799 matches
-
de o bâtă, terminată cu un „clonț” mobil, care se închide și se deschide la fiecare mișcare. Cel care joacă este însoțit de un alt flăcău, mascat de obicei în militar, care prin gesturile sale încearcă să înveselească gazdele, în timp ce colindătorii au aceeași intenție transpusă în verbul colindului "„Fă-te vesel gazdă bună”". Toată această ceată este acompaniată de unul sau doi fluierași. Melodia jocului este veselă, ritmată dar într-un moment se transformă în doină jalnică. Atunci Turca se prăbușește
Idicel-Pădure, Mureș () [Corola-website/Science/300584_a_301913]
-
lor erau chemați să prindă de cănacii Turcii pentru ca aceasta să-și revină și să joace din nou, se cânta următorul descântec: Apoi doina este schimbată în melodie de joc și turca își revine și începe din nou jocul. După ce colindătorii turcii sunt cinstiți cu „jinars” (țuică de prune) și cozonac, iar „chizeșul” (organizatorul jocului) cu bani, alaiul pleacă chemat de sunetul unui „bucin”. Însurații și nevestele formează cete mixte de colindători și își colindă neamurile, prietenii și preotul satului. Poezia
Idicel-Pădure, Mureș () [Corola-website/Science/300584_a_301913]
-
turca își revine și începe din nou jocul. După ce colindătorii turcii sunt cinstiți cu „jinars” (țuică de prune) și cozonac, iar „chizeșul” (organizatorul jocului) cu bani, alaiul pleacă chemat de sunetul unui „bucin”. Însurații și nevestele formează cete mixte de colindători și își colindă neamurile, prietenii și preotul satului. Poezia colinzilor este cu precădere religioasă, cântând Nașterea și Botezul Domnului, mai ales fiind o localitate de ciobani și păstori, existând și o temă laică a celor „trei păstori” care uneori împletesc
Idicel-Pădure, Mureș () [Corola-website/Science/300584_a_301913]
-
petrecerea are loc la casa jocului. Ajunul Anului Nou începe tot cu glasul copiilor care de această dată vestesc faptul că "„Mâine anul se-nnoiește”" sau "„C-a venit Sfântul Vasile”", în poezia "„Plugușorul”". Și în această noapte cetele de colindători își întorc colindul, ocazie în care se petrece cu băutură și mâncare. De data aceasta, ca mâncare tradițională sunt servite „găluștele” (sarmale cu păsat), iar băutura preferată este țuica de prune fiartă. După colindat nici nu apucă bine să se
Idicel-Pădure, Mureș () [Corola-website/Science/300584_a_301913]
-
care se petrece cu băutură și mâncare. De data aceasta, ca mâncare tradițională sunt servite „găluștele” (sarmale cu păsat), iar băutura preferată este țuica de prune fiartă. După colindat nici nu apucă bine să se liniștească satul, când apar micii colindători, cu Sorcova, care nu pot fi refuzați de nimeni, deoarece aduc în fiecare casă, cu o rămurică de brad, mesajul pașnicei dorinți: În răstimpul dintre Anul Nou și Bobotează preotul intră în toate casele de creștini pentru a le sfinți
Idicel-Pădure, Mureș () [Corola-website/Science/300584_a_301913]
-
câte un pahar de țuică fiartă, eventual și cârnaț . Copiii cu traistele frumos colorate mergeau cu steaua la colindat, aceasta era frumos ornată cu hârtie colorată lipită cu aluat de făină de grâu (pe atunci nu exista “lipici” la țară). Colindătorii primeau colaci, bomboane, cârnaț, fructe și alte bunătăți. Copii colindători în grupuri de 2-4, pe grupe de vârstă, mai mici sau mai mari, de obicei din casele învecinate (și mai ales înrudiți) cu steaua, care era frumos ornată cu hârtie
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
cu traistele frumos colorate mergeau cu steaua la colindat, aceasta era frumos ornată cu hârtie colorată lipită cu aluat de făină de grâu (pe atunci nu exista “lipici” la țară). Colindătorii primeau colaci, bomboane, cârnaț, fructe și alte bunătăți. Copii colindători în grupuri de 2-4, pe grupe de vârstă, mai mici sau mai mari, de obicei din casele învecinate (și mai ales înrudiți) cu steaua, care era frumos ornată cu hârtie colorată lipită cu aluat de făină de grâu. În dimineața
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
fiecare duminică are loc târgul de animale, unde pe lângă animale se vând și se cumpără și alte produse agricole. Dintre activitățile din gospodăriile locale, au mai rămas cele legate de sărbătorile religioase, și anume: vopsitul și încondeiatul ouălor, cetele de colindători de Crăciun și Anul Nou și Balul Bisericii. O dată cu apariția Legii arendei, fermierii interesați de suprafețe mai mari de teren, le pot arenda de la proprietari într-un cadru legal în schimbul banilor sau produselor agricole pe care le stabilesc prin contractul
Tărlungeni, Brașov () [Corola-website/Science/300972_a_302301]
-
vin cald sau la o țuică, iar dacă nu, le dă bani, și acești bani sunt împărțiți între dansatori. Dintre activitățile din gospodăriile locale, au mai rămas cele legate de sărbătorile religioase, și anume: vopsitul și încondeiatul ouălor, cetele de colindători de Crăciun și Anul Nou și Balul Bisericii. O dată cu apariția Legii arendei, fermierii interesați de suprafețe mai mari de teren, le pot arenda de la proprietari într-un cadru legal în schimbul banilor sau produselor agricole pe care le stabilesc prin contractul
Zizin, Brașov () [Corola-website/Science/300985_a_302314]
-
clădirea îndeplinea și rolul de cinematograf sătesc. În anii ’80, la Căminul Cultural din Marin, s-au desfășurat multe activități artistice, în cadrul Festivalului “Cântarea României”. Cadrele didactice de la școală, dar și foarte mulți săteni, s-au organizat în grupuri de colindători, grupuri vocale și formații de dansuri populare. Cu aceste ocazii, s-au pus în valoare costumele populare, cântecele și dansurile populare tradiționale din Marin. În albumul “Artă populară din Sălaj" este prezent costumul femeiesc din Marin, dovadă a valorii și
Marin, Sălaj () [Corola-website/Science/301808_a_303137]
-
pentru colindat. Acesta este de formă octogonală ale căror laturi sunt din sticlă iar scheletul prezintă o frumoasă dantelarie metalică. În centru, se află un dispozitiv ce permite introducerea unei lumânări groase. Acest felinar auriu era purtat de ceata de colindători în scopul de a ilumina cât mai bine drumul. Prevăzut cu un un băț lung de aproape 3 metri, acesta era frumos împodobit cu ștergare, busuioc, flori nemuritoare sau crenguțe de brad. ,Melanca, colindul specific Ajunului Crăciunului înfățișa o femeie
Comuna Pardina, Tulcea () [Corola-website/Science/301857_a_303186]
-
aceste două piese, toate celelalte sunt compoziții ce datează din anii ’70 sau ’80, însă unele imprimări au fost făcute după Revoluție. „Ai iernii soli” a apărut pe albumul "Cântece transilvane" din 1980 al formației Semnal M cu titlul cenzurat „Colindătorii”. „Vișina” este un fragment live al unei compoziții din 1971 care urma să apară (dacă nu ar fi fost interzisă) pe albumul "Cei ce ne-au dat nume" al grupului Phoenix. Discul "Cântece interzise/Cenzurat" a apărut cu ocazia împlinirii
Muzică de colecție, Vol. 26 - Cântece interzise/Cenzurat () [Corola-website/Science/310028_a_311357]
-
reprezentații dramatice. Toate acestea se desfășurau primăvara sau toamna. După mutarea Anului Nou la 1 ianuarie, în vecinătatea Crăciunului, aceste ritualuri au fost serbate numai în vremea celor două sărbători creștine.. Față de această descriere, în general diferă numele grupului de colindători, numele conducătorilor acestuia, precum și ordinea celor colindați. Colindele sunt interpretate prin cântarea în grup, la unison, ori în două grupe, antifonic. Uneori, ceata se acompaniază cu instrumente (fluier, cimpoi sau dobă mică). Ritualurile care implică ființe animaliere („Capra”, „Ursul”) se
Colind () [Corola-website/Science/309332_a_310661]
-
compozitori și artiști plastici români și străini. A fost tradus în peste 20 de limbi străine . Este socotit unul din cele patru "mituri fundamentale" ale literaturii românești . Cadrul epic inițial Episodul testamentar "Regim metric": 7/8 silabe; interpretare - grup de colindători; "Circulație": Transilvania, Banat, Crișana, Maramureș; Notă": În unele variante, colinda se încheie cu "episodul măicuței", compus din trei secvențe (coborârea de la munte și întâlnirea cu măicuța; motivațiile oferite măicuței pentru neîntoarcerea sa; măicuța îl așteaptă pe fecior, cu masa pusă
Miorița () [Corola-website/Science/297301_a_298630]
-
populare colinde sunt: „Mărire-ntru cele-nalte”, „Astăzi s-a născut Hristos”, „Domn, Domn să-nălțăm”, „Sus la poarta raiului”, „Colindița”, „O ce veste minunată”, „Plecarea magilor”, „Moș Crăciun cu plete dalbe”, „Bună dimineața la Moș Ajun”, „Florile dalbe”, „Colinde - strigate colindătorilor”, „Colind de fereastră”, și „Colindul Crăciunului”. Obiceiul de mers la colindat a fost promovat de Ion Creangă în "Amintiri din copilărie". Cel mai vechi cântec creștin de Crăciun este „Jesus refulsit omnium”, compus de St. Hilary din Poitiers, în secolul
Moș Crăciun () [Corola-website/Science/296840_a_298169]
-
la locul nașterii, copiii - câte trei, ca cei trei magi - merg din casă în casă cântând colindul "„Steaua sus răsare...”", purtând cu ei o stea. Ajunul Crăciunului începe cu colindul "„Bună dimineața la Moș Ajun!”", casele frumos împodobite își primesc colindătorii. Aceștia sunt răsplătiți de gazde cu fructe, covrigi, dulciuri și chiar bani. Unele cântece de colindat au fost realizate de compozitori de muzică cultă, cum ar fi: "„Iată vin colindătorii”" de Tiberiu Brediceanu, "„O, ce veste minunată”" de D.G. Kiriac
Crăciun () [Corola-website/Science/296839_a_298168]
-
Bună dimineața la Moș Ajun!”", casele frumos împodobite își primesc colindătorii. Aceștia sunt răsplătiți de gazde cu fructe, covrigi, dulciuri și chiar bani. Unele cântece de colindat au fost realizate de compozitori de muzică cultă, cum ar fi: "„Iată vin colindătorii”" de Tiberiu Brediceanu, "„O, ce veste minunată”" de D.G. Kiriac, "„Domnuleț și Domn în cer”" de Gheorghe Cucu. Scriitorul Ion Creangă descrie în "„Amintiri din copilărie”" aventurile mersului cu colindele. Totuși, după o citire mai aprofundată a Evangheliilor, aflăm că
Crăciun () [Corola-website/Science/296839_a_298168]
-
multe țări latine: Spania, Puerto Rico, Mexic și America de Sud, copiii îi așteaptă pe cei trei regi să le aducă daruri de Crăciun. Cântarea cântecelor de stea este o parte foarte importantă din festivitățile Crăciunului românesc. În prima zi de Crăciun, mulți colindători umblă pe străzile acoperite cu zăpadă ale orașelor și satelor, ținând în mână o stea făcută din carton și hârtie, cu scene biblice pictate pe ea. Tradiția din România cere ca cei mici să meargă din casă în casă, cântând
Tradiții românești () [Corola-website/Science/296922_a_298251]
-
compensație pentru colindă. Colindatul se termină aproape de dimineața zilei de Crăciun, întotdeauna la același gospodar, după care feciorii merg la Gazdă pentru a se pregăti pentru mersul la biserică la slujba de Crăciun. Ceata din Lisa, spre deosebire de majoritatea cetelor de colindători din zona Făgărașului, cântă pe la casele gospodarilor (gazde, în limbajul vorbit din zonă) o colindă laică, nu una religioasă. În esență, colinda este adresată copiilor gazdelor, tinerilor necăsătoriți din fiecare casă, cărora le dorește împlinirea prin căsătorie. Acolo unde gazdele
Ceata de Feciori din Lisa () [Corola-website/Science/321503_a_322832]
-
așa se continua cu ceea ce gospodarii doreau să aibă, ca în final să se spună: La anul și la mulți ani!) Cântarea cântecelor de stea este o parte foarte importantă din festivitățile Crăciunului românesc. În prima zi de Crăciun, mulți colindători umblă pe străzile acoperite cu zăpadă ale orașelor și satelor, ținând în mână o stea făcută din carton și hârtie, cu scene biblice pictate pe ea. Tradiția din România cere ca cei mici să meargă din casă în casă, cântând
Crăciunul în România () [Corola-website/Science/324897_a_326226]
-
grupuri de adulți se strâng laolaltă și merg să colinde la casele vecinilor sau la casele altor oameni. Atunci se cântă "O ce veste minunată",o melodie foarte veche și foarte populară în popor,cât și "O brad frumos".Totodată colindătorii sunt serviți cu produse alimentare(colaci făcuți în casă) sau bani.Persoanele de origine slave din România sărbătoresc și în data de 7 ianuarie Crăciunul pentru că de fapt Crăciunul lor este pe aceea dată la două săptămâni după Crăciunul românesc
Crăciunul în România () [Corola-website/Science/324897_a_326226]
-
prea lăudată” sau „Trei crai de la răsărit”. În seara de anul nou umblă cu uratul toți cei care doresc indiferent de vârstă. În ziua de anul nou umblă cu semănatul atât copii cât și vârstnicii (care de obicei sunt mascați) : colindătorii aruncă boabe de grâu, ovăz, rostind urârea „ Anul nou cu sănătate și la mulți ani”. Alți umblă cu ursul sau capră. Cea mai prețuita datina era crila. Înainte de anul nou tinerii care joacă la hora formează un grup deo 20-30
Buciumi, Bacău () [Corola-website/Science/324588_a_325917]
-
nu a vorbit niciodată cu ea. În cele din urmă, Mark, de Crăciun, sună la ușă celor doi și răspunde Juliet. Peter o întreabă cine e la ușă, dar Mark ridică o pancartă pe care scrie:"Spune-i că sunt colindători". Mutește, prin mai multe pancarte, îi mărturisește că o iubește. Juliet îl răsplătește cu un sărut și apoi fuge în casă. Scriitorul Jamie (Colin Firth) apare pentru prima dată când se pregătește pentru a participa la nunta lui Peter și
Pur și simplu dragoste () [Corola-website/Science/324624_a_325953]
-
Duhule Sfinte Lumină Lină ( 9 piese), studioul Mirebon, Bistrița și Iisuse veșnic călător produs de Studioul Libris din Brașov ( 12 piese). Colinde străbune - artista a înregistrat, prima în România,după 1989 două CD-uri cu colinde originale, cu grupul de colindători VIN COLINDĂTORII de la Cercul militar Bistrița - S-a născut un prunc în iesle, Glas Transilvan Cluj Napoca, 1996 ( 16 colinde) și albumul Hai cu toții să suim, Studio Center Beclean, 1998 (13 colinde). În anul 2003 a înregistrat cu grupul de copii
Cornelia Ardelean Archiudean () [Corola-website/Science/329736_a_331065]
-
Lumină Lină ( 9 piese), studioul Mirebon, Bistrița și Iisuse veșnic călător produs de Studioul Libris din Brașov ( 12 piese). Colinde străbune - artista a înregistrat, prima în România,după 1989 două CD-uri cu colinde originale, cu grupul de colindători VIN COLINDĂTORII de la Cercul militar Bistrița - S-a născut un prunc în iesle, Glas Transilvan Cluj Napoca, 1996 ( 16 colinde) și albumul Hai cu toții să suim, Studio Center Beclean, 1998 (13 colinde). În anul 2003 a înregistrat cu grupul de copii Doinita al
Cornelia Ardelean Archiudean () [Corola-website/Science/329736_a_331065]