1,551 matches
-
se sprijină pe însăși existența agenților sociali. Spre exemplu, structurarea rețelelor de comunicare lingvistică prin internet nu ar fi posibilă fără acțiunea continuă creatoare a actorilor participanți la traficul online. Și, invers, în lipsa unei rețele de comunicare structurată predefinită, agenții comunicaționali nu ar avea acces la relee de comunicare. Dubla interveniență se reduce, în cele din urmă, la stratificarea prin act: comunicarea prin acțiunile agenților produce niveluri diferite ale restructurării societale. Mai concret, actul comunicării (în exemplul de față) nu este
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
și conceptul gemelar de societate bine-reordonată. Într-o astfel de societate, ca rezultat al procesului de destructurare și de restructurare, rolurile și pozițiile sociale se așază pe alte făgașuri decât cele cunoscute; relațiile și pozițiile geopolitice suferă transformări profunde; structurile comunicaționale, inclusiv cele de limbaj (v. Cap. 6.3.), tind să alimenteze mutații de profunzime în structurile societale, în modul actorilor sociali de a acționa și, implicit, în însuși sistemul social. În cadrul unei societăți funcționale care să absoarbă schimbările structurale izomoderne
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
fundamentală constă în paradoxul libertății: a conferi libertate celor care nu o respectă în relațiile sociale cu ceilalți indivizi conduce la distrugerea a însuși sistemului democratic pe care se sprijină chiar drepturile și libertățile fundamentale ale persoanei. Restructurarea background-ului comunicațional. După era agricolă și apoi cea industrială, am intrat astăzi în era informației. Această constatare "se fondează pe ipoteza că motorul acumulării de bunuri, după ce a fost producția agricolă, apoi cea industrială, ar trebui să fie, în mod progresiv, informația
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
productivitate spectaculoase. [...] Revoluția dacă este cu adevărat vorba despre o revoluție s-ar manifesta deci nu în domeniul creării bogăției, ci mai degrabă în cel al obișnuințelor culturale și al organizărilor sociale." (Marguin, 2001, pp. 118-119). În prezent, restructurarea backgroundului comunicațional se produce, cred, în special prin dezvoltarea exponențială a internetului, dar și prin apariția limbajului cibernetic și prin continua metamorfoză media. Astfel, în societatea postindustrială și în cea informațională, de tip "rețea" (engl. "network society"), mass-media tind să restructureze înseși
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
aici nu mai este decât un pas până la ceea ce putem numi: "Fluidizarea" individualității. În pofida a ceea ce s-ar putea crede, nu este vorba de pierderea în anonimat a individului, ci dimpotrivă. Cel puțin pentru lumea de factură occidentală, noua structură comunicațională globală relevă sistemul axiologic fundamentat pe libertăți și drepturi individuale, în special prin comunicarea la nivel de internet. Globalizarea comunităților informaționale nu face altceva decât să personalizeze individul (contrar opiniei că ne depersonalizăm) prin comunicarea globală, individualizată însă. Globalizarea comunicațiilor
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
dintre real și virtual nu devine numai fluidă și impalpabilă, ci și dificil de controlat, conducând uneori la crearea unor realități la fel de "cotidiene" precum cea obișnuită. Destructurarea drepturilor de autor. În contextul creării identităților paralele ale indivizilor absorbiți de structuri comunicaționale și chiar sociale virtuale, un subiect colateral este cel legat de drepturile de autor. Restructurarea va consta aici, firește, în transferul accentului de pe calitatea informației punctuale publicate pe căutarea, într-un vast ocean informațional, a itemilor relevanți pentru receptor/destinatar
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
probabil, nu de un "sat global" (McLuhan, 1962/1975), ci de un "megalopolis global" (Gottmann, 1961; Sassen, f.a.; ș.a.), în sensul în care nu numai migrația ocupațională, ci și pierderea treptată a importanței acesteia la nivelul structural-societal și la cel comunicațional tind să redefinească axa destructurare restructurare. În plus, birocrația presupune și existența și funcționarea adecvată a instituțiilor birocratice. Ne putem, pe bună dreptate, întreba dacă nu cumva înseși rețelele de internet ar putea conduce la un așa grad de birocrație
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
crescândă a democrației corectitudinii politice, care devalidează clasificările sociale în fața drepturilor egalitariene (în sensul reprezentat de setul axiologic al corectitudinii politice); tendința de transformare treptată a cetățeniei naționale în cetățenie globală; reconstrucția identităților individuale sub cupola anonimatului conferit de ansamblul comunicațional internet; metamorfoza continuă a mass-media și dezvoltarea mijloacelor digitale de comunicare; preocuparea tot mai accentuată pentru prezervarea mediului înconjurător natural. Cu un minim de efort al imaginației sociologice, ne putem de altfel închipui un model sumar al guvernării private. Într-
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
nu și imperii ideologice (precum ideologiile postmoderne ale secolului trecut) și care recuperează valorile tradiționale ale drepturilor omului. La fel, spiritualitatea contractualistă a Iluminismului și axiologia acestuia sunt recuperate, prin sublimare, sub forma atractorului social izomodern. În fine, la nivel comunicațional, interesul modernității inițiatoare pentru diseminarea fractală a informației (mai ales sub aspectul "procesului cooperant Gutenberg") este în epoca actuală recuperat, mai ales prin fenomenele internet. Toate acestea conduc la sublimarea postmodernității dar, mai ales, a modernității timpurii, în izomodernitate, care
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
bazate pe comunicarea "directă de la distanță", dar și la nivelul integrării "rețelelor de rețele" informatice. Nu în ultimul rând, cetățenia globală va constitui o realitate de netăgăduit, iar individul și grupurile ar putea evolua spre o formă nouă de manifestare comunicațională și identitară, caracterizată de tendințe de repersonalizare într-un univers aparent amorf, indistinct, într-o societate "constructurată", condusă de state "privatizate", de state-gestionar, în locul statelor-tutore tradiționale. Toate aceste schimbări structurale reprezintă elemente constitutive ale procesului de tranzit de la societatea postmodernă
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
principala menire a simbolului este aceea "de a lega omul de o totalitate în care vede semnul sacrului"117. Prin urmare, între multiplele sale funcții, simbolul mai prezintă și calitatea intermedierii între divinitate și om, îmbogățind, în același timp, posibilitățile comunicaționale ale limbajului (în fond, însuși limbajul reprezintă un ansamblu de simboluri). Totodată, simbolul uzitează capacitatea de intuiție și de sinteză a psihicului uman, permițând nesfârșite abordări conceptuale. Spre deosebire de acesta, așa cum remarca René Guénon, fiind complementar simbolului, limbajul necesită un nivel
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
urmată de transmiterea (comunicarea) mesajului către beneficiar. Astăzi, accentul cade în special pe aspectul concret, vizibil al comunicării. Ceea ce se ia în calcul este relația prezicător client. Pentru a avea o cât mai corectă reprezentare a divinației la nivelul actului comunicațional, ne-am oprit la trei paliere de analiză: gestica, limbajul și retorica. Cel care se îndeletnicește cu arta prezicerii manifestă câteva trăsături specifice ale limbajului și ale gesticii. Adesea el pare a fi un bun actor, care, pe lângă un bun
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
ca atare. Acest caracter dublu, cu întindere largă conferă acțiunii lor o notă misterioasă și face ca oamenii să fie cuprinși de o sfială oricând îi simt prezența"265. Este și motivul pentru care nu punem arhetipul pe seama vreunei strategii comunicaționale. Practic, el se regăsește în inconștientul fiecăruia dintre noi, iar prezența sa nu poate fi controlată. Faptul că în retorica divinatorie îi distingem prezența este un semn că el ne domină la modul cel mai perfect cu putință. Iată că
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
care să susțină ideea conform căreia în China scrierea ar putea fi socotită fiica grafismului divinatoriu. Cert este că ideogramele chineze exprimă idei, concepte și nu silabe sau foneme. Acestea sunt un indiciu că semnul era perceput ca având valoare comunicațională de sine stătătoare. Faptul este observabil și în cazul divinației: "Așa cum tipologia vaselor de bronz o reflectă pe cea a vaselor de ceramică, scrierea chineză leagă în principiul său ideografia de divinație"285. Un alt exemplu este cel celtic. Conform
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
pune în legătură unele practici divinatorii cu diferite domenii științifice sau de a le ancora în noile tehnologii). Probabil societatea transparentă a lui Gianni Vattimo 332 prinde din ce în ce mai mult contur sub semnul relativismului, al permanentei compuneri și recompuneri informaționale și comunicaționale a timpului nostru. Stituându-ne sub zodia globalității, a gândirii slabe, putem spune că divinația, asemenea oricărui fapt social, tinde să ofere o imagine globală asupra socialului și imaginarului colectiv. 2. Dintr-o altă persectivă însă, mult mai punctuală, fenomenul divinatoriu
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
studiile culturale 102. Domeniul studiilor new media este problematizat dintr-o perspectivă a cercetării care este diferită de abordările altor autori. În primul rând, originile Internetului și ale tehnologiilor new media au reieșit prin interfață sistemelor tehnologice informaționale, a practicilor comunicaționale, a managementului informației, a sistemelor sociale și ale practicilor creative. Posibilitatea convergentei dintre aceste domenii rămâne dificilă dacă nici una din ele nu sunt cercetate aprofundat. New media, ca subiect al cercetării, poate apărea foarte diferita din punctul de vedere al
New Media by IONELA CARMEN BOŞOTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/1115_a_2623]
-
mediei educaționale. Critică economiei politice a lui Dan Shiller se apropie de studiile media care au pus accent pe patru elemente: 1. interconexiunea dintre puterea economică, politica, militară, și culturală, conform relației pe care o au cu media și sfera comunicaționala; 2. importantă perspectivei istorice, care așează dezvoltarea în new media în evoluția lărgita a mediei și a sistemelor comunicaționale, serviciilor și politicilor; 3. modificarea balanței dintre industriile media comerciale și sectorul guvernamental, cu argumentul potrivit căruia, din anii 1980, în
New Media by IONELA CARMEN BOŞOTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/1115_a_2623]
-
patru elemente: 1. interconexiunea dintre puterea economică, politica, militară, și culturală, conform relației pe care o au cu media și sfera comunicaționala; 2. importantă perspectivei istorice, care așează dezvoltarea în new media în evoluția lărgita a mediei și a sistemelor comunicaționale, serviciilor și politicilor; 3. modificarea balanței dintre industriile media comerciale și sectorul guvernamental, cu argumentul potrivit căruia, din anii 1980, în particular, a fost o schimbare globală asupra mai multor piețe centrale a politicilor neoliberale de comunicare, incluzând privatizarea televiziunilor
New Media by IONELA CARMEN BOŞOTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/1115_a_2623]
-
Schiller a susținut ca importanță înțelegerii Internetului în formă lui contemporană este vitală în evoluția network-ului corporațiilor de comunicare (intranetul) și integrarea lui în infrastructură telecomunicațiilor americane prin intermediul protocoalelor network obișnuite (TCP/IP), pentru bagajul informației digitale 110. Pentru că industriile comunicaționale globale au impus guvernului SUA și agențiilor supranaționale, ca Internațional Telecommunication Union și World Trade Organisation, să promoveze renunțarea la forme ale structurii informatice globale a condus la apariția unui sistem de comunicare comercială corporativa transnaționala bazată pe politică neoliberala
New Media by IONELA CARMEN BOŞOTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/1115_a_2623]
-
trei direcții. Prima, constă în sporirea naturii omniprezentei new media și ICT network în întreaga lume. New media se află în centrul globalizării, întrucat prin ea (ele) se constituie platformele de transmitere a tehnologiilor și serviciilor, a fluxurilor informaționale, financiare, comunicaționale și sunt activate toate celelalte mijloace digitale. Industriile media sunt lideri în expansiunea și integrarea globală. Media produce conținut informațional și imagini prin care oamenii înțeleg evenimentele din locuri îndepărtate. Comerțul electronic poate îmbracă forme multiple, depinzând de gradul de
New Media by IONELA CARMEN BOŞOTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/1115_a_2623]
-
cercetărilor de piață în scopuri electorale 307. În acest context, definiția marketingului politic este într-o permanentă reînnoire, în pas cu noile tendințe. Astfel, dacă, în 1995, Dennis Kavanagh percepea marketingul politic că pe un set de strategii și tehnici comunicaționale înaintea și în timpul unei campanii electorale 308, în 2005, Darren G. Lilleker consideră că marketingul politic a devenit un "fenomen global". Tot în 2005, apare termenul de "Google Bombing"309 în New Oxford American Dictionary. Se acreditează tot mai mult
New Media by IONELA CARMEN BOŞOTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/1115_a_2623]
-
mult decât atât, o serie de acțiuni care vizează poziționarea unui partid sau politician în în cadrul pieței electorale 36. Dennis Kavanagh lărgește sfera noțiunii de marketing politic definindu-l că pe un set de strategii și tehnici necesare desfășurării campaniilor comunicaționale și stabilirii impactului acestora înaintea și în timpul desfășurării unei campanii electorale 37, iar Margaret Scammel consideră că marketingul politic pune la dispoziția candidaților și partidelor politice o metodă rațională de a se comportă în condițiile competitive ale democrației maselor 38
New Media by IONELA CARMEN BOŞOTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/1115_a_2623]
-
este limitată în ceea ce privește interactivitatea, este un site al carui control exercitat de candidat este evident. Probabil, posibilitatea poștarii unor mesaje naționaliste, contrare scopului candidatului de a-și face imagine în cursa prezidențială, a determinat această strategie de a îngustă platformă comunicaționala a site-ului. Comentariile la postările candidatului au fost într-un număr foarte restrâns, respectiv 8, de altfel la singurul articol din timpul campaniei al candidatului pe blogul său. Site-ul de campanie are integrat blogul și rețelele de socializare
New Media by IONELA CARMEN BOŞOTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/1115_a_2623]
-
a confirma învățătura anterioară realizată pe cale intuitivă a normelor de ortografie și de punctuație și aceea de a comunica reguli generale noi, care n-au putut fi însușite pe cale intuitivă în etapele precedente. Fiecare copil trebuie să aibă o cultură comunicațională și literară de bază, să fie capabil să comunice și să interacționeze cu semenii, oral și în scris, exprimându-și clar, corect și coerent gândurile, sentimentele și opiniile. Citind și rezolvând sarcinile prezentate, ei își vor dezvolta spiritul de observație
ÎNSUŞIREA NORMELOR DE ORTOGRAFIE ŞI PUNCTUAŢIE by ALDESCU DIANA () [Corola-publishinghouse/Science/1303_a_1879]
-
ansamblu de atitudini și de motivații care vor încuraja și sprijini ulterior studiul limbii și al literaturii române. Scopul studierii disciplinei Limba și literatura română în perioada școlarității obligatorii este acela de a forma progresiv un tânăr cu o cultură comunicațională și literară de bază, capabil să înțeleagă lumea din jurul său, să comunice și să interacționeze cu semenii, exprimându-și gânduri, stări, sentimente, opinii etc., să fie sensibil la frumosul din natură și la cel creat de om, să-și utilizeze
ÎNSUŞIREA NORMELOR DE ORTOGRAFIE ŞI PUNCTUAŢIE by ALDESCU DIANA () [Corola-publishinghouse/Science/1303_a_1879]