9,252 matches
-
de altele. O să trebuiască apoi să alegem lemnul, lacul... E bine așa? Foarte bine, bade Ioan și mulțumesc de pe acuma. O să-mi mulțumiți când o fi totul gata. Peste două zile, badea Ion se prezentă cu caietul, ruleta și creioanele colorate, verificară încă o dată totul, puseră alături desenele lui Petre cu cele ale meșterului, vorbiră puțin și despre materiale și badea Ion îi avansă, după socotelile, lui un preț. Petre fu surprins! Prețul era mai mic decât se așteptase el, meșterul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
în glumă, ca banii să fie așezați pe muchie. Răspunsul Nababului a fost pe măsură: "pot să-l fac și așa, Măria Ta, am de unde"! Interioarele surprindeau prin bogăție, fast și bun gust: scări de marmoră, ferestre cu vitralii vechi, colorate, tavane din lemn de stejar sculptat, sala mare cu pereții tapetați cu nobilii strămoși pictați pe piele de Cordoba, feronerie lucrată la Paris, oglinzi venețiene, candelabre vechi, prețioase, salonul heraldic prezentând blazoanele strămoșilor... Parchetele de lemn nobil cu intarsii te
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
să mă achit! Domnule Petre, apoi poftiți în casă, să ședem oleacă. Badea Ion păși înainte, șopti ceva la ureche lelei Maria și intrară în "camera cea mare", de oaspeți. Totul lucea de curățenie, pereții erau împodobiți cu scoarțe viu colorate, lucrate în casă, mobila era ieșită din mâinile meștere ale badei Ion, din perete vegheau câteva icoane vechi, ferecate în argint. Apăru lelea Maria cu o tavă, pahare, o garafă plină cu ceva închis la culoare. Dispăru pentru câteva clipe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
a fi sfințite. Atmosfera de bucurie și sărbătoare, îi emoționa. La ieșirea din biserică, satul părea de poveste, cu clopotele sunând și oamenii purtând cu grijă "Lumina" către case. La înapoiere, pe masă, Petre schimbase "peisajul" apăruseră cozonaci, păști, ouă colorate în toate culorile... S-au bucurat că "Lumina" luată la biserică s-a păstrat până acasă. Se așezară cuviincioși la masă, doar veneau de la Înviere și începură a ciocni, pândind fiecare să "termine" oul celorlalți. "Hristos a înviat! Adevărat a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
o dungă roșie-vișinie. Motivele decorative cele mai frecvente sunt: spicul, brăduțul, furculița, suveica, frunza bradului etc. Îmbrăcarea catrinței presupune folosirea brâului și a bârneței. Brâul femeiesc are lungimea de aproape 3m și lățimea de 15-20 cm. Este țesut din lână colorată și are ornamentație diversă: ciungi, cârlige, cruciulițe, suveicuțe, cândrel, pasul mâței. Brâul se așază peste poale, apoi se înfășoară pe corp catrința și se leagă bârneața, o cingătoare cu mult mai lungă decât brâul și mult mai îngustă. Bârnețele sunt
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
un adăpost de-o noapte. E frig rău. Îmi tot vine să strănut... După atâta balamuc, călătoria îndrăgostiților se termină comic. S-a deschis ușa din față. Un bărbat scund și chel, de vreo cincizeci de ani, într-o pijama colorată strident, ne-a salutat cu un zâmbet ciudat de timid. — Mulțumesc! A fost singurul cuvânt pe care l-a rostit Uehara când a dat buzna în casă, fără să-și scoată măcar paltonul. — E îngrozitor de rece în atelierul ăsta. Vreau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]
-
în mod similar, oriunde ar trăi aceștia și tuturor deodată. Brandurile au fost create de oamenii de marketing din marile companii pentru a seduce clienții pentru a vinde produse prin crearea și proiectarea clară, în mod repetat, a unor idei colorate, dar simple. Mecanismul brandingului a fost proiectat și definit de tehnicile moderne de comunicare. Dar ideea brandingului a obținut un succes mult dincolo chiar și de cele mai ambițioase visuri ale creatorilor ei. "Brandingul [...] s-a răspândit în educație, sport
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
supte de negrele găuri - în Cosmos se petrec fără încetare crize de proporții depășitoare minților noastre. De ce ne-am pierde cu firea atunci când, după ani de umflare cu pompa a PIB-ului, bate ceasul contracției: vârful acului pătrunde în veselul, coloratul, zburdalnicul balon. Care face phhh și buff! Ne îngrijorăm, căci dacă anii de bucuroasă creștere a PIB-ului nu ne-au schimbat starea, ani de criză ar putea să ne arunce în stradă întâi și întâi pe noi, muncitorii intelectuali
Pe aripile crizei by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/7194_a_8519]
-
vecine. Veneam de la școală, când l-am văzut întâia oară pe Sângerece. Auzisem de numele lui din gura copiilor. El se intercala ca a doua personalitate remarcabilă în existență, după turcul Ali, bragagiul ambulant, care-mi da din mărfurile lui, colorate și ele ca harta mea, pe datorie, dezvelindu-și coșul, împărțit în compartimente. - Ia ceva, bre!... De cinci parale, bre! - Nu poci, răspundea copilul meu... - N-ai parale, bre? - N-am parale... - Ia ce-ți dă Ali, bre... Cu asta
O sugestie by G. Pienescu () [Corola-journal/Journalistic/7215_a_8540]
-
prost sau mai bine purtate, cu toate petele bătrîneții lor de pripas. Un anticariat e-o mică societate, în care încap, pe-aceleași policioare, dame de familie, ediții princeps cîteodată legate de mîna vreunui colecționar îngrijit, în coperți sobre sau colorate, păstrînd mirosul de pînză, altădată pudrate discret cu un verde de mucegai, și exemplare al căror chichirez îl dă amintirea vreunei lecții de școală, a vreunei teme de vacanță, a cuiva citind copiilor. Primele poartă ex-libris-uri, celelalte dedicații. Și unele
Parfumul cărților vechi by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8739_a_10064]
-
căror conjugare compune un pe cît de cuprinzător pe atît de întristător tablou. D-sa ne încredințează că detestă kitsch-ul "chiar înainte de-a cunoaște acest cuvînt", avînd "o reținere naturală în fața a tot ce e înzorzonat, paspoalat, paietat, colorat strident".Un asemenea fenomen nu e însă, în cantitatea în care se impune, unul aleatoriu, nesemnificativ, ci formează un indiciu al unei degringolade generalizate, inacceptabile pentru "un om de bibliotecă": "Mai direct spus e lucrul care flatează prostul gust (acum
Un conservator by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8754_a_10079]
-
din dragoste - fiecare din aceste episoade au detalii memorabile. Judecat după unghiul în care se așază spre a-și descrie subiectele, Adrian Oprescu este mai curînd un povestitor decît un prozator. Epica lui are oralitatea concisă a frazelor scurte și colorate lexical. Spiritul lui este prin excelență descriptiv, și nu analitic. De aceea, mai întotdeauna cînd povestește un episod, autorul nu face un pas înapoi spre fundalul reverberațiilor psihologice pe care le-ar fi putut stîrni episodul. Are o pupilă spontan
Un povestitor remarcabil by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8805_a_10130]
-
la tot pasul. Despre vîrsta asta, de catran, e Zeii prind șoareci, jurnalul de încercare al lui Dimitrie Stelaru, din 1968, de la Editura pentru Literatură. "Jurnalul" e un fel de a spune, cît timp faptele și oamenii sînt doar jetoane colorate, zvîrlite după toanele unei memorii de poet. Contează un singur lucru, în interbelicul ca o commedia dell'arte: libertatea de-a-ți juca șansa. Cît ar fi, altminteri, de neagră, de calică, de lacomă de onoruri cîștigate greu și refuzate altora
Joacă pentru zei by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8876_a_10201]
-
marfă ca oricare alta, cartea începe să aibă parte de același tratament: mult prea multe obiecte sunt interschimbabile pentru ca vreun librar sensibil să tresară în fața unui nou titlu. De ce-ar tresări vânzătorul de la magazinul de detergenți în fața cutiei viu colorate ce conține cam aceeași marfă?! Pe vremuri, citeam sistematic, obligat, între altele, de îndatorirea de cronicar literar. Astăzi, deși citesc mult, constat că sunt din ce în ce mai puțin informat și competent. În afara lecturilor din bibliografia pentru cursuri, nu mai am nici un alt
Cartea ca scut by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/8857_a_10182]
-
cel mai crud destin: moartea de sete, în mijlocul apelor. Mărturisesc a nu fi fost atât de impresionat de această pânză pe cât fuseseră contemporanii ei, în plină tempestă romantică, dar nici dezamăgit, precum Eugen Barbu, contemplând ceea ce numea pogoanele de pânză colorată ale lui Delacroix. Drept este, însă, că și eu îi prețuiesc mai mult scenele de interior algerian - Iser al nostru a tras, poate, un folos din lecția lor. Nu mai puțin, recunosc dificultatea de care se izbește o artă bidimensională
Aveți ceva împotrivă? by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/8903_a_10228]
-
kavhan și tarhan, ordonându-ne să ne predăm. Am fost impresionat de cum arăta. Călărea cu fală un armăsar murg și nu avea armură. Părul lung și negru îi era împletit în nenumărate cozi mici legate două câte două cu funde colorate. Fața, în ciuda ochilor alungiți și înguști, arăta bine, barba și mustățile erau mai curând scurte. Mantaua, care la avari era de felurite culori în funcție de rang, era purpurie, tivită cu blană și-mpodobită cu broderii. Din pricina căldurii o ținea agățată cu un
MARCO SALVADOR by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/8873_a_10198]
-
țară./ Era o echipă fără vedete,/ dar încărcată cu iubire ca un detonator.// Galeria Rapidului a cântat într-una./ N-a fost un scor grozav pentru ei,/ dar galeria lor cânta, cânta într-una - / și era o galerie mare și colorată - / un sfert de stadion vișiniu.// Nu țin minte vreun jucător de atunci/al Rapidului. Dar Rapidul iradia iubire./ Nimeni n-a înjurat pe stadionul Brașovului/când s-a întors Rapid din divizia B./ Nimeni n-a înjurat - ochii tatălui meu
Controlul tehnic al calităţii by Cosmin Ciotloş () [Corola-journal/Journalistic/9864_a_11189]
-
cusută cu povești, duc spre un nicăieri tandru, liniștitor, un clopot de vid în care doar ideea de mare urlă cu furie, iar întîmplările vieții se preling pe pereți, fără să poți vreodată să alegi ceva, să apuci ceva din, colorată, apa lor. Viața e ceva ce trebuie testat, la patruzeci și șase, la cincizeci, cum te-ai pipăi să vezi dacă mai ești întreg. Viața e ceva care dispare pe măsură ce te afirmi, care te lasă cînd treci de la scoică, cum
Ţărmul pierdut by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9870_a_11195]
-
glumește cu cititorul și cu întreaga tradiție literară, utilizând un limbaj colocvial, plin de umor, constituindu-se, după formula criticului Duarte Faria "într-un veritabil roman al strategiei lui a spune". Printr-o scriere dezinvoltă, presărată și asezonată cu expresii colorate, împrumutate din argoul lisabonez, Dinis Machado construiește personajul Molero ca pe un colecționar de momente care, sub pretextul redactării unui raport, colecționează diverse povești și fapte de viață. Dar pe măsură ce ne cufundăm în text, constatăm că Molero scrie mult mai
Ce spune Molero by Anca Milu-Vai () [Corola-journal/Journalistic/9897_a_11222]
-
ecranul televizorului. Un minim efort de imaginație ne poate face să intuim cum arată în fiecare seară populația unei țări la orele de maximă audiență: o armată de momîi pironite în fața unor ecrane din care sorb cu ochii căscați elixirul colorat al voluptății imaginare. Pentru aceste momîi, imaginile pe care le primesc din televizor sînt mult mai bogate și mai concentrate în senzații decît întîmplările de care au parte în viața reală de peste zi, și pentru că imaginile acestea sînt vii și
Căpcăunul din ecran by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9921_a_11246]
-
cum tot așa, toți avem o curiozitate malițioasă pe care bîrfa și savoarea dată de prilejul de a-i vorbi de rău pe alții ne-o pot satisface. Și atunci, nu trebuie decît să apăsăm pe buton și ambrozia desfătării colorate se va revărsa puhoi, împlinindu-ne nevoile. Toate aceste nevoi sînt satisfăcute prin delegație: trăiești prin alții și vezi lumea prin ecranul televizorului, dar pentru că totul se petrece comod și fără efort mental, și pe deasupra fără nici un efect nociv care
Căpcăunul din ecran by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9921_a_11246]
-
dar de obicei scoate capul din literatură. Fantasticul banalității, o formulă care nu în legătură cu Caragiale a fost folosită, îi poate fi împrumutată, fiindcă puține lucruri sînt mai apetisante decît obișnuitul în porții mici, ca o panglică gri la o ținută colorată. Lumea lui Caragiale este dialogică, la orice text produs în ea trebuie să existe un răspuns, o reacție, fie acestea doar în scăfîrlia cititorului care, cu ochii în carte și cu mintea la viața lui și la societatea cea neschimbătoare
Şcoala Iancului by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9895_a_11220]
-
Simona Vasilache Oameni angajați, și serioși, criticii pot fi fermecători cînd iau o pauză. Cînd își permit, plecînd de la te miri ce, de la lucruri mărunte care strigă după condei și hîrtie, să însăileze tablete. O gazetărie beletristică, făcută din elitre colorate, ca flecuștețele atît de semnificative din lada cine știe cărui colecționar de suveniruri, printre contur, dînd drept de viață, în regnul atît de sobru al criticii, speciei pe care, în poezie, Arghezi o botezase creion. Am găsit, prin vrafurile de cărți pensionate
En spectateur by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9952_a_11277]
-
literă a fiecărui cuvânt care denumește următoarele imagini: Prima literă Ultima literă Fișe de corectare a dislexo-disgrafiei Greșeli Caută greșelile și spune ce trebuie corectat: Citește propozițiile și corectează ce este greșit: Bunichii mi-au cumpărat o rochiță cu florichele colorate. Marchela și-a pierdut ocelarii. Pisichile prind șorichei. Vechinul meu este chel mai bun prieten. Pe cățelul meu îl ceamă Tedi. El are urechile michi și ocii frumoși. În povestea „Ridicea uriașă” șorichelul credea că este chel mai puternic. Pune
Fişe de lucru din cabinetul de logopedie by Alina Biolan () [Corola-publishinghouse/Administrative/1145_a_2052]
-
cioplită de copiii rătăciți prin pădure, dând semne pentru cei ce i-ar fi căutat. Am intrat tiptil pe poarta din zăbrele rare și am început să cercetez cu privirea printre ramurile dese. Deodată zăresc o pasăre cu pene frumos colorate, ciocul ascuțit care se sprijinea în coada tare și ciocănea cu ciocul în scoarța copacului, apoi asculta răspunsul acestuia. Ei, părule, cum te simți azi? Mulțumesc, doctore, bine. Dar vezi că un vierme îmi roade tulpina acolo, mai la dreapta
ÎNTÂMPLĂRI ÎN LIVADA BUNICULUI by ECATERINA VICOL () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1228_a_1878]