764 matches
-
colindei în spațiul etnofolcloric amintit, iar corpusul de texte (256) reprezintă, chiar dacă inegal (în funcție de frecvența tipurilor), toate secțiunile colindei: protocolare, cosmogonice, profesionale, flăcăul și fata, familiale, edificatoare și moralizatoare, biblice și apocrife, colinde-baladă, colinde-cântec, netipologizate și contaminate. De remarcat cercetarea colindei în contextul ritual și social în care se desfășoară, iar în indicele de refrene - bogăția de forme pe care o îmbracă străvechiul „lerui-ler”. O anexă cuprinde principalele tipuri melodice ale colindei din Moldova, transcrise de Florin Bucescu și Viorel Bârleanu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286275_a_287604]
-
apocrife, colinde-baladă, colinde-cântec, netipologizate și contaminate. De remarcat cercetarea colindei în contextul ritual și social în care se desfășoară, iar în indicele de refrene - bogăția de forme pe care o îmbracă străvechiul „lerui-ler”. O anexă cuprinde principalele tipuri melodice ale colindei din Moldova, transcrise de Florin Bucescu și Viorel Bârleanu. SCRIERI: Dicționarul literaturii române de la origini până la 1900 (în colaborare), București, 1979. Culegeri: Descântece din Moldova, introd. edit., Iași, 1982 (în colaborare cu Lucia Berdan); Colinde din Moldova, introd. edit., Iași
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286275_a_287604]
-
T. Kirileanu (1879-1926), învățător în județul Suceava, folclorist, publică culegeri de folclor în Șezătoarea, Ion Creangă, Vestitorul satelor, Albina. Tipărește Calendarul sătenilor și volume de legende legate de figura lui Ștefan cel Mare. Alte lucrări: Comoara sufletului. Cântece poporale cuprinzând colinzi, urături, alese și orânduite de Simion T. Kirileanu, Povești basarabene. 41. Eufrosina Lipețchi (1891-1982), învățătoare în Câmpulung Moldovenesc, pictor amator, publică articole în presa învățământului, documentele privind activitatea sa fiind păstrate la Muzeul Arta Lemnului din Câmpulung Moldovenesc. 42. Berthold
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
mai inventa un stil al "impresiilor de călătorie", pe care îl ilustrase între alții, acum, Bolintineanu. Dar n-are de a face. Jurnalul nu este mai puțin interesant, întîi de toate ca document. Acest tânăr dezghețat, care, ca însoțitor, curier, colinda Europa, având drept ținte Londra, Napoli, Petersburg, știe să noteze. E un reporter care prinde pulsul social al unei vremi prin simpla oprire asupra aspectului familiar și zilnic, fără a avea intenționat o dispoziție superioară de percepție. Impresiile lui propriu-zis
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
-un cărăbuș cu barbă, În hăinuța aurie. Suie mândru și grăbit, Să vestească-n lumea mare: „Preacinstita adunare Primăvară a sosit!”. Cântec de primăvară de St. O. Iosif Înfloresc grădinile Ceru-i că oglindă; Prin livezi, albinele, Și-au pornit colinda... Cântă ciocârliile Imn de veselie Fluturii cu miile Joacă pe câmpie... Joacă fete și băieți Hora-n bătătura. Ah, de ce n am zece vieți Să te cânt natură. ¾ VARĂ Vară de Otilia Cazimir E cald. Grădina-n jurul meu Se
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
În care este vorba de gospodării agricole colective. Aceste poezii amintesc de Șt. O. Iosif: «Asta-i hora horelor Și-i aprinsă focCobzele tractoarelor Cântă de noroc». Iosif spunea: «Înfloresc grădinile, Ceru-i ca oglinda, Fluturii cu miile Au pornit colinda. Joacă fete și băieți Hora-n bătăturăă» etc. Ambii poeți operează cu aceleași elemente: țărani veseli, soare, verdeață, cântec, horă, - doar că Frunză aduce În plus tractoarele. Atmosfera e aceeași la ambii poeți, concluzia care se degajă În chip firesc
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
pune poezia și în slujba șahului, asta nu-l împiedică să o înalțe sus de tot - în teorie: Acrostihescu: "Poezia este o artă sfântă... o fiică cerească." Flutur: Apoi, dacă-i o fiică cerească, n-o face să umble cu colinda la sărbătorile unora și altora... m-ai înțeles? Acrostihescu (în parte): Bestie incapace!" Acrostihescu, ca scriitor lipsit de talent de la începutul literaturii veacului al XIX-lea, vorbește în limba croită de filologi. De aici "bestie incapace" sau "ți s-o
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
a pământului reavăn. Ghioceii, victorioși în războiul cu neaua, își scutură cerniți clopoțeii de argint. Prin vii, mai găsești câte o viorea care de-abia își deschide degetele ei fine. Pe câmp, sunt flori multicolore. Gingășia florilor aduce în țară colinda albinelor. Haina albă a cerului se scutură bucuroasă în așteptarea fructelor dulci și moi. Covorul ierbii se înmulțește. Copiii, bucuroși de venirea primăverii, aleargă spre câmp să culeagă florile ei. Pe cerul ca o petală de trandafir, soarele apune. Primăvara
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
curând,/ să nu-i port, ca pe-o icoană, numai în suflet și-n gând... Cu capul proptit pe umărul meu,/ a plâns împreună cu mine, aseară, Dumnezeu” (Lacrimi). Versurile sunt alteori îndatorate poeziei populare, asimilând rostirea, timbrul proprii doinei, bocetului, colindei sau cântecului haiducesc. Dezrădăcinarea atrage după sine pierderea sentimentului identității: „Nu știu. Mă caut. Dar nu mai sunt eu!”, declară, arghezian, poetul. Și poeziile erotice sunt influențate de Arghezi: „Ți-am căutat părul, fruntea și genele,/ Ochii tăi albaștri și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288490_a_289819]
-
văd În folclor un depozitar al formelor din vechime, puțin prăfuite și discret alterate, dar În niciun caz radical modificate ori resemnificate. Similitudinile, transformate În filiații istorice și culturale, Îi vor permite lui N. Densusianu (1986) să afirme că o colindă precum cea a „dalbei mânăstiri” este un „reflex folcloric” al legendarului templu al lui Ahile, fixat de mitologia greacă În insula Leuce, socotită de autorul român actuala Insulă a Șerpilor; că bătrânul Crăciun este Saturn Senex; că Bunul Dumnezeu este
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
mots, la mort et les sorts: la sorcellerie dans le Bocage, Gallimard, Paris Fellous, Michelle, 2000, „Noi rituri de trecere și ciclul de viață”, În Monique Segré (coord.), Mituri, rituri, simboluri În societatea contemporană, Amarcord, Timișoara Filip, Vasile, 1999, Universul colindei românești din perspectiva unor structuri de mentalitate arhaică, Saecullum I.O., București Firth, Raymond, 1963, „Offering and Sacrifice: Problems of Organisation”, În The Journal of Royal Anthropological Institute of Great Britain and Ireland, vol. 93, nr. 1 Firth, Raymond, 1996
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
de câte una din mamele acestora.Aceștia colindau numai pe la casele vecinilor și cântau: „Foicică lămâiță, Noi suntem de grădiniță Și-am venit să colindăm Pe la case să urăm: Bună dimineața la moș ajun!” În ultimii ani băieții merg „cu colinda” pe la fete. Aici se strâng în grupuri pe la câte o casă, stau până noaptea târziu, dansează și ascultă muzică. Sunt serviți de obicei de gazdă cu țuică fiartă și cu boabe de porumb fierte sau, mai nou, cu prăjituri pregătite
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
unde exuberanța juvenilă e contrapunctată de melancolia trecerii și a amintirilor. F. evocă aici copilăria, figura caldă a mamei, satul, grâul și pâinea, toamnele și pădurea paradisului natal. Cele mai reușite sunt poemele scurte, stilizate, ca în această stampă: „Cineva colindă prin mine / Și prin rugul pădurii. Un cocor a țipat. / Mugurii au spart / Din adânc găoacea naturii. // Departe, pe gresia morii / Vremea își trece / Fierul securii” (Primăvară) sau, deopotrivă, cele infuzate autobiografic: evocarea unor întâlniri cu Nichita Stănescu, în care
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286978_a_288307]
-
în orice masaj sau punere a palmelor pe organul dureros. Mâna face legătura între material și spiritual. Tu ridici mâna stângă, eu, brațul stâng: ne surâdem unul altuia ca în oglindă. Prietenii tăi, prietenele mele plâng cu lacrimi silabice, de colindă. Nichita Stănescu, Ritual de iarnă Atingerea propriului corp presupune siguranță, chiar în momentul stresului sau al flirtării, de pildă. Ținuta poate fi intenționată sau nu. Cu mâna stângă ți-am întors spre mine chipul, sub cortul adormiților gutui și de-
CETIRE ÎN PALMĂ by Noemi BOMHER () [Corola-publishinghouse/Science/100963_a_102255]