852 matches
-
nume iscălit pe importante tomuri. Folosește limbajul de rigoare. Unii, cei mai înfierbântați. Ceilalți, modești, se mulțumesc să-și etaleze plictisul mimând preocupări intelectuale. Sunt la zi cu ultimele apariții rebusistice, citesc almanahurile zodiacale, sunt inițiați în secretele crimelor pasionale, compătimesc cu văduvele și înșelatele din telenovela de la 18.00, au rețete alfabetice de ceaiuri pentru slăbit, copiază recomandări paranormale pentru îngrijirea tenului și aparatul de radio, în surdină, le aduce mereu postul „Romantic“. Cum poți să-i urăști, bănuindu-le
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
Chipstead. Manager de magazin. — Da, așa am presupus și eu, Warren. Iar eu sunt avocat: drept familial. —O, serios? Foarte interesant. Am simțit admirația reținută luptându-se cu disprețul când a clătinat scurt din cap și aproape că l-am compătimit pe om. O parte adânc înrădăcinată a caracterului său, influențat fără îndoială de o creștere înconjurată de idei de modă veche legate de respect și de autoritate, de putere și de profesiile medicale și legale, îi spunea că bărbatul din fața
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2259_a_3584]
-
schimbarea din viața mea nu prea poate fi responsabilă de ea). Bietul copil - doi părinți care o iau complet razna simultan -, aproape că-mi pare rău pentru ea. Totuși, din păcate, toate sentimentele mele sunt deja rezervate, deci o pot compătimi doar la nivel intelectual, în loc să simt ceva direct. Dar asta explică situația contului de la bancă. Inițial m-a aruncat într-o stare de panică, dar odată ce mă obișnuisem cu ideea că economiile noastre dispăruseră, mi se părea o chestie aproape
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2259_a_3584]
-
moarte, poate zidi, așa cum și invers, poate dărâma, poate ucide, poate pustii. Ce vor folosi aceste persoane dacă noi nu le vom face niciun rău? Cât folos și cât bine le putem face, însă, acordându-le ceva timp, ascultându-le, compătimindu-le, încurajându-le? Toate acestea se fac prin cuvânt. Când Iisus a văzut-o plângând pe văduva din Nain, care-și ducea la groapă pe unicul său fiu, I s-a făcut milă de ea și i-a zis: „Nu
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]
-
zis: - Toate acestea ce spui tu nu se referă la fericire, ci la îndestulare. Niciunul din lucrurile pe care le-ai menționat nu-i poate învăța pe copii să se roage, să iubească, să ierte, să dăruiască, să ajute, să compătimească, să rabde. Cele ce spui tu îi va învăța să fie mândri, nu vor cunoaște niciodată ce este gândul smerit și multe alte lucruri de care are nevoie sufletul. Dându-le doar cele ce spui tu, care virtute vom căuta
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]
-
închiși. O mască rigidă, fără sînge: " Cred că de astă dată domnul Scarlat exagerează puțin. N-ai încotro însă, draga mea, trebuie să reziști până la capăt. În nici un caz n-ai voie să-ți revii singură. Ei trebuie să te compătimească, să fie îngrijorați pentru tine. Asta le va alunga orice urmă de bănuială. Știu, îți pare rău de bietul băiat, dar n-aveai încotro. Fii convinsă de lucrul acesta, Melania. Dacă-l lăsai să plece, în cinci minute Miliția era
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
obligații, trebuiau să invite vreo 30 de persoane și n-aveau un ban. Hohote de râs îi scuturau trupul plăpând. Își șterse lacrimile. Știți ce a făcut? A împrăștiat peste tot zvonul că se desparte de bărbatu-său. Lumea a compătimit-o. Fiecare a consolat-o cum a putut. După aceea, au felicitat-o pentru că se împăcaseră... ― O istorie tâmpită, bombăni Matei. Știu un singur lucru! În casă nu-l putem ascunde. Îl descoperă cât ai clipi. ― De ce în casă? ― Hm
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
de pe Rue de Seine, comandând și consumând pe rând: „un coniac, o cafea, brânză de Gruyère, un compot de fructe, o jumătate de pui, o macaroană, un antricot, o ridiche de lună, un borș țărănesc“, în ordinea indicată. Patronul îl compătimește sincer: „Tinere, îți faci rău.“ Ce jignit a fost „Dom’ Ubu“! „Birtul dădea lecții literaturii.“ Și atunci Jarry poruncește: „Aduceți-mi cerneală roșie și un păhărel.“ În care „neprihănitul mistificator“ a înmuiat o bucată de zahăr, ron țăind-o meticulos, „plin
Singurătatea lui Adam: despre neîmplinire şi alte regrete by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1325_a_2713]
-
păreau să trădeze o preocupare reală pentru soarta ei și, doar dacă nu era un mincinos oribil de talentat, un om care nu ezita să schilodească adevărul atunci când îi era de folos, mă găseam în incomoda situație de a îl compătimi. Cel puțin timp de câteva clipe l-am compătimit și apoi brusc, valul neașteptat de compasiune m-a prins cu garda jos, transformând ceea ce ar fi trebit să fie o înfruntare directă în ceva mult mai complex, mult mai uman
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
și, doar dacă nu era un mincinos oribil de talentat, un om care nu ezita să schilodească adevărul atunci când îi era de folos, mă găseam în incomoda situație de a îl compătimi. Cel puțin timp de câteva clipe l-am compătimit și apoi brusc, valul neașteptat de compasiune m-a prins cu garda jos, transformând ceea ce ar fi trebit să fie o înfruntare directă în ceva mult mai complex, mult mai uman. Dar începuse prin a o bârfi pe Rory, prin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
în privire, aceeași expresie frumoasă și tandră care mă făcuse să mă îndrăgostesc de el când eram în California. Acesta este bărbatul cu care m-am căsătorit, mi-am spus, și mă iubește și-acum. Dar mă înșelam. Poate mă compătimea, dar nu avea de gând să rupă tăcerea și să încalce porunca reverendului Bob. Vorbește-mi, l-am îndemnat. Te rog, David, deschide gura și vorbește cu mine. El a clătinat din cap. A clătinat din cap și eu am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
O durere asemănătoare simțisem și eu când le-o dădusem în grijă, astă-vară, și cu mine locuise numai câteva săptămâni. Când mă gândeam la cele cinci luni și jumătate pe care le petrecuseră cu ea, nu puteam să nu-i compătimesc, oricât ar fi fost de încântați că Aurora aterizase în siguranță în Brooklyn. — Trebuie să stea cu mama ei, i-am spus lui Tom, încercând să adopt o atitudine filozofică. Dar o parte a lui Lucy ne aparține, fiecăruia dintre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
the middle of nowhere, cum se spune la noi la țară. Am oprit la prima benzinărie și m-am plîns, cu ochii umezi, unei mami care mînca semințe în așteptare de clienți. „Nu se poate, ce oameni răi !” - m-a compătimit ea. „Stați așa, că vorbesc cu Costel.” și l-a chemat pe Costel, care a sunat-o pe Nuți, care i-a dat numărul de telefon al unui asigurator din comuna învecinată, care și-a lăsat răsadurile și a venit
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
iar el rămînea cu ochii cufundați în careurile sale de cuvinte. Într-o zi m-a interpelat el : — Am SIDA ! m-a anunțat calm, fără să ridice ochii din hîrtiile sale. M-am simțit dator să mă opresc, să-l compătimesc măcar puțin și să mă interesez de detalii. Am aflat astfel că, de fapt, el are „SIDA la cap”. După care a urmat o explicație foarte savantă, din care nu am înțeles decît că această boală „care distruge sistemul imunitar
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
c-ar fi crimă pusă la cale de foștii prieteni, acum adversari, și, ceva mai picant, cu procesul Bastaky, amantul tată de copii, pe care a încercat să-l ucidă cu revolverul sedusa domnișoară Gorjan, fata Generalului Gorjan. Jurații au compătimit-o și au achitat-o, iar la urmă sala a strigat: Jos Bastaky! Dar mama l-a întrebat cu nerăbdare pe musafirul nostru, cum se face că încă tot n-au deschis cufărul străinului. — Cum se face însă, scumpă doamnă
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
întâmplat cu el, mult înaintea bărbatului meu, tot prin servitori. Să știți că nu-i adevărat că-mi vărs nervii pe ei, cum v-a spus junele Traian - am aflat tot de la fată - dimpotrivă, ei țin la mine, chiar dacă mă compătimesc, și asta-mi cade foarte greu. — Doamnă, n-am vorbe destule ca să vă mulțumesc, iertați-mă că v-am primit în felul acesta. Numai că eu știam că portofelul l-a furat acel Petre, dar se vede că cel care
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
șansă să te înșeli. Cea mai mare grijă a noastră e să rămânem în viață, nu să trăim. Orice societate are în dotare și imbecili. Depinde însă pe ce raft îi așază. Proștii nu-i invidiază pe cei inteligenți. Îi compătimesc. A ajuns în culmea ratării. Îl laudă toți proștii. Cel care rage nu mai are nevoie de adeverință că-i măgar. Imbecilii nu se încumetă să transforme lumea. Le vine mai ușor să o răstoarne. Proștii nu se mănâncă între
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
niciodată; și doar mult prea arareori ea se îndură să-ți mai ofere o a doua șansă, însă, atunci când o face, să știi că poți s-o numești direct pronie cerească! Eu chiar nu știu dacă acest Silvestru este de compătimit ori nu, dar un lucru este limpede știut și să nu ne îndoim nicio clipă de el: aici, destinul nu a urmărit vindecarea păcătosului, ci condamnarea lui! ianuarie, 2013 66 Rareș Tiron Istorisiri nesănătoase fericirii 67 Invidie mocnită ucrul cel
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
șase, se gândi ea. Începe să nu mai audă, nu Înțelege ce-i spun. Se controlă din răsputeri. Simți cu certitudine că nu se afla În fața unui succes - semăna prea mult cu eșecul și eșecul era ceva ce putea să compătimească. Putea fi blândă și calină cu eșecul, alinându-l cu scurte uguituri, atâta vreme cât, până la urmă, tehnică dădea rezultate. Un bărbat slab rămânea uneori cu impresia că domnișoara Warren era prietena lui cea mai bună. Ea Îngenunche și-l bătu pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
mea. Adică mai multe, că moș Leo bate mereu la poarta mea ca să-i dau un rachiu și nu de puține ori i-am dat, făcîndu-i cîte o bucurie. Pe unde am fost eu, grangurii zău că nu-s de compătimit. Poate pe unde sînt revoluții și îi mai împușcă, are loc cîte o rotație de granguri. Doar acolo îi mai spînzură puțin, dar grangurii nou veniți au același noroc, adică trăiesc bine. Hai să-i votăm Duminică! Chiar, să îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
mai puțin evoluate, tramvaie, autobuze și alte chestii care ne țin companie, dar și printre bădărani. În ce mă privește, tolerez stoic bădăranii cu o educație precară. Sînt capabil chiar să le scuz felul de a fi și să-i compătimesc. Totuși, nu pot să accept bădăranul cultivat (cum mai găsești chiar la această pagină!) și bădăranul bogat. La omul cultivat bădărănia este îmbrăcată (după mintea lor!) în cele mai parșive mitocănii care se vor "spirituale", pe un piedestal construit de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
pe masa redactorului șef. Niki le-a aranjat pe toate. Fiecare cu petrecerea lui, nu? Și tu de ce te cramponezi de... crezi că Dallesul tău e altceva? — Albu e un vierme făcut să fie strivit. N-am de ce să-l compătimesc. Și, pe urmă, nu confunda miza lui cu miza mea. — Da, depinde din ce unghi privești lucrurile. Aici, În această ambianță, crede-mă, mi-e foarte greu să stabilesc ierarhii. — Înțeleg că Îl compătimești. Ești implicată direct În afacerea asta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
strivit. N-am de ce să-l compătimesc. Și, pe urmă, nu confunda miza lui cu miza mea. — Da, depinde din ce unghi privești lucrurile. Aici, În această ambianță, crede-mă, mi-e foarte greu să stabilesc ierarhii. — Înțeleg că Îl compătimești. Ești implicată direct În afacerea asta. Pentru el ești la fel ca Bârsan. Pentru Bârsan ești și tu un Marcelică ceva mai privilegiat, ce-i drept. Te-am jignit. Iartă-mă, eu așa văd lucrurile. — Poate ai dreptate. Poate am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
am scuipat ditamai osu cu bale și sînge, da nici că mi-a păsat cînd am văzut că respir... io crez că nimic pă lumea asta nu are un gust dulce ca aerul. țacum trebuie să. spun ceva s-o compătimesc, să-mi forțez și cîteva lacrimi uneori reușesc destul de bine, dar de ce vreau cu orice preț să mă fac mai urîtă În proprii mei ochi decît sînt Îmi e rușine că povestea doamnei Oprișan m-a emoționat cu adevărat oare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
dar logic vorbind, cred că e mai ușor să mori cînd nu mai Întrevezi nici o bucurie. Ce vă supără la Înmormîntări? Faptul că mortul nu aude discursurile superbe care l-ar fi amuzat cînd mai era În viață. Dacă ați compătimit sau ați urît pe cineva și aflați că a murit, ce faceți cu ura sau cu compătimirea dumneavoastră față de acea persoană? Cred că dispariția obiectului care mi-a declanșat ura anulează sentimentul. CÎnd este vorba de compătimire, lucrurile stau altfel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]