187,656 matches
-
care nelămurește mai degrabă și mai mult lucrurile... chiar dacă însuși autorul crede în „existența unui fond ritmic comun la popoarele vechi... conservat prin tradiție și transimis din generație în generație, în jocul romînesc”. Totuși rămîne de rezolvat problema acestui fond comun, a originii lui, fie el numai ritmic, sau și de altă natură. Dar cu ce ne alegem pozitiv, este faptul de netăgăduit că imensa operă a Maestrului Gh. Popescu Județ, este, în spiritul unui sistem aparent îngrăditor, un izvor permanent
Muzicieni români în texte şi documente (XIX). Fondul Dimitrie Cuclin. In: Revista MUZICA by Viorel COSMA () [Corola-journal/Science/244_a_486]
-
punctat printr-un proces de reliefare a detaliului ce acționează ca punct de sprijin al contrucției narative, iar din această dimensiune descriptivă transpare caracterul intim al relatării. Această idee a ipostazelor tangente este subliniată și de titlul romanului, reliefând nucleul comun al celor două nume prin Înșiruirea celor patru litere: F-r-a-n. Relatarea relației tatăfiu În romanul lui François Weyergans surprinde evoluția protagonistului de la copil la adult afltată sub semnul dual al supunerii și al Împotrivirii. Principiile și valorile insuflate printr-o
ALECART, nr. 11 by Ioana Lionte () [Corola-journal/Science/91729_a_92876]
-
ce sau născut ”În Sivas, În Diarbekir, În Biltlis, În Adana și În regiunea Ciliciei, În Van, În Trabizonda, În toate vilaietele Anatoliei răsăritene” și pe drumul existenței lor s-au Întâlnit cu suferința și moartea, au sfârșit În gropi comune, În lagăre, acoperiți de nisipul deșertului, de apele mărilor și ale fluviilor. Puținii supraviețuitori au Învățat să acționeze, să păstreze și să transmită. Amintirea e singura formă de salvare atunci când salvarea se dovedește adesea iluzorie. Dar cuvântul ce poate fi
ALECART, nr. 11 by Nicoleta Munteanu () [Corola-journal/Science/91729_a_92864]
-
ridicat obiecțiunea de diteism și politeism față de cei ce susțineau că, pe de o parte Dumnezeu este participabil, cognoscibil, și pe de alta, ascuns și neajuns. Însă prin precizarea că esența și energiile sunt invizibile, și că, cuvântul Dumnezeu e comun și ființei și lucrărilor, va fi respinsă acuzația de diteism sau politeism, și se va salva totodată posibilitatea comuniunii și cunoașterii lui Dumnezeu în experiența vieții duhovnicești. Din perspectiva logico-rațională nu s-a depășit antinomia, dar ea nu e deloc
Învăţătura ortodoxă despre fiinţa lui Dumnezeu şi energiile Sale necreate. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/147_a_421]
-
aceea, când credincioșii primesc pe Sfântul Duh, și prin Duhul, întreaga Sfântă Treime, căci Persoanele Sfintei Treimi se conțin și se dăruiesc reciproc, primesc darurile, adică lucrările Treimii. În acest sens, Sfântul Grigorie Palama spune că: Trimiterea e o lucrare comună, adică o arătare a Duhului. Însă nu după ființa Sa se arată, căci nimeni n-a văzut și n-a descris vreodată firea lui Dumnezeu ci după har și după lucrare, care e comună Tatălui și Fiului și Sfântului Duh
Învăţătura ortodoxă despre fiinţa lui Dumnezeu şi energiile Sale necreate. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/147_a_421]
-
337-339. footnote> Această vedere e mai presus de cunoaștere: (...) vederea aceasta nu e cunoștință. Ba nu numai că nu trebuie să o socotim și s-o numim pe aceasta cunoștință, dar nici măcar cunoscută, decât doar prin abuz, având numai numele comun. Sau trebuie să o numim mai mult decât pe cealaltă cunoștință în sens propriu, dar prin depășire. Așadar, nu numai că nu trebuie socotită aceasta cunoștință, dar trebuie socotită cu mult mai presus de orice cunoștință și de orice vedere
Învăţătura ortodoxă despre fiinţa lui Dumnezeu şi energiile Sale necreate. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/147_a_421]
-
Dumnezeu și om, sau emanații ale Lui, ci sunt Dumnezeul cel viu în acțiune, de care isihaștii se bucură prin vederea față către față, lumina necreată fiind însăși manifestarea, revelarea acestei dumnezeiri. Ele sunt manifestări libere și voluntare ale Divinității comune celor trei Persoane dumnezeiești, prin care Dumnezeu intră în contact cu omul și cu întreaga creație. Dar energiile necreate nu vor fi efecte străine esenței divine, și nici acte exterioare lui Dumnezeu datorate voinței Lui asemenea actelor providențiale (prin care
Învăţătura ortodoxă despre fiinţa lui Dumnezeu şi energiile Sale necreate. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/147_a_421]
-
s- au născut ”În Sivas, În Diarbekir, În Biltlis, În Adana și În regiunea Ciliciei, În Van, În Trabizonda, În toate vilaietele Anatoliei răsăritene” și pe drumul existenței lor s-au Întâlnit cu suferința și moartea, au sfârșit În gropi comune, În lagăre, acoperiți de nisipul deșertului, de apele mărilor și ale fluviilor. Puținii supraviețuitori au Învățat să acționeze, să păstreze și să transmită. Amintirea e singura formă de salvare atunci când salvarea se dovedește adesea iluzorie. Dar cuvântul ce poate fi
ALECART, nr. 11 by Nicoleta Munteanu () [Corola-journal/Science/91729_a_92308]
-
la capăt murdăria asta” - aceasta este reacția autoarei când, imediat după ce plănuise sinuciderea prin Înec fiindcă nu mai suporta teroarea, este amenințată de anchetatori: „În regulă, bine și-așa, te băgăm noi la apă. Până la fund”. Întâmplări banale și obiecte comune provoacă rememorarea dureroasă a unor aspecte legate de torturile suferite. Herta Müller oferă cel mai bun exemplu folosindu-se de imaginea unei reclame din trenurile germane, Inge Wenzel În drum spre Rimini. Detaliul cămășii ei albe de noapte Îi amintește
ALECART, nr. 11 by Herta Muller () [Corola-journal/Science/91729_a_92307]
-
tratată cu seriozitate, iar titlul romanului lasă libertatea multiplelor interpretări. În căutarea prin cotloanele Întunecate ale timpului, ale adevărului, ale memoriei, ale istoriei, eroii par asemenea păsărilor noptatice. În universul narativ, cresc concomitent două intimități care se Întrețes În ritualuri comune precum băutul ceaiului, mereu de cimbrișor cu miere și lămâie, personajele intrând În lumea adevărurilor interioare În camera mică a lui Emil și În spațiul pădurii, mergând „la bufnițe”: „A dus din nou degetul la buze, cu cealaltă mână a
ALECART, nr. 11 by Eva Sărăşan () [Corola-journal/Science/91729_a_92872]
-
breaslă în timpul ședințelor de la Uniune sau în timpul jurizărilor la concursuri, sunt deasemenea deja cunoscute. Iată deci că afinitățile elctive ale celor doi compozitori, Paul Constantinescu și George Enescu se constituie într-o primă premisa a încercării de a stabili puncte comune și a studia conexiuile ce pot fi reperate între cele două personalități de care ne ocupăm. Prima mărturie a unui contact direct dintre cei doi compozitori o constituie un text autobiografic al lui Paul Constantinescu: ...am început să iau contact
PAUL CONSTANTINESCU, CONSTANTIN SILVESTRI ȘI GEORGE ENESCU. CONEXIUNI BIOGRAFICE ȘI MUZICALE by Sanda Hîrlav Maistorovici () [Corola-journal/Science/83180_a_84505]
-
dtale de îndată ce voi avea partițiunea. Enescu, pe care l-am văzut mai des, va pleca peste 8-10 zile în America. Te rog nu uită a-mi trimite partițiunile dtale, pe care le voi citi cu multă atenție. Salută pe camarazii comuni: pe Jora, pe Andricu, pe Klepper, pe Alexandrescu, pe Rogalsky, pe Silveștri, pe Nottara. Mi-e dor mare câteodată de România unde nu mai fusei de mai bine de 12 ani. Îți strâng mâinile cu toata prietenia, Marcel Mihalovici Cea
PAUL CONSTANTINESCU, CONSTANTIN SILVESTRI ȘI GEORGE ENESCU. CONEXIUNI BIOGRAFICE ȘI MUZICALE by Sanda Hîrlav Maistorovici () [Corola-journal/Science/83180_a_84505]
-
Silveștri cu Jora și Paul Constantinescu erau excelente, gustul sau nu coincidea cu cel al generației sale, iar ei îl considerau excentric.<footnote Apud Virgil Mihaiu, Constantin Silveștri, o monografie britanică, în „România literară, nr.8/ 2009 footnote> Preocupările muzicale comune ale celor doi prieteni atât de apropiați ca valoare profesională și totuși atât de diferiți că personalități s-au intersectat adesea, în sensul că Silveștri în postura să de dirijor și pianist excepțional înzestrat, abordând lucrările lui Paul Constantinescu le-
PAUL CONSTANTINESCU, CONSTANTIN SILVESTRI ȘI GEORGE ENESCU. CONEXIUNI BIOGRAFICE ȘI MUZICALE by Sanda Hîrlav Maistorovici () [Corola-journal/Science/83180_a_84505]
-
El le slujea acestor ucenici Și urmași ai Lui - pe care Îi putea numi chiar prieteni. Deci, „viața filosofică”, În perspectiva Sfântului Grigorie, este o viață de contemplare Și slujire, nu pentru câștig personal sau beatitudine personală, ci pentru binele comun al singurului Trup<footnote Ari Ojell, op. cit., p. 187-189. footnote>. Pocăința - cale către Îndumnezeire Păcatul este o realitate, și, din nefericire, una centrală a existenței umane, dar și cea mai gravă și mai nefericită. Viața omului, după căderea protopărinților În
Sfântul Grigorie al Nyssei despre Taina Pocăinței și a Euharistiei ca trepte spre Îndumnezeire. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/152_a_190]
-
armă mare Și puternică cu care Înlăturăm păcatul. Cred că ea a fost anume sădită În fire de Dumnezeu pentru ca această dispoziție sufletească să ne Întoarcă de la rele. Sentimentul sfielii este Înrudit cu cel al rușinii Și au anumite trăsături comune. Căci prin ele amândouă se pune stavilă păcatului, chiar dacă cineva ar vrea să se folosească de dispoziția aceasta a sufletului, pentru a păcătui. Căci sfiala mai mult decât frica a dus adesea la fuga de necuviințe. Însă Și rușinea, care
Sfântul Grigorie al Nyssei despre Taina Pocăinței și a Euharistiei ca trepte spre Îndumnezeire. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/152_a_190]
-
iar sfiala este o rușine mai slabă. Aceste sentimente ÎȘi arată Și deosebirea Și asemănarea, În culoarea feței celui care le simte. Sfiala se vădește printr-o mică roșeață, căci Și trupul este afectat Împreună cu sufletul, printr-o predispoziție naturală, comună atât sufletului cât Și trupului. Când cineva simte sfială, căldura din jurul inimii i se ridică În obraji Și devine vizibilă. Dar cel ce se rușinează pentru vădirea greșelii sale devine palid cu puțină roșeață. Căci paloarea fricii se amestecă cu
Sfântul Grigorie al Nyssei despre Taina Pocăinței și a Euharistiei ca trepte spre Îndumnezeire. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/152_a_190]
-
felurite aspecte. Unii dintre ei erau mai credincioși față de tradiția Părinților, alții În schimb erau mai deschiși noului. Din același izvor s-au născut o mulțime de pâraie, dar se căuta - prin intermediul confruntării părerilor și al dialogului - adoptarea unei poziții comune. Se manifesta diversitatea Întru comuniunea exprimată prin gestul Întinderii mâinii. În plus, pentru cei din antichitate și, prin urmare, și pentru creștini, transmiterea prin viu grai era de mare Însemnătate. Un artist arborigen australian, Wandjuk Marika, a scris relativ la tradiția
DIVERSITATEA ŞI UNITATEA CREŞTINILOR ÎN PRIMELE TREI VEACURI. In: STUDIA UNIVERSITATIS „BABEŞ-BOLYAI” THEOLOGIA CATHOLICA by ANGELO DI BERARDINO () [Corola-journal/Science/144_a_159]
-
avut cărți nicicând, noi nu ne-am pus legile În scris; acestea se păstrează În ceremoniile noastre, În cântările nostre, În arta noastră” (Melbourne Museum). Însă deja de pe vremea celei dintâi generații creștine unii erau Încă mai Îndepărtați de poziția comună asupra elementelor fundamentale; textele neotestamentare reflectă această situație fluidă. Nu era ușor să se stabilească granițe. Polemicile din generațiile următoare ne arată că a crescut numărul grupărilor care au luat-o pe calea lor, frângând comuniunea cu celelalte comunități. Păgânul
DIVERSITATEA ŞI UNITATEA CREŞTINILOR ÎN PRIMELE TREI VEACURI. In: STUDIA UNIVERSITATIS „BABEŞ-BOLYAI” THEOLOGIA CATHOLICA by ANGELO DI BERARDINO () [Corola-journal/Science/144_a_159]
-
Își are Începutul creștinismul catolic (ortodox)? Aceste două Întrebări sunt legate de o alta: când anume a fost Întemeiată biserica? Trebuie să amintim faptul că termenii „creștinism” și „biserică” nu se referă la același lucru. Prin „creștinism” Înțelegem, În limbajul comun, o nouă religie, care poate exista fără o formă de organizare. Unii oameni pot fi creștini fără a aparține bisericii. Prin „biserică” Înțelegem o comunitate organizată, care are o ierarhie. Așadar „biserică” și „creștinism” nu sunt sinonime. La originile creștinismului
DIVERSITATEA ŞI UNITATEA CREŞTINILOR ÎN PRIMELE TREI VEACURI. In: STUDIA UNIVERSITATIS „BABEŞ-BOLYAI” THEOLOGIA CATHOLICA by ANGELO DI BERARDINO () [Corola-journal/Science/144_a_159]
-
roage-se pentru Abercius. Nimeni să nu puie pe vreun altul În mormântul meu, căci altminteri va să plătească 2000 de monede de aur tezaurului Romei și alți 1000 iubitei mele patrii”. Un alt mijloc pentru a țese o credință comună și a păstra unitatea era elaborarea unor formule de credință (simboluri). În primele veacuri găsim numeroase mărturisiri de credință destul de deosebite Între ele.<footnote Nuovo Diozionario Patristico e di antichità cristiane, A. Di Berardino (ed.), Genova/ Milano 2006, vol. I
DIVERSITATEA ŞI UNITATEA CREŞTINILOR ÎN PRIMELE TREI VEACURI. In: STUDIA UNIVERSITATIS „BABEŞ-BOLYAI” THEOLOGIA CATHOLICA by ANGELO DI BERARDINO () [Corola-journal/Science/144_a_159]
-
ceva asemănător și În răsărit. Era necesar să fie un sistem strâns de comunicare, și pentru că În vremea aceea nu exista un drept canonic, ci numai norme și tradiții locale și regionale. Lipsea deopotrivă un canon biblic bine definit și comun. Biblia, parte constitutivă și temelie a creștinismului, era punctul de referință constant pentru viața comunităților creștine, mai cu seamă În antichitate. Exegeza biblică se afla la baza predicării, a catehezei, a elaborării doctrinei, a eticii, a instituțiilor și a liturgiei
DIVERSITATEA ŞI UNITATEA CREŞTINILOR ÎN PRIMELE TREI VEACURI. In: STUDIA UNIVERSITATIS „BABEŞ-BOLYAI” THEOLOGIA CATHOLICA by ANGELO DI BERARDINO () [Corola-journal/Science/144_a_159]
-
și cum te descurci în viața de astăzi? Aș vrea să aud că nu ai de nimic a te plânge, cel puțin din punct de vedere personal, căci greutățile de trai de astăzi din cauza acestei inflații nenorocite sunt un rău comun, cari nu te ating mai tare decât întreaga societate. Trebue însă să ne păstrăm calmul și curajul, o să mai vină odată și vremuri mai bune! Cert este că toți am devenit oameni săraci, temeliile au fost complect sdruncinate, e un
Muzicieni români în texte și documente (XX) Fondul Ionel Perlea by Viorel COSMA () [Corola-journal/Science/83155_a_84480]
-
poate apărea doar latent în registrul monovocal, prin suprapunere sau alternanță între registre de înălțimi și/sau prin conjuncții de durate. 2) În registrul plurivocal Vf apare evoluând simultan cu mai multe înfățișări (melosuri) diferite structural-sintaxic și într-un câmp comun (de modosonie). De această dată denumirea nuanțelor sintaxice se face raportându-ne la S-Tmz pe aspectul de simultaneitate sau suprapunere - ritmică sau și melodică. Astfel: a) dacă înfățișările Vf se suprapun în mod absolut ritmic și melodic (ca într-o
C?teva ad?ugiri teoretice ?n perspectiva sintaxei muzicale () [Corola-journal/Science/84192_a_85517]
-
și cu sângerare mimând recăderea CU. S-a impus examenul sigmoidoscopic ce a evidențiat leziuni active de colita ulcerativa, confirmând astfel recidiva colitei. 2. Probabil există o relație patogenica între diverticuloză și colita ulcerativa, ambele afecțiuni având ca element patogenic comun floră microbiană. Astfel, în lotul B (CU + D) sunt 3 cazuri cu forme severe față de lotul A (CU) în care nu se regăsesc forme severe deși extensia colitei ulceroase este similară în ambele loturi.Răspunsul la terapia asociată 5 AȘA
Revista Spitalului Elias () [Corola-journal/Science/92035_a_92530]
-
lor și, probabil, până oricând înainte de acesta, ceea ce corespunde unei expresii de amintire. A percepe OS sub aspectul amintirii, se traduce prin a o zări dinspre un trecut asincron cu cel al autorului către un prezent sincron amândurora, ca finalitate comună. A doua analogie presupune ca, pornind de la aspectul ciclic (de refren) al TA din stadiul melosoniei, să ne imaginăm perechile strat-secvență din stadiul actual ca pe niște gonguri ordonate descrescător, atât sub aspectul scăderii intensității cât și sub cel al
Aspecte ale relației timp - operă by George Balint () [Corola-journal/Science/83152_a_84477]