -De-a doctorii -De-a șoferii Joc de rol -Din
Aplicaţii ale noului curriculum în învăţământul preşcolar. In: Aplicații ale noului curriculum în învățământul preșcolar by Mariana Avornicesei, Mihaela Petraș, Tatiana Onofrei () [Corola-publishinghouse/Science/257_a_532]
-
l. după imag. Jocurile copilăriei mele - convorbire după ilustrații -Caută vecinii - activitate matematică - joc didactic DOMENIUL SOCIETATE -Drepturile noastre în imagini -activitate practică -La ziua colegului meu -joc exercițiu DOMENIUL ESTETIC ȘI CREATIV -Chipul prietenului meu -pictură -Parcul de distracții - colaj Aceștia Jocurile suntem copilăriei noi! mele. DOMENIUL ESTETIC ȘI CREATIV -Copilărie, copilărie - cântec Zi de sărbătoare - joc cu cânt DOMENIUL PSIHO-MOTRIC -Cursa învingătorilor -parcurs aplicativ Mingea la căpitan exerciții UNIVERSITATEA Alexandru Ioan Cuza Grădiniță JUNIOR PROIECT DIDACTIC Propunător: Prof. înv.
Aplicaţii ale noului curriculum în învăţământul preşcolar. In: Aplicații ale noului curriculum în învățământul preșcolar by Mariana Avornicesei, Mihaela Petraș, Tatiana Onofrei () [Corola-publishinghouse/Science/257_a_532]
-
DIDACTIC Propunător: Prof. înv. preșcolar Zvorăște Veronica Unitatea de îmvățământ: Grd. P.P „Junior”, Univ. „Al.I.Cuza”, Iași Grupa: pregătitoare Domenii experențiale: • DS: Cunoașterea mediului • DEC: Activități artistico plastice Subiectul activității: „Culorile prieteniei” Mijloc de realizare: • Joc didactic: • Desen/colaj Tipul de activitate: consolidare Formă de realizare: activitate integrată Scopul: • Consolidarea și sistematizarea cunoștințelor copiilor despre respectarea normelor necesare integrării în viața socială, precum și reguli de securitate personală; • Exersarea unor tehnici de lucru specifice activităților artistico-plastice. Obiective operaționale: O1: să
Aplicaţii ale noului curriculum în învăţământul preşcolar. In: Aplicații ale noului curriculum în învățământul preșcolar by Mariana Avornicesei, Mihaela Petraș, Tatiana Onofrei () [Corola-publishinghouse/Science/257_a_532]
-
o „arsură”. Poeta se identifică firesc cu o mitologică întrupare chineză: „Dragon am fost, fantastic și rar”. Metafora ironică închipuie o lume a fragmentelor dezarticulate, spre a sugera absurdul civilizației contemporane, corsete, capete de păpuși, măști de bufon compunând un colaj suprarealist alegoric. Magia pietrei (1995) se organizează în jurul mineralului ca simbol al eternității condensate. Piatra clădește temple, nu neapărat reale concrete, ziduri cu „crăpături”, „morminte”, „răni”, „scuturi”, pătrunzând în simbolul istoriei înseși. Astfel, umbra tatălui priveghează templul de sub o lespede
MARCOVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288005_a_289334]
-
poetul revine obsesiv: labirintul și spațiile de trecere (ușa, fereastra, coridorul, tunelul, pragul, rama), jocul de lumini și umbre, instrumentele optice de percepere și de focalizare a imaginii (luneta întoarsă spre sine, ochii telescopici, lupa, sticla, fotografia, camera obscură, acvariul, colajul, armura de sticlă, clopotul de sticlă, cărțile de joc din sticlă, arborii de sticlă, caleidoscopul), spațiile de taină (zăvoare, chei, peceți secrete), spectacolul fascinant oferit de mare, așteptarea, alibiul, ludicul ca fapt misterios, imaginile uzurii (batrânul), autoreflexivitatea (privirile în oglindă
ILIESU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287525_a_288854]
-
trasat cu mână sigură câteva siluete promițătoare. SCRIERI: Domnul de la Murano, Iași, 1928; ed. îngr. și introd. Leon Baconsky, Cluj, 1971. Repere bibliografice: Ralea, Scrieri, II, 451-452; Perpessicius, Opere, III, 121-123; Sadoveanu, Cărți, I, 212-213; Botez, Memorii, I, 320-321; Zaciu, Colaje, 161-165; Șerban, Ispita, 255-256; Maftei, Personalități, V, 136-138; Buculei, Prezențe, 111; Dicț. scriit. rom., II, 605-606. F.F.
IONESCU-8. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287586_a_288915]
-
Rememorare). În cărțile următoare (Poema dacică, 1977, Cântul etern, 1977, Luminile de dimineață, 1978), J. trece la o poezie de inspirație patriotică, în tonul epocii. Imagismul devine sărbătoresc, versul se articulează deseori ca invocație. Romanul Vânzătorul de memorii (1972), un colaj de jurnale intime și scrisori comentate, tratează tema vieții ca mistificare cu mijloacele de relativizare descoperite de proza și teatrul modern. Formula narativă amintește de tehnica decupajului cinematografic. J. a făcut și traduceri din poezia rusă. SCRIERI: Menuet, București, 1968
JALES-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287663_a_288992]
-
G. Ibrăileanu, București, 1971; Papadima, Scriitorii, 126-130; Manolescu, Poezia, 23-26, 109-114; Eugen Simion, E. Lovinescu. Scepticul mântuit, București, 1971, 36-38, 132-140, 235-237, 262-265, 288-291, 446-447, 547-548, 567-568, 628-635, 699-700; Crohmălniceanu, Literatura, I, 452-456; Piru, Varia, I, 259-270, II, 234-241; Zaciu, Colaje, 137-160; Bratu, Ipoteze, 169-173; Raicu, Structuri, 26-35; Ungheanu, Pădurea, 89-111; Tudor, Pretexte, 66-78; Balotă, Ion, 118-152; Oarcăsu, Destine, 57-62; Amintiri despre Ibrăileanu, I-II, îngr. Ion Popescu-Sireteanu, pref. Demostene Botez, Iași, 1974-1976; Ungheanu, Arhipelag, 263-286; Oprea, Incidențe, 149-152; Tașcu, Incidențe
IBRAILEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287494_a_288823]
-
regimul negativului, al deconstrucției și al disoluției, poetul imaginează o apocalipsă universală care coincide cu apocalipsa interioară. Violența imaginii (imaginea recurentă a ferăstrăului, emblematică pentru spiritul modernist, în opinia lui Hugo Friedrich), tehnici ce amintesc de dicteul automat și de colajul avangardist, ilogicul asocierilor verbale, lipsa de coerență, paroxismul îl apropie pe G. de Lautréamont, de expresioniști și de suprarealiști. Scenariile sale grav-onirice, încărcate de materialitate, de forță vizuală eruptivă par întrupări verbale ale unor tablouri suprarealiste de Dalí. Sensul lor
GEORGESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287220_a_288549]
-
inevitabil mai multe voci (din al căror dialog se va configura fluid auctorialitatea), informații nontextuale, va avea o organizare plurilineară, fragmentată, va fi deschis? O cultură a hipertextului și a „postcriticii” imaginează Gregory L. Ulmer când recomandă discursului critic tehnicile „colajului” (invenția și justificarea), pentru scrierea unui tip de discurs academic asemănător romanului, mystory, În care se Întretaie discursuri diferite, private și publice, elitiste și de masă, Într-o „teleteorie”2. Cunoașterea este abordată astfel de pe poziții diferite față de omnisciența criticului
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
sinceră. Incontestabil, L. știe să stoarcă din anecdotă promisele semnificații cu ecou psihologic-etic, cărora le dă utilizare unde nu te aștepți; pigmentându-și expunerea cu amănunte tăioase, picante sau tandre, anecdota devine o dată surâs, altă dată caricatură. Tehnica plastică a colajului atinge în savurosul capitol despre N. Iorga (de fapt un tur de orizont despre ambianța universitară antebelică) o netă virtuozitate. Ca vorbitor, Iorga impresionează, fără îndoială, la catedră el fiind un „animator”, un vraci dominând sala în alt mod decât
LOVINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287856_a_289185]
-
rom., 144-151; Micu, Început, 144-151; Zaciu, Glose, 39-45; Rotaru, O ist., I, 513-537; Ulici, Recurs, 128-131; Comentarii macedonskiene, îngr. Florea Firan, București, 1971; Gáldi, Introducere, 249-279; Zamfir, Proza poetică, 249-288; Matei Călinescu, Conceptul modern de poezie, București, 1972, 239-245; Zaciu, Colaje, 114-118; Mihai Zamfir, Introducere în opera lui Al. Macedonski, București, 1972; Piru, Varia, I, 184-196; Ist. lit., III, 449-523; Alexandru Macedonski interpretat de..., îngr. și pref. Fănuș Băileșteanu, București, 1975; Mircea Anghelescu, Literatura română și Orientul, București, 1975, 165-173; Cioculescu
MACEDONSKI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287942_a_289271]
-
Oprea, 5 prozatori, 65-122; Popa, Modele, 83-88; Al. Cerna-Rădulescu, Arbori din țara promisă, București, 1972, 5-40; Lidia Gavrilescu, Liviu Rebreanu. Biobibliografie, Iași, 1972; Vasile Netea, Interviuri literare, București, 1972, 39-52, 169-178; Rotaru, O ist., II, 583-608; Vlad, Convergențe, 208-213; Zaciu, Colaje, 94-104; Crohmălniceanu, Literatura, I (1972), 255-299; Piru, Varia, I, 293-302, II, 262-275; Liviu Rebreanu interpretat de..., îngr. și pref. Al. Piru, București, 1973; Ciopraga, Personalitatea, 177-187; Ungheanu, Pădurea, 159-170; Zaciu, Ordinea, 265-272; Ștefănescu, Momente, 178-190; Todoran, Secțiuni, 189-242; Cioculescu, Itinerar
REBREANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289159_a_290488]
-
stă sub semnul „metaforei toamnei”, echivalată cu supratemele „melanholiei” și mortificării latente, cu predilecția pentru structurile opulente ale narațiunii de tip baroc (ca în Princepele) sau, dimpotrivă, pentru epica de tip fragmentarist, utilizând tehnica rupturii și a discontinuității narative, a colajului și citatului. În studiul despre D.R. Popescu se analizează mijloacele epice prin care modalitatea de configurare a personajelor devine analoagă construcției labirintice a scrierilor. Este anticipată una dintre ideile centrale ale monografiei din 1981, primul studiu literar mai amplu asupra
ROZNOVEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289393_a_290722]
-
Nicolae Bălcescu, G. Barițiu ș.a.), un număr de personaje secundare, multe fictive, în încercarea de a da o notă de modernitate genului. Menționând doar aleatoriu o temă a povestitorului, capabilă să imprime coerență transgresării planului istoric, romanul eșuează într-un colaj aiuritor nu numai la nivel textual, ci și evenimențial. SCRIERI: Coborând spre nord-vest, Cluj, 1972; Vine istoria (în colaborare cu Nicolae Prelipceanu și Radu Mareș), Cluj, 1972; Săptămâni de dragoste, Cluj-Napoca, 1975; Rodeo, Cluj-Napoca, 1983. Repere bibliografice: Mirela Roznoveanu, „Coborând
SALAJAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289441_a_290770]
-
direct din cercetarea unor scrieri personale (jurnale, file din corespondență), din studierea fondurilor secrete ale bibliotecilor (citate din Mein Kampf, stenograma procesului mareșalului Ion Antonescu, articole din presa interbelică), S. trece cu dificultate frontiera spre literatură. Hibrizi de tipul roman colaj, roman documentar (al cărui statut scriitorul încearcă să îl teoretizeze în articolul Literatura-document) nu sunt decât etichete puse unor cărți unde originalitatea auctorială se limitează la schimbarea numelui câtorva personaje și la efortul de a compila informații, extrase și fotografii
STOIAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289945_a_291274]
-
siberiene s-au adunat ziceri din toate guberniile Rusiei, atunci e de înțeles strădania lui Mircea Aurel Buiciuc de a strînge în limbajul Matiorei cuvinte și moduri de vorbire risipite prin toate satele românești." S-ar putea adăuga impresia de colaj stilistic din romanele românești mai vechi, lapidarități specific moromețiene, sau, mai mult inversiunile muzicale din Mara lui Slavici. Valentin Rasputin, Despărțirea de Matiora, Editura Univers, București 2000, Versiune românească revăzută și note de Mircea Aurel Buiciuc, Prefață de Ion Vasile
Despărțirea de Matiora by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/17160_a_18485]
-
stereotipiile, rutina și micul absurd existențial, noua birocrație, mita măruntă, nepotismul, micile compromisuri și imposturi, noul parvenitism (venal, totuși), noile variante ale mitocăniei etc. O sursă de comic frecvent investigată este vorbirea (numeroase schițe au aspect de scenetă sau sunt colaje de scrisori, ca la I. L. Caragiale, luat ca model), cu amestecul de termeni comuni, colocviali, triviali ori sentimentali și de limbaj tehnic sau în genere neologistic (vorbirea în „radicale”), amintind și de seria cu Tanța și Costel a lui Ion
SILVESTRU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289670_a_290999]