2,623 matches
-
care a avut o parte din Maroc și din Sahara, și Portugalia, care a păstrat Angola, Mozambicul și Insulele Capului Verde până În 1974. Goana după materii prime și produse alimentare a fost motorul principal al celei de-a doua faze a colonizării: dezvoltarea capitalismului industrial În Europa Occidentală avea nevoie de toate acestea. Și apoi, trebuiau găsite nișe pentru investițiile de capital și piețe pentru produsele industriale finite. În plus, la Începutul secolului XX, mulți emigranți europeni căutau alte meleaguri unde să
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
adevărat că, pentru popoarele supuse puterilor coloniale, inconvenientele au depășit cu mult avantajele. Totuși, Încheind acest tur de orizont, se cuvine să ne nuanțăm poziția. Se Înțelege de la sine că nu toți actorii, individuali sau colectivi, care au participat la colonizare și-au urmărit doar propriile interese. Au existat și oameni sau organizații care au dorit sincer să-și aducă contribuția (În domeniul cunoașterii, al educației, al sănătății etc.) la dezvoltarea reală a țărilor În cauză și la o ameliorare veritabilă
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
bună măsură de a doua categorie pentru a-și facilita proiectul de dominare, chiar dacă acest lucru nu scade meritele actorilor dezinteresați. În plus, ar fi simplist să considerăm că toate problemele actuale ale țărilor din Sud sunt niște sechele ale colonizării. Pentru a explica subdezvoltarea, teoria imperialismului este În mod sigur necesară, Însă nu și suficientă. G. B. & AFASPA (Association française d’amitié et de solidarité avec les peuples d’Afrique) (1990), Esclavage, colonisation, libérations nationales de 1789 à nos jours
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Insulele Antile a unei atitudini estetice defectuoase, care ar fi fost rezultatul unei bruieri identitare. Așa se face că această atitudine se exprimă În cea mai mare parte În domeniul literar, chiar dacă ambițiile sale merg mult mai departe. Născute În urma colonizărilor, Antilele ă Martinica și Guadelupa ă au fost de la bun Început marcate din punct de vedere istoric de fenomene de diseminare demografică. O prezență amerindiană diminuată progresiv de autoritățile franceze pentru nevoile instalării coloniale, urmată de deportarea pe aceste insule
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
În timpul erei Meiji, să dea naștere pasiunii pentru arta japoneză ă pagode, porticuri și mici poduri de grădină ă, orientaliștii pictând la rândul lor scene din Africa de Nord și din Orientul Mijlociu. Au fost apoi În vogă artele africane și melaneziene, o dată cu colonizarea și cu crearea Muzeului Omului. Exotismul s-a impus și În literatură (Edmond de Goncourt, Théophile Gautier, Joseph Conrad), iar etnologia În plin proces de apariție s-a interesat de ciudățeniile din obiceiurile popoarelor din alte părți ale lumii, moștenind
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
exterminarea În masă a anumitor categorii de prizonieri (evrei și țigani) ă și transpus apoi În multe alte locuri (vezi arhipelagul chinez al lagărelor de muncă forțată, laogai). Pe de altă parte, trebuie să remarcăm că există o continuitate Între colonizările de populare, menite uneori să suprime populațiile autohtone, Împingându-le În „rezervații” sau În afara frontierelor fostelor lor teritorii, alteori să le asimileze, și ceea ce a primit numele de (cf. supra) etnicko ciscenje, expresie creată În 1878 de către autoritățile sârbe pentru
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
China imperială, și nici imperiile amerindiene nu au cunoscut noțiunea de metis. Chiar dacă anumite căsătorii exogame erau dezaprobate sau interzise, copiii proveniți din astfel de Încrucișări nu au constituit niciodată o categorie etnică bazată pe metisaj. Dimpotrivă, societățile create prin colonizare În cele două Americi perpetuează adesea și astăzi distincții care nu mai există oficial. Astfel, În Brazilia, unde au avut loc toate amestecurile posibile, culoarea pielii rămâne un indice statistic al nivelului socio-economic al populației. La fel, În Statele Unite, ierarhia
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Între etnii sau națiuni, reduce diferențele doar În favoarea sistemului dominant (etnocentrism). Negarea eterogenității, cu toate consecințele sale negative În plan identitar, a caracterizat până nu demult societățile occidentale În raporturile lor cu societățile așa-zis „primitive” (de exemplu, În cursul colonizărilor), apoi În timpul primelor valuri de imigrație. O regăsim În științele sociale, unde a dat naștere teoriilor asimilaționiste elaborate În Statele Unite imediat după primul război mondial, pe urmele lucrărilor lui Thomas, Park și Burgess. Abia În anii ’60, vizibilitatea tot mai
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
pe logica temporală a lui Înainte și după: Înainte de sosirea europenilor, sălbăticie; după, civilizație. Se instituie astfel arhetipuri care servesc clasificării (Lucrèce, 1971): ă negrii nu au istorie; ă Africa nu are nici civilizație și nici cultură; ă opera de colonizare a adus aici știința, tehnica, religia, cultura și morala; ă negrii au primit Întotdeauna cu bucurie colonizarea. La care Césaire va răspunde În L’Etudiant noir: „Istoria negrilor este o dramă În trei episoade. Au fost mai Întâi aserviți (idioți
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
arhetipuri care servesc clasificării (Lucrèce, 1971): ă negrii nu au istorie; ă Africa nu are nici civilizație și nici cultură; ă opera de colonizare a adus aici știința, tehnica, religia, cultura și morala; ă negrii au primit Întotdeauna cu bucurie colonizarea. La care Césaire va răspunde În L’Etudiant noir: „Istoria negrilor este o dramă În trei episoade. Au fost mai Întâi aserviți (idioți și brute, ș...ț)... Au fost apoi priviți cu mai multă indulgență. S-a spus: sunt mai
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
96). Reprezentările peiorative ale cititorului, sensibilizat până atunci la tezele eurocentrismului, care prezentau Africa drept un continent locuit de animale și de sălbatici și bântuit de friguri, au fost modificate de o argumentație care scotea În evidență scopurile reale ale colonizării și reliefa valorile civilizației africane pe baza studiilor etnologice, a mărturiilor, a povestirilor și a realizărilor tot mai des Întâlnite chiar și În Europa ale artei negre. Iată deci ce au În comun aceste viziuni. Totuși, anumite concepții se deosebesc
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
intelectuali vor adopta aceeași direcție. Într-o carte intitulată semnificativ Négritude et Négrologues 2, Stanislas Adotevi denunță modul În care negritudinea folosește etnologia, care, născută din ratio occidentală, are drept finalitate să demonstreze neputința popoarelor studiate și, În consecință, necesitatea colonizării lor, totul sub masca unui discurs pretins științific. Pentru acest autor, „negritudinea este exprimarea a ceea ce a fost refulat ș...ț. Este discursul actual al neocolonialismului ș...ț, este modul negru de a fi alb” (Adotevi, 1972, p. 207). Mai
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
al XIX-lea Încoace. ν Tensiunile nu au lipsit niciodată din această istorie, tensiuni Între obiective cărora circumstanțele le-au dat uneori caractere contradictorii: voința de asimilare/voința de păstrare a identității, laicitate/iudaism, statut de dominați/statut de dominatori, colonizarea unui teritoriu/ Întoarcerea pe Pământul Făgăduinței etc. De la religios la politic De la dispersarea din Antichitate, legile talmudice și rabinice au declarat prioritatea Pământului lui Israel asupra tuturor locurilor de exil (galut). Astfel, În ciuda importanței legăturilor familiale În această legislație, un
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
reuși să impună folosirea limbii ebraice și unde va redacta, din 1904 și până la moartea sa, un dicționar În șaptesprezece volume. Renașterea limbii va constitui un instrument esențial pentru Întreprinderea sionistă. În 1862, s-au constituit deja societăți evreiești de colonizare, idee Împărtășită anterior și de prințul Charles Joseph de Ligne, de Lamartine și de alți scriitori. Școala de agricultură a lui Mikve-Israel se deschide În 1870, iar În 1878 se implantează prima colonie. Tot În 1862, Moses Hess (1812-1875), evreu
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
că asimilarea este sortită eșecului. Fondează atunci primul și cel mai important ziar sionist, Die Welt2, și organizează, aproape singur, un prim congres mondial (Basel, 1897). Trei puncte sunt privilegiate: situația evreilor din diaspora În funcție de noile forme ale antisemitismului; perspectiva colonizării; continuarea și intensificarea ajutoarelor acordate, În special În plan cultural și educativ. Două organisme, Society of Jews și Jewish Company, Își vor asuma, prima, contactele politice, iar a doua, organizarea practică a imigrării și a economiei coloniilor evreiești. Congresul de la
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Îndepărtează de calea pe care și-o stabilise. După modelul unor adversari, ca Jewish Colonisation Association, care trimitea evrei În Argentina, În loc să-i trimită În Țara lui Israel, Herzl a propus În 1903, la cel de-al VI-lea Congres, colonizarea Ugandei, posesiune engleză ce Îi fusese oferită. Opoziția energică a participanților la congres Îl face să revină la planul inițial. Din acel moment, calea a fost trasată pentru sionism: Herzl Începe demersuri diplomatice pe lângă Marea Britanie, care tocmai Își stabilise controlul
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Sinai. Cele două proiecte eșuează, Însă sionismul este de acum recunoscut ca un interlocutor reprezentativ, atât În cadrul comunității evreiești, cât și de către comunitatea internațională. După moartea lui Herzl (1904), al VII-lea congres de la Basel (1905) a tranșat definitiv chestiunea colonizării Ugandei. Proiectul a fost respins fără surprize, dar acest lucru a stârnit controverse Între membrii mișcării sioniste cu privire la politica ce trebuia adoptată, unii considerând că diplomația lui Herzl nu dusese nicăieri și că trebuiau adoptate măsuri practice de instalare progresivă
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
de popor, iar autoritatea unui Înalt funcționar se bazează În parte pe reprezentativitatea sa locală. Loviturile de stat, ca și războaiele civile, aduc la lumină În mod destul de frecvent și de evident, pe lângă opozițiile dintre etnii, probleme cum ar fi colonizarea diferențiată a regiunilor, clientelismul partidelor sau geografia politică a zonelor de modernizare secesioniste. Teza armatei salvatoare și care atenuează tribalismul nu prea funcționează, cel puțin În Africa, dacă examinăm modul În care aceasta guvernează, fără să dea neapărat dovadă de
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
nimeni, corect din punct de vedere politic, nu-l mai analizează, însă eu nu sunt deloc atât de sigur asupra faptului că stânga dură, de tip francez ar fi necesară - poate elemente de stânga, dar nu ea ca atare); (7) „colonizarea intimă și stânga în România“ (un titlu pretențios și fad); (8) „impostorii «ecoturismului» în America Centrală“, cu un mic articol intitulat „O cale de a salva satele“, pentru ca totul să se încheie apoteotic cu un articol de o pagină intitulat „Coșmar
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1949_a_3274]
-
unește SNS partid național slovac cu partidul popular slovac al monseniorului Tisó. De asemenea, absența unor partide anterioare nu împiedică atribuirea SNS sloven și a mai multor partide baltice clivajului centru/periferie; cu atât mai mult cu cât anexarea și colonizarea țărilor baltice de către URSS a avut ca efect crearea unei minorități rusești, "picioarele roșii", care este importantă mai ales în Livonia. În schimb, pretențiile creștin democrate proclamate de numeroase partide par mult mai suspecte, datorând multe activismului Fundației Konrad Adenauer
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
a produs, cei care au ridicat glasul au fost membrii vechilor generații ale nomenclaturii și câțiva scriitori și intelectuali, care vizau abuzuri comise de către persoanele situate în vârful puterii. Începutul "micii revoluții culturale" din 1971 coincide de altfel cu o colonizare masivă a instanțelor de validare a notorietății intelectuale de către partidul comunist: la sfârșitul lui 1971, 60% dintre membrii Academiei Române, dintre doctori, dintre universitari și dintre cercetători erau membri de partid 74. Singura excepție de la această regulă rămâne anonimă și nevalorificată
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
modalitatea de scrutin: "particrația iese întărită din aceste alegeri"47. Pentru Daniel Barbu, particrația à la roumanie "nu se limitează doar la controlul executivului și legislativului exercitat de către unul sau mai multe partide, ci înseamnă în aceeași măsură și o colonizare a societății economice de către partid sau de către coaliție". Consecințele particrației asupra formei de stat sunt exprimate în termeni de suveranitate și de legitimitate: "fondată pe o legitimitate electorală proporțională, particrația dejuridizează statul, care devine un mușteriu al partidelor și al
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
atâția oameni cât și accidentele rutiere. Unii specialiști consideră că H.p. este bacteria responsabilă de majoritatea bolilor stomacale, În apariția gastritei, a bolilor ulceroase și a cancerului gastric, pericolul infestării fiind foarte ridicat Întrucât simptomele sunt identificate cu mare Întârziere. Colonizarea gastrică persistentă cu H.p. este de aproximativ 10 % la persoanele sănătoase În vârstă de 30 de ani și ajunge la 60 % la persoanele de peste 50 de ani. Ratele de infecție sunt mai mari În rândul populației sărace, Între deținuții
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
fost construite pe malul unor râuri de mai mică importanță. Sudul Asiei, coasta atlantică și țările mediteraneene sunt regiunile în care megaorașele dispun cel mai adesea de o ieșire la mare. Numeroși cercetători au pus în evidență rolul jucat de colonizare în alegerea siturilor în care au fost construite aceste orașe. Cea mai mare parte dintre cele douăzeci de orașe maritime chinezești care au peste 1 milion de locuitori găzduiau în trecut vechile concesiuni sau porturi deschise comerțului cu străinătatea. Pe
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
a unei noi națiuni ar putea avea mari șanse de reușită. Proiectul moldovenesc nu s-a născut în secolul de dominație rusească în Basarabia, deoarece atunci a existat proiectul rusesc de deznaționalizare a basarabenilor. Acesta avea ca temei politica de colonizare masivă cu diverse etnii precum bulgarii, ucrainenii, găgăuzii, evreii, germanii, francezii și alte neamuri, proiect care, parțial, a suferit eșec. Cu un acut spirit de observație autorul sesizează esența și rădăcinile proiectului moldovenesc. Deși proiectul moldovenesc este altul decât cel
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]