1,949 matches
-
subiectele preferate (vremea și politica în Marea Britanie, familia în culturile orientale), gradul de intimitate implicat în conversațiile fatice (redus în cultura suedeză, mare în cultura italiană). 2.6.3. Gradul de deschidere comunicativă și intimitate Implicarea comunicativă - gradul de deschidere comunicativă și intimitate - se măsoară prin disponibilitatea indivizilor de a interacționa cu ceilalți, prin ușurința cu care împărtășesc detalii din viața personală, prin tipul și numărul de subiecte abordate cu interlocutorii și gradul de profunzime cu care le abordează. Mărci ale
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
intimitate - se măsoară prin disponibilitatea indivizilor de a interacționa cu ceilalți, prin ușurința cu care împărtășesc detalii din viața personală, prin tipul și numărul de subiecte abordate cu interlocutorii și gradul de profunzime cu care le abordează. Mărci ale implicării comunicative sunt: coparticiparea la gestionarea subiectului de discuție, introducerea de teme și subteme în comunicare, împărtășirea aceluiași grad de intimitate cu interlocutorul (formule de adresare, empatizare). Membrii culturilor individualiste au tendință spre confesiune (engl. self-disclosure), în timp ce membrii culturilor colectiviste împărtășesc mai
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
mult timp discutând, analizând, încercând să înțeleagă cauzele și consecințele fenomenelor. De aceea, americanii tind să-i perceapă pe nemți ca „exagerat de serioși”, în timp ce nemții îi percep pe americani ca fiind „politicoși, politicoși, politicoși... și atât”. Gradul de deschidere comunicativă și intimitate se corelează cu gradul de încredere între indivizi: în societățile individualiste încrederea se construiește pe baze interpersonale, în timp ce în societățile colectiviste indivizii manifestă mai degrabă încredere în membrii grupului (in-grup) decât în membrii din afara grupului (out-grup). În consecință
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
societăților individualiste își abordează interlocutorii împărtășindu-le informații personale, în timp ce membrii societăților colectiviste preferă să împărtășească interlocutorilor informații privind grupul. Următorul dialog imaginat între un american și un japonez în timpul unei călătorii cu avionul pe ruta Tokio - New York reflectă deschiderea comunicativă a americanului vs reticența comunicativă a japonezului: A: - Sunt Andrew Stewart. Andy. Poftim cartea mea de vizită. B: - Mă numesc David Chu. Încântat de cunoștință, domnule Stewart. Vă ofer cartea mea de vizită. A: - Spune-mi Andy. Cred că am
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
împărtășindu-le informații personale, în timp ce membrii societăților colectiviste preferă să împărtășească interlocutorilor informații privind grupul. Următorul dialog imaginat între un american și un japonez în timpul unei călătorii cu avionul pe ruta Tokio - New York reflectă deschiderea comunicativă a americanului vs reticența comunicativă a japonezului: A: - Sunt Andrew Stewart. Andy. Poftim cartea mea de vizită. B: - Mă numesc David Chu. Încântat de cunoștință, domnule Stewart. Vă ofer cartea mea de vizită. A: - Spune-mi Andy. Cred că am putea face afaceri împreună. B
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
putea face afaceri împreună. B: - Da. A (citind cartea de vizită): - Chu... Hon-fai. Hon-fai! Te sun mâine să ne întâlnim să discutăm. B (zâmbind): - Aștept să mă sunați. (adaptat după Scollon, Scollon, 1995) Mărcile textuale ale gradului diferit de deschidere comunicativă a celor doi interlocutori sunt: formulele de adresare (numele mic) și abordarea directă a interlocutorului vs exprimarea protocolară, formală; inițiativa verbală vs conformismul verbal și tendința spre închidere a conversației. În funcție de conceptualizarea culturală a relațiilor cu interlocutorii, indivizii se angajează
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
asimilarea cunoștințelor transmise de profesor, deoarece îl percep pe acesta într-o poziție de putere instituțională și informațională. Inhibiția de „a vorbi în clasă” orientează evaluarea spre forme de comunicare scrise, în defavoarea celor orale. 2.6.4. Politețe și impolitețe comunicativă Cultura favorizează anumite strategii ale politeții, care configurează în mod particular interacțiunea verbală. În accepție pragmatică, politețea desemnează ansamblul strategiilor comunicative care guvernează comportamentul interacțional al indivizilor, ansamblul opțiunilor comunicative de care dispun vorbitorii pentru a menține relații armonioase în
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
vorbi în clasă” orientează evaluarea spre forme de comunicare scrise, în defavoarea celor orale. 2.6.4. Politețe și impolitețe comunicativă Cultura favorizează anumite strategii ale politeții, care configurează în mod particular interacțiunea verbală. În accepție pragmatică, politețea desemnează ansamblul strategiilor comunicative care guvernează comportamentul interacțional al indivizilor, ansamblul opțiunilor comunicative de care dispun vorbitorii pentru a menține relații armonioase în societate. În comunicare indivizii își negociază imaginea publică pozitivă sau negativă prin activități discursive care exprimă dorința de independență („imaginea negativă
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
scrise, în defavoarea celor orale. 2.6.4. Politețe și impolitețe comunicativă Cultura favorizează anumite strategii ale politeții, care configurează în mod particular interacțiunea verbală. În accepție pragmatică, politețea desemnează ansamblul strategiilor comunicative care guvernează comportamentul interacțional al indivizilor, ansamblul opțiunilor comunicative de care dispun vorbitorii pentru a menține relații armonioase în societate. În comunicare indivizii își negociază imaginea publică pozitivă sau negativă prin activități discursive care exprimă dorința de independență („imaginea negativă” a individului), respectiv dorința de afiliere (imaginea pozitivă a
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
publică pozitivă sau negativă prin activități discursive care exprimă dorința de independență („imaginea negativă” a individului), respectiv dorința de afiliere (imaginea pozitivă a individului); activitățile de imagine (engl. face-work) sunt menite să evite amenințarea imaginii interlocutorilor (Brown, Levinson, 1978). Impolitețea comunicativă apare atunci când interlocutorul neglijează (conștient sau inconștient) regulile politeții pozitive (impolitețe pozitivă), respectiv regulile politeții negative (impolitețe negativă) (Kienpointner, 1997). Diferă de la o cultură la alta preferința pentru strategii ale politeții pozitive, respectiv strategii ale politeții negative, situațiile în care
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
în care distanța de putere este mare tind să adopte comportamente diferențiate în funcție de poziția ierarhică ocupată de interlocutor, în timp ce membrii culturilor în care distanța față de putere este mică nu par să facă diferențe importante legate de putere în adoptarea strategiilor comunicative. Scopul cu care vorbitorii recurg la strategii ale politeții pozitive/negative este diferit: în societățile individualiste vorbitorii doresc să-și poată exprima liber opiniile, într-o formă acceptabilă de interlocutor și suficient de persuasivă, în timp ce în societățile colectiviste interlocutorii sunt
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
folosesc mai multe strategii ale politeții negative și formule de adresare, în timp ce exprimarea dezacordului cu persoane egale ca statut se face în mod similar în ambele grupuri etnice, prin reducerea strategiilor politeții pe măsură ce distanța socială dintre interlocutori crește. Acest comportament comunicativ este consecvent cu diferența constatată între cultura chineză - caracterizată prin distanță mare față de putere - și cultura americană - caracterizată prin distanță mică față de putere (Hofstede, 1984, 1997). Același studiu a evidențiat o diferență între strategiile politeții preferate de bărbați, respectiv de
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
prin tautologii, determinări ori structuri (cvasi)repetitive (de tipul structurilor românești 5 ani de zile; 2 zile pline; de dimineața până seara; E foarte frumos, îmi place foarte mult, e foarte frumos!). O abordare a sistemului politeții în termenii principiilor comunicative a relevat existența unor maxime ale politeții precum Nu impune!, Lasă opțiuni interlocutorului!, Exprimă sentimente de camaraderie! (Lakoff, 1973) sau maxima tactului, maxima generozității, maxima aprobării, maxima modestiei, maxima acordului, maxima simpatiei (Leech, 1983). În această abordare, culturile diferă între
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
în culturile orientale comunicarea se desfășoară strict de pe poziții instituționale, cu reducerea la minim a conversației fatice prin care funcționarul ar putea empatiza cu solicitantul. Mărcile textuale ale empatizării cu interlocutorul sunt încurajările verbale, semnalele fatice, împărtășirea sentimentelor interlocutorului, sprijinul comunicativ acordat acestuia. 2.6.6. Emoția Codarea și decodarea unui mesaj presupune interacțiunea complexă a două: cognitiv și emoțional. Emoția este subiacentă oricărei interacțiuni verbale și joacă un rol decisiv în reglarea relațiilor stabilite între membrii societății. Emoțiile sunt ancorate
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
unui consens cu implicații pe termen lung; în modelul individualist, orientat spre rezultate, primează eficiența negocierii, găsirea unor soluții sau compromisuri mulțumitoare pentru fiecare parte (Ting-Toomey, 1999, pp. 194-230). Ting-Toomey și Oetzel (2001) au identificat mai multe tipuri de comportamente comunicative în situații de conflict: evitarea conflictului (individul evită discutarea deschisă a problemei), cedarea (individul acceptă nevoile celuilalt), compromisul (individul negociază pentru găsirea unei căi de mijloc), integrarea (individul încearcă să integreze toate informațiile primite pentru a găsi o soluție nouă
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
opiniilor personale, în timp ce în culturile colectiviste sunt favorizate, pe de o parte, protejarea membrilor grupului în fața posibilei responsabilități în declanșarea conflictului, iar pe de altă parte, gestionarea conflictului pe baza ideilor și opiniilor valorizate de colectivitate. 2.6.8. Atitudini comunicative Despre diverse populații se vehiculează stereotipuri ca: „americanii sunt joviali și vorbesc tare”, „grecii sunt lăudăroși”, „mexicanii sunt exuberanți”, „suedezii sunt reținuți și sobri”. Deși simplificatoare, acestea evidențiază atitudini comunicative ale diverselor comunități, reflectate în text prin conținuturi, prin modul
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
ideilor și opiniilor valorizate de colectivitate. 2.6.8. Atitudini comunicative Despre diverse populații se vehiculează stereotipuri ca: „americanii sunt joviali și vorbesc tare”, „grecii sunt lăudăroși”, „mexicanii sunt exuberanți”, „suedezii sunt reținuți și sobri”. Deși simplificatoare, acestea evidențiază atitudini comunicative ale diverselor comunități, reflectate în text prin conținuturi, prin modul în care vorbitorul își proiectează imaginea în text, prin structura înscrierilor la cuvânt, prin diverse elemente paraverbale (înălțime, debit verbal, râs). Specificul cultural determină atitudinile comunicative ale membrilor culturii. De
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
simplificatoare, acestea evidențiază atitudini comunicative ale diverselor comunități, reflectate în text prin conținuturi, prin modul în care vorbitorul își proiectează imaginea în text, prin structura înscrierilor la cuvânt, prin diverse elemente paraverbale (înălțime, debit verbal, râs). Specificul cultural determină atitudinile comunicative ale membrilor culturii. De pildă, preocuparea pentru armonia de grup din culturile colectiviste se repercutează asupra comunicării astfel: atitudine rigidă, creativitate reținută, lipsă de complexitate cognitivă, conformism și conformitate cu normele de comunicare, incapacitate autopercepută de a influența cursul evenimentelor
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
cultură la alta, în strânsă legătură cu dimensiunile de variație culturală (vezi capitolul II, 4). Astfel, gradul de individualism/colectivism determină felul în care colectivitățile gestionează spațiul individual și colectiv, atitudinea față de proprietatea privată, distanțele de interacțiune, gradul de deschidere comunicativă (reflectat în intonații, gesturi, postúri etc.), disponibilitatea de a se angaja în activități colective sincronizate sau de a-și urmări țelurile în mod independent unii de alții, monocronismul/policronismul (vezi și capitolul II, 5.2.1). Culturile feminine favorizează comportamente
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
spre construirea relațiilor interpersonale, care sunt mai calde. Când se salută, bărbații din Marea Britanie dau mâna, în timp ce femeile fac un pas înapoi schițând o reverență și o mișcare a mâinii, iar în Germania, atât bărbații, cât și femeile stabilesc contactul comunicativ dând mâna; în Franța și România, domnii sărută mâna doamnelor; în timp ce în Europa Occidentală bărbații nu se salută între ei pupându-se pe obraz, rușii fac frecvent acest gest; în cultura spaniolă gestul sărutului pe obraz este frecvent, folosit uneori
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
cunosc, se află într-un relativ grad de intimitate; în Europa Occidentală indivizii se sărută pe obraz de trei ori, în timp ce în România, de obicei, de două ori. Un alt factor care reglează distanțele de interacțiune și gradul de accesibilitate comunicativă este religia. Astfel confucianismul cultivă stăpânirea de sine, autocontrolul, comportamentul adecvat, imaginea potrivită în ochii celorlalți. Elementele olfactive în comunicare sunt mai importante în culturile arabe și mai puțin importante în cultura americană și în culturile europene. Culturile africane acceptă
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
satisfac nevoile particulare de comunicare ale membrilor comunității respective. În același timp, comunicarea este una dintre formele de bază prin care se creează și se manifestă cultura. Din această intercondiționare complexă rezultă stilul cultural de comunicare. Variația culturală în plan comunicativ se manifestă prin: decupajele lumii operate de structurile lexicale, semantice și gramaticale ale limbii; prin scripturile culturale pe care le activează și le evocă secvențial; prin practicile discursive; prin maniera particulară de constituire a semnificației; prin structura interacțiunii; prin relațiile
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
le activează și le evocă secvențial; prin practicile discursive; prin maniera particulară de constituire a semnificației; prin structura interacțiunii; prin relațiile interpersonale implicate; prin modalitatea particulară de încorporare a elementelor paraverbale și nonverbale. 3. Corelații între variabilele culturale și stilurile comunicative Între dimensiunile de variație culturală (vezi capitolul I, § 5) și stilurile comunicative ale diverselor grupuri etnice (stilurile comunicative determinate cultural, vezi supra) s-au observat unele corelații constante. Astfel, dimensiunile de variație culturală pot fi folosite pentru a face predicții
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
de constituire a semnificației; prin structura interacțiunii; prin relațiile interpersonale implicate; prin modalitatea particulară de încorporare a elementelor paraverbale și nonverbale. 3. Corelații între variabilele culturale și stilurile comunicative Între dimensiunile de variație culturală (vezi capitolul I, § 5) și stilurile comunicative ale diverselor grupuri etnice (stilurile comunicative determinate cultural, vezi supra) s-au observat unele corelații constante. Astfel, dimensiunile de variație culturală pot fi folosite pentru a face predicții legate de modul în care se comunică în diverse culturi; invers, modul
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
interacțiunii; prin relațiile interpersonale implicate; prin modalitatea particulară de încorporare a elementelor paraverbale și nonverbale. 3. Corelații între variabilele culturale și stilurile comunicative Între dimensiunile de variație culturală (vezi capitolul I, § 5) și stilurile comunicative ale diverselor grupuri etnice (stilurile comunicative determinate cultural, vezi supra) s-au observat unele corelații constante. Astfel, dimensiunile de variație culturală pot fi folosite pentru a face predicții legate de modul în care se comunică în diverse culturi; invers, modul particular în care comunică membrii unei
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]