868 matches
-
veac? Îndrumări mai concrete, expuse analitic și cu o bună cunoaștere a realităților noastre, se pot găsi în această epistolă deschisă a cărei actualitate de program regenerativ e neîndoielnică. Cronica, XXV, 33 (17 august 1990), p. 1, 2 CUNOAȘTERE ȘI COMPREHENSIUNE O dramă interetnică milenară cunoaște la acest sfârșit de veac o recrudescență care pe alocuri denotă forme destul de grave. Lumea largă are încă în minte episodul din martie de la Târgu Mureș și se preocupă serios de tensiunile româno-maghiare ce continuă
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
târziu N. Iorga, I. Lipaș, Al. Lapedatu, S. Dragomir, G.I. Brătianu ș.a. au atras destule simpatii pentru cauza românească, faptul se datorește în genere plasării chestiunii pe terenul științei, acolo unde pasiunile morbide se sting, spre a face loc analizei, comprehensiunii, explicației coerente. Ca și alți istorici, între care V. Pârvan, el îndemna să se facă eforturi de reconciliere, cu condiția respectării drepturilor naționale. Lupta se dădea atunci îndeosebi pentru prezervarea limbii și a naționalității, bunuri inexorabile pe care societatea modernă
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
s-a schimbat de atunci mai deloc. O comisie mixtă avea misiunea să cerceteze manualele de istorie și să propună îmbunătățiri menite a contribui la schimbarea imaginii celuilalt, la interpretări mai apropiate de adevăr, a ușura cu alte cuvinte o comprehensiune mutuală. Rezultatele acelei comisii sunt însă insignifiante, iar alte modalități care să urmărească același scop nu știm să fi fost puse la lucru în mod eficient. Suntem acum, după confruntările dramatice din martie, în situația de a regândi sine ira
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
variațiuni pe aceeași temă 3 Arc peste timp 3 "aprinde-se-vor candele?" 3 Perspectiva integrării 3 Între umilință și înălțare 3 Solidaritate și cultură 3 În orizontul generalităților istorice 3 Retrospectiva târzie 3 "Silințe către liman" 3 Cunoaștere și comprehensiune 3 În căutarea europei 3 Istorie și anamnesis 3 Sfârșitul istoriei? 3 Conclav istoriografic 3 Un eveniment cardinal 3 Sensul revizuirii 3 Europa, o problemă deschisă 3 Memoria capta 3 Indice...............................................................264 Sommaire..........................................................271 În colecția Historia Magistra Vitae au
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
1992). În speță, când este vorba de anchete privind "practicile culturale", sociologul trebuie să înceapă prin a-și pune întrebări despre protagoniști, despre interesele și obiectivele lor: cine anchetează, de ce, cum și de când? Atitudinea sociologică ține mai curând de această comprehensiune a intereselor de a defini "lucrurile" decât de căutarea definiției lor corecte. Acest punct de vedere este împins la extrem de teoria critică a Școlii de la Frankfurt (Adorno, Horkheimer, apoi Habermas), potrivit căreia sociologia trebuie, înainte de toate, să dezvolte o perspectivă
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
iar pe de alta, indivizi manipulați (mai puțin raționali?) dispuși să urmeze căile ce li se indică. Totuși, în alte locuri, valorile sunt dotate cu o obiectivitate care nu ne permite să ne gândim la convenționalism (care este un relativism): "Comprehensiunea istorică a trecutului nu este supusă unui relativism absolut" (Moulin, 1967, p. 431). Există așadar o valoare istorică și o autoritate a istoriei greu de contestat. Locul artistului în istorie, al unei opere în economia operelor sale devine prea puțin
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
282-283, 307 Clasificare, 40. Coeficient bugetar, 124. Cognitiv, 50-51, 53-54, 68-69, 77, 138, 306. Colectivități locale, 13, 199, 203-205, 207, 224. Colecționar, 171, 178, 249-251, 253, 255, 262, 264-265, 267, 285, 294. Comandă publică, 234. Comisar de expoziție, 178, 191. Comprehensiune, 45, 85, 261. Comunitarism, 305. Concert, 71, 96, 114, 116, 120, 192. Concurență, 166-167, 240, 245, 266, 278-279, 289. Concurs, 187-188, 191, 208, 233-235, 240. Conflict, 120, 151, 192, 217, 267, 297, 299. Conservare, 48, 71, 200, 224, 236-239, 252
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
prime le sens propre (Lévi-Strauss, apud A. Sauvageot, 1987: 23). Cassirer pentru care omul este un animal symbolicum propune o antropologie care să opereze reconcilierea mitului, artei, religiei deci a ansamblului formelor culturale cu știința, mitul rămînînd referențialul ultim al comprehensiunii umanului. 6.2. Publicitate și comunicare Sistem de comunicare și difuzare, utilizînd toate canalele mass-media și aplicînd o serie de tehnici ale psihologiei și sociologiei în scop utilitar, publicitatea a devenit unul din principalele simboluri culturale ale societății industriale (cf.
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
prin evidențierea mecanismului indirecției ca infrastructură a interacțiunii sociale), asupra semioticii (prin sincretismul gestualitate/ proxemică/mesaj verbal pentru gluma orală sau prin interferența iconic/ simbolic în cazul glumei desenate), ca și asupra didacticii (înțelegerea glumei fiind un excelent test de comprehensiune textuală), oferind repere pentru trecerea de la understanding data, la understanding understanding (cf. Beaugrande & Dressler, 1981: 265). 8. SEMIOTICA GESTUALĂ 8.1. Comunicare și gestualitate. Conexiuni interdisciplinare Fără gesturi lumea ar fi statică, palidă. E.T. Hall afirma că 60% din comunicările
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
ale limbajului este logic anterioară divizării fiecaruia în formă și substanță. EXTENSIUNE (opus lui intensiune) În logica tradițională se înțelege prin extensiune ansamblul obiectelor reale sau ideale cărora li se aplică un element al cunoașterii (concept sau propoziție). Distincția extensiune / comprehensiune (modern intensiune) corespunde cuplului sfera/conținutul noțiunii (germ. Umfang și Inhalt) sau denotație/conotație (J.S.Mill). Extensiunea unui termen este numărul de indivizi conținuți în gen, iar intensiunea numărul calităților comune indivizilor genului. FORMĂ (în corelație cu substanța) În accepția
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
Interpretarea depinde de obiectul căutării (raportarea se va face la acest obiect), dar ea este nuanțată în funcție de rezultat: - căutarea indică faptul că subiectul este angajat într-o activitate de transformare interioară, este animat de o dorință de înălțare sau de comprehensiune; în orice caz, dezvăluie atitudinea activă și responsabilă a persoanei; - dacă cel ce visează găsește un obiect, o ieșire, un element oarecare, înseamnă că este gata să ajungă la soluție, la adevăr. Este pe drumul cel bun, iar visul are
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
identitate de gen. Stratificarea societății urbane se reflectă și în stratificarea lumii feminine. Astfel, burghezele și-au construit identitatea feminină insistând asupra utilității sociale, aristocratele asupra utilității mondene și culturale, iar muncitoarele asupra utilității materiale. Zola și Maupassant manifestă o comprehensiune față de toate categoriile de femei: față tânără naivă, prostituată cu inima mare, mic-burgheză decepționata de viață, aristocrata plictisita și aventuriera. Lor le revine un loc considerabil chiar si in românele care au ca protagonist un bărbat sau un subiect social
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
pe care le analizează, le interpretează, le diseca pe îndelete. Subiectele de conversație țin de problemele sentimentale. Acest gen are puțină trecere la bărbați, dar în cazurile în care își afișează pasiunile, confidente, de regulă, le sunt femeile. Compasiunea și comprehensiunea lor sunt de neegalat. Pariziana dezminte, într-o anumită măsură, postulatul despre expansiunea feminină și tăcerea masculină, ea evita răspunsurile directe. În pofida expansiunii verbale, Rougon nu reușește să scoată nici o confidenta profesională de la Clorinde: Îl tâcha de la confesser à son
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
Levinas ca „foame sublimă”, care nu își împlinește consumarea, un „mai puțin ca nimic” ce face ca apropierea să erupă distanța sau categoria „departelui” (aici este citat Edgar Papu). În trasarea cercului hermeneutic care ar trebui să aducă în conexiune comprehensiunea cu onticul și cunoașterea, eseista descrie în moduri eliptice probleme a căror soluție deconcertează prin aerul de paradox: „Apropierea în dragoste -«înc-o gură» - este în esența ei o inversă depărtare, ca până la lumea stelelor” (despre Floare albastră, unde autoarea ia
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288627_a_289956]
-
puțini cercetători, de a descrie poetica implicită ca proiecție verbală a intuiției ireprezentabilului. Volumul Jurnal hermeneutic (1997) continuă cercetarea eminescologică din perspectiva problematicii poetice și socio-politice, căutând o înțelegere a lui Eminescu nu pe principii estetice sau retorice, ci prin „comprehensiune”, cum consideră P.-M. să opereze cu „sentimentul participativ”, adică printr-o aprofundare empatică. Pentru autoare, a-l înțelege pe Eminescu înseamnă participare la „sensul prezent” al Frumosului. Pe urmele lui Platon, Nietzsche și Heidegger, eseista vorbește de esența divină
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288627_a_289956]
-
empiric social-politic este dublat la Eminescu de un plan spiritual, de viziunea „epocii de aur” la care - chiar poetul o spunea - întoarcerea e imposibilă, dar care rămâne „măsură” și model, „referință necesară” a gândirii sale, stadiu permanent și temelie a comprehensiunii lui. Prin curajul apropierii lui Eminescu de cele mai diverse concepții, P.-M. dă un nou impuls cercetării eminescologice. SCRIERI: Existence poétique de Bacovia, Winterthur (Elveția), 1958; Eminescu și abisul ontologic, pref. N. Steinhardt, Aarhus (Danemarca), 1988; ed. București, 1994
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288627_a_289956]
-
să redobândească apartenența lui organică la cosmos, pe care apoi să le creeze în cititor. Poezie și cunoaștere "Artă este, cu siguranta, o viziune mai directă a realității." Henri Bergson. În "Puterea cuvintelor", apologul, în care poetul american ajunge aproape de comprehensiunea orfica a lumii - "prin glasul meu am dat viața acestei stele neobișnuite" - "I spoke it [this wild star] into birth"1 - dar, mai ales, în "Revelația mesmerică", Edgar Poe sugerează că înțelegerea "angelica", i.e., poetica, cea în care omul, trecut
[Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
dintre teme [s.n.]81. Poezia pură, vizionara ("știință [cunoaștere] comunicată"), comentează Barbu în secvență următoare din "Veghea lui Roderick Usher", condiționează felul în care lumea ni se înfățișează, obiectele ei imaginare transcend timpul și generează, la rândul lor, noi percepții. Comprehensiunea, pe care ne-o propune poezia, este "nupțiala", adică unificatoare, integratoare, idee pe care o regăsim, încă din 1920, în "Opera de artă că integrare", text ce propune o poetica cu totul nouă pentru literatură noastră 82. Ideea este centrală
[Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
elevului într-un mod pedagogic: - își orientează corpul sau privirea către elevul indisciplinat; - se deplasează lent către elevul indisciplinat. d) reflectă relația de apropiere față de elevi: - înclină capul spre elevul ales; - se deplasează moderat în sala de clasă. e) facilitează comprehensiunea cunoștințelor: - își unește degetul mare cu celelalte patru degete (gest de precizie); - își mișcă ușor pe verticală sau pe orizontală mâna; - monitorizează vizual întreaga clasă de elevi; - își orientează mâinile deschise spre elevi, cu palmele față în față; - manipulează des
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
este fundamentală pentru actul Înțelegerii; interpretarea / Înțelegerea, În această viziune, nu Înseamnă decât conștientizarea alterității, adică Însușirea perspectivei celuilalt (aflat În trecut) asupra naturii lucrului de Înțeles . Evident că aceste orizonturi sunt doar ipoteze de lucru, așa cum menționează chiar Gadamer: „Comprehensiunea este Întotdeauna un proces de fuzionare a unor prezumtive orizonturi existente pentru sine” <ref id=”168”>Gadamer 2001, p.233 referință </ref>. Din imaginea acestei fuziuni, trebuie să Înțelegem următorul fapt foarte important: nu este vorba despre un amestec de
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
la elemente perturbatoare de ordin contextual (zgomotul produs de o mașină, intrarea în sală a unui coleg, ieșirea din sală a unui coleg, un pix scăpat jos etc.); (f) mimarea ascultării interlocutorul se gândește la altceva, dar mimează atenția etc. * comprehensiunea/înțelegerea implică o raportare critică/evaluativă față de ceea ce a transmis locutorul. Ralph Nichols (apud Pânișoară, 2004, p. 128) include, printre factorii care influențează înțelegerea: inteligența, nivelul vocabularului, abilitatea de a face asocieri, de a surprinde ideile centrale, cuvintele-cheie etc., capacitatea
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
ascult pentru a...) presupune acțiuni de tipul parafrazare, repetare, formulare de întrebări, feedback nonverbal, rezonare cu sentimentele/trăirile locutorului etc. Acestora li se poate adăuga, din teoria rogersiană (după Peretti, Legrand, Boniface, 2001, pp. 323-325), necesitatea actualizării unui comportament de comprehensiune, presupunând: * ecou concretizat în manifestări verbale de tipul: Aa; Da; Corect; Exact; Evident; Înțeleg...; V-am auzit; Vă urmăresc; N-am înțeles ultimul cuvânt, repetați, vă rog! etc.; * reflectare manifestată prin sintagme precum: V-ați schimbat la față; Se vede
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
locutorul să-și dezvolte ideea, poate fi empatic, înțelegător, suportiv sau, dimpotrivă, își poate manifesta rezervele/dezacordul față de cele comunicate de către locutor, poare reformula 63, rezuma ceea ce a receptat etc. vezi, în acest sens, etapa răspunsului și concretizările comportamentului de comprehensiune, prezentate supra, respectiv diferitele manifestări verbale, nonverbale și paraverbale ale comportamentului interlocutorului și "traducerea" acestora Tabelele nr. 11-13. Tabelul nr. 11. Manifestări verbale 64 ale comportamentului interlocutorului și "traducerea" acestora Unități/structuri verbale "Traducere" Te ascult.../ Ce s-a întâmplat
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
34 etc. 61 Pentru distincția între: "a auzi", "a asculta", respectiv, "a audia", vezi Ezechil, 2002, p. 57; Borg, 2010, pp. 114-115 etc. 62 Care se manifestă prin "(1) non-evaluare; (2) non-interpretare; (3) non-consiliere; (4) non-chestionare sistematică; întrebări deschise; (5) comprehensiune; reformulare" (Abric, 2002, p. 50). 63 Pentru diferitele tipuri de reformulări reformularea-reflectare; reformularea-sinteză; reformularea prin inversarea raporturilor figură-fond; reformularea-clarificare; reformularea paralimbajului vezi Rogers, apud Mucchielli, 2005, pp. 234-235. 64 Cf. Mazilu, 2010, p. 125; Watzke-Otte, 2009, pp. 39-41; Fine, 2008
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
adaptarea socială; 2. funcția de reglare anulează dezechilibrul și reface homeostazia (prin catharsis); 3. funcția expresivă oferă copiilor posibilitatea de a conferi mesajului trăirile lor afective; 4. funcția persuasivă copilul este influențat pozitiv în timpul participării la activitate; 5. funcția de comprehensiune simpatetică copilul înțelege trăirile partenerului, poate face schimb de sentimente prin intermediul rolurilor (fără să perceapă că schimbul se realizează direct); 6. funcția de construcție și creație "produsul" artistic este unic și nereproductibil, poartă expresia personalității copilului; 7. alte avantaje pe
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]