20,391 matches
-
al secolului trecut), nu la cel al faptelor propriu-zise. Dotat cu o memorie prodigioasă, o mare forță de introspecție și o sensibilitate cu totul specială, Ludovic Veghe înregistrează schimbarea viziunii oficialităților asupra etnicilor evrei în funcție de mersul evenimentelor. Dacă la începuturile comunismului a fi evreu era un mic privilegiu, ulterior, o dată cu noua politică națională de după retragerea trupelor sovietice, au apărut, mai întîi discret, apoi tot mai ferm, semnele unui nou antisemitism. În situația dată, mulți dintre etnicii evrei și-au schimbat numele
A povesti și a înțelege viața by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12619_a_13944]
-
cărții O lume dispărută cu patru autori deloc străini de Facultatea de Litere: Paul Cernat, Ion Manolescu, Angelo Mitchievici și Ioan Stanomir. Cronicarul, care a citit această carte-beton, o recomandă și el cu căldură. Lumea dispărută este cea a anilor comunismului, despre care cei patru dau seama cu luciditate, calm și aciditate. Interviurile depășesc marginile cărții și ajung în lumea de astăzi. Iată ce spune Angelo Mitchievici: "E surprinzătoare pentru mine o emisiune gen Big Brother, nu dintr-un reflex bătrînicios
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12637_a_13962]
-
marcat, au singularizat, insularizând-o, Moldova de dincolo de Prut ar fi prea puțin spus. Ceea ce trebuie cu precădere reținut este acea strict și permanent controlată nimicire a elitelor, la o scară inimaginabilă, mai amplă deci decât cea practicată de organele comunismului în România. Aceasta nu reprezintă, desigur, o scuză, a vreunei situații modeste a literaturii ce s-a putut naște în asemenea condiții, ci doar o explicație pentru particularități a căror geneză este necesar a fi știută. Curioasă cu adevărat se
Prin măgurile și vâlcelele unei antologii by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/12627_a_13952]
-
în proze de mare valoare. Rămânând clar, în subsidiar, că cele două decenii de reunire cu patria mamă nu izbutiseră a vindeca vechile răni ale unei înstrăinări de mai bine de un secol. Mai gravă a fost situația în anii comunismului în România, când relațiile cu Basarabia au fost sistematic obstruate, cu rare penetrări. Răstimp în care, în Moldova asuprită se ducea lupta mai întâi a salvgardării limbii naționale, deci a identității, apoi a unei sincronizări cu alte literaturi ale lumii
Prin măgurile și vâlcelele unei antologii by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/12627_a_13952]
-
teasc de stors glanda lacrimală a fetelor de orice vîrstă" sau "gramatica logica sentimentalismul ca agățătoare de rufe"), Dialectica dialecticii a lui Gherasim Luca nu mai e doar antiburghez, ci un curat program comunist. Autorul, care va emigra după instaurarea comunismului în România, își declara divorțul de toți aliații de dinaintea "războilui imperialist mondial", cu excepția lui Breton, capul "mișcării suprarealiste internaționale", singura care ar fi rezistat "devierilor de dreapta" (despre cele de stîngă, Gherasim Luca nu părea să aibă cunoștință) și care
Avangarda și politizarea literaturii by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/12607_a_13932]
-
umed de prea numeroasele intemperii ce s-au abătut asupra lui (asupra noastră!), sol al istoriei contemporane, Barbu Cioculescu găsește de cuviință a-și deschide ,cortul lucidității", bătut în țăruși fermi: Punctul fix îl constituie convingerea că în toate vîrstele comunismului în România, literatura a fost supravegheată/ dirijată pe un fond de tipică perversitate, cu plăsmuiri de fata morgana ale unei rîvnite libertăți. S-au acordat, în vreme, pe individualități ce s-au antrenat în această activitate, fragmente de libertăți, în
"Sub Cortul Luciditații" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12659_a_13984]
-
cu scenarii, firește. Lucrăturile, pîrile, nervii, pînă să pătrundă la plăcinte E. B.). Foloase - și cîte ar mai fi dobîndit Titus Popovici pînă și după sfîrșitul mileniului, dacă n-ar fi experimentat o inedită metodă de vînătoare, din mers, precum comunismul, în isprăvile sale tehnice. în acest punct, criticul își pune întrebarea: ce s-ar putea salva din stufoasele romane "fals scrise cu talent". De ce să fie salvat așa ceva, dacă nu dintr-o estetică a rămășițelor?". De ce să vorbim despre om
"Sub Cortul Luciditații" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12659_a_13984]
-
și să suporte privațiunile care afectau întreaga populație a României: lipsa alimentelor, economiile aberante de curent electric și energie termică, organizarea după reguli paramilitare a taberelor și a vieții de cămin, anualele săptămîni obligatorii de practică agricolă. Cartea roz a comunismului, volumul coordonat de Gabriel H. Decuble, reunește mărturiile a cincisprezece scriitori despre existența lor în timpul regimului comunist. Cu excepția lui Emil Brumaru și a Marianei Codruț, toți sînt născuți după 1960, mezina grupului fiind Corina Bernic, născută în anul 1981. Fiecare
Rosso Relativo by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12671_a_13996]
-
studențești, petrecerile și taberele în compania colegilor, descoperirea țigărilor și a vodcii, iubirile adolescentine, primele încercări literare, naveta (în cazul absolvenților) sînt elemente care trec de la un autor la altul și care la un moment dat devin apăsătoare cum însuși comunismul. Experiența lor este și a noastră, a tuturor celor care am avut neșansa de a ne petrece partea cea mai frumoasă a vieții în climatul cenușiu al "anilor lumină". În toată absurditatea sa regimul Ceaușescu a avut însă și efecte
Rosso Relativo by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12671_a_13996]
-
fericire. Vor continua să se bucure de te miri ce: că au găsit ulei la alimentara, că au prins portocale după doar două ore de coadă, că au scăpat de deportare (nu ca alți vecini)..." (p. 92). Cartea roz a comunismului este s-ar putea spune (dacă îi eliminăm din discuție pe Emil Brumaru și Corina Bernic) cartea unei generații. Este generația unor scriitori consacrați după căderea comunismului, dar care s-au școlit și au produs primele încercări literare în climatul
Rosso Relativo by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12671_a_13996]
-
au scăpat de deportare (nu ca alți vecini)..." (p. 92). Cartea roz a comunismului este s-ar putea spune (dacă îi eliminăm din discuție pe Emil Brumaru și Corina Bernic) cartea unei generații. Este generația unor scriitori consacrați după căderea comunismului, dar care s-au școlit și au produs primele încercări literare în climatul confuz și tenebros al sfîrșitului anilor '80. A noului val de intelectuali, pentru care ideologia roșie nu mai contează, ale căror repere civilizaționale se află deja în
Rosso Relativo by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12671_a_13996]
-
scriitorilor născuți în anii '40-'50 ai secolului XX. Apoi ale celor din anii '20-'30. În felul acesta s-ar putea ajunge pe cale naturală, fără inflamări inutile și polemici sterile, la atît de necesarul și mereu amînatul proces al comunismului.
Rosso Relativo by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12671_a_13996]
-
a simțit ca peștele în apă în epoca comunistă fiindcă, întrupat ca Ťom nouť, și-a făcut praf trecutul istoric și cultural cu o frenezie naturală". Lucrul cel mai trist, ca să nu spunem înspăimântător, este că omul subistoric a supraviețuit comunismului, mândru, cum este, de Casa Poporului sau de sala de gimnastică de la Lancrăm, chiar dacă aceasta urmează să fie înălțată, strivitor, lângă mormântul lui Blaga. A fost memoriul celor 157, dar este, cum am citit în ziare, și memoriul celor 500
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12653_a_13978]
-
să confere o surprinzătoare coerență textelor scrise, cum altfel, ocazional. Avem, pentru început, o galerie de portrete (care va să zică o bună parte din personajele principale ale vodevilului obscenității publice), urmează Comedia presei, un tablou mai general, și apoi trei teme cuprinzătoare: comunismul, tranziția și integrarea în UE și NATO, fiecare cu seria aferentă de momente alcătuitoare. Simplificând și apelând la metaforă, se poate spune despre acest volum publicistic că este un fel de manifest public de corectare a comportamentului neglijent (inconștient sau
Apel la decența pubilcă by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12693_a_14018]
-
satiric, talk-show-urile făcute doar pentru spectacol, dialogul fără respect, între indivizi de convingeri și obediențe ireconciliabile, cei care scriau kilometrice dedicații de absurd devotament pentru soții Ceaușescu, cei care după "89 se dau dizidenți comuniști, revoluționarii cu diplomă, nostalgicii după comunism, intrigile de partid, populismul deșănțat, reforma amânată, nedusă până la cap sau prost făcută, cei care blochează accesul la dosare, trenurile jegoase, cei care folosesc rău limba română, naționalismul european, alegerea între UE și NATO, patrioții de paradă, preoții ortodocși cu
Apel la decența pubilcă by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12693_a_14018]
-
dat la palmă la discipolii ăștia ai lui, căcăcioși. Și-ar fi scos cureaua și le-ar fi înroșit curul. Au făcut, în cultura română, Marele Fîs ș...ț M-am săturat, mi-e scârbă ș...ț După ce a căzut comunismul, optzeciștii și boșorogii s-au pus în fruntea bucatelor ș...ț |știa-s mai răi ca zidul Berlinului, mai răi decât comunismul." Etc. etc. Dialogul trebuie citit, din păcate!
Actualitatea by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/12690_a_14015]
-
în cultura română, Marele Fîs ș...ț M-am săturat, mi-e scârbă ș...ț După ce a căzut comunismul, optzeciștii și boșorogii s-au pus în fruntea bucatelor ș...ț |știa-s mai răi ca zidul Berlinului, mai răi decât comunismul." Etc. etc. Dialogul trebuie citit, din păcate!
Actualitatea by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/12690_a_14015]
-
despre cel care a făcut metroul: Ceaușescu. În marea lor majoritate aceste discuții porneau de la ideea că dacă n-ar fi fost Ceaușescu n-ar fi fost nici trenul subteran. Am mai auzit însă și interpretări în care meritul revenea comunismului, pe care degeaba îl înjurăm azi, fiindcă "a făcut realizări pentru oameni". Amîndouă aceste interpretări au ca punct de pornire propaganda totalitară care continuă să-și facă efectul în România după 15 ani de la căderea ceaușismului. Totuși primul metrou din
Metroul lui Ceaușescu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12689_a_14014]
-
de la Cernavodă la doar cîțiva ani după ce își proclamă independența și care are forța economică de a ridica în Capitală edificii publice precum Universitatea sau clădirea CEC-ului sărind secolele în cîteva decenii nu e chiar un bantustan adus de comunism la nivel de țară europeană. Carol I, sub conducerea căruia România a sprintat spre modernizare, a fost bălăcărit în toate felurile în timpul vieții. Tot ce s-a făcut la noi în timpul domniei "străinului" poartă numele celor care au fost autorii
Metroul lui Ceaușescu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12689_a_14014]
-
celor care au fost autorii proiectului. Podul lui Saligny, bulevardele din București ale lui Pache etc. etc. În perioada interbelică se știe cărui primar îi datorează Bucureștiul sistematizarea Dîmboviței și cum se numesc arhitecții care au modernizat înfățișarea marilor bulevarde. Comunismul și, mai ales, ceaușismul n-au mai lucrat cu autori de proiecte, ci cu realizări. Unde se întîmpla ceva memorabil, sub Gheorghiu Dej, se spunea că poporul, care și-a luat destinul în mîini, a făcut și a dres, apoi
Metroul lui Ceaușescu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12689_a_14014]
-
atacuri dar obstinația unor procurori improvizați de a le arăta numai erorile, numai partea de vină i se pare excesivă și producătoare de confuzii. Este pentru examinarea corectă, deci nepartizană, a tot ce au făcut acești mari scriitori în anii comunismului, pentru disocieri atente, apte să distingă în manifestările lor nuanțe și motivații, diferențe de atitudine și grade variate de vinovăție. Uneori, pentru stabilirea acestora, C. Stănescu merge chiar prea departe în nuanțări. I se pare astfel, idee discutabilă, că mai
Foiletonul de sâmbătă by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/12660_a_13985]
-
Gheorghe Grigurcu Prin urmare "ruptura" de comunism a lui Petre Pandrea e mult mai convingătoare decît apropierea sa, mai curînd umanitaristă și oricum parțială, cu o alură experimentală, de o concepție pe care n-a asimilat-o niciodată. în ochii noștri, Pandrea, una din victimele de marcă
Glose la Petre Pandrea (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12736_a_14061]
-
stîngă", a avut o vremelnică deschidere spre "extrema" în cauză, aidoma atîtor faimoși anticomuniști din Occident, de la André Gide la Henri Bernard-Lévy. în materia luxuriantă a consemnărilor sale, referitoare la nenumărate persoane, evenimente, împrejurări, se întrevede o schemă morală a comunismului, un spectru tulburător al corupției umanului săvîrșit de acesta pe care Pandrea l-a reconstituit prin adiționarea cazurilor particulare. Vom enumera cîteva elemente ale acestei veritabile antimorale ce se degajă din expresive exemple. Ingratitudinea: "Avram Bunaciu s-a întîlnit cu
Glose la Petre Pandrea (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12736_a_14061]
-
energia electrică și termică raționalizate la sînge, fără speranța de a avea vreodată în mînă o cutie de bere, o sticlă de coca-cola, o bancnotă de un dolar sau un pașaport? Și totuși, viața a mers înainte chiar și în timpul comunismului. Eram tineri, rîdeam mult (inclusiv sau, mai ales, pe seama regimului), aveam sufletele pline de speranță, eram veșnic îndrăgostiți, iar viața ni se părea veșnică. E drept, la televizor nu era nimic de văzut, nici ziare nu prea citea nimeni, dar
Muzica timpului by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12694_a_14019]
-
Radu" aparține mai curând culturii decât gastronomiei. Sarcofagul de hartie La rubrică să cu un titlu atât de bine găsit, Sarcofagul de hârtie, din revista ieșeana Timpul (nr. 6 din iunie 2004), A. C. încearcă să minimalizeze dezbaterea Literatura română în timpul comunismului organizată de Uniunea Scriitorilor (textele intervențiilor, transcrise de pe banda magnetică, au fost reproduse în România literară din 2 iunie 2004). Semnatarul (semnatara) rubricii se agață, ca un cățel de un urs, de corpusul de texte, nereușind decât să smulgă câte
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12727_a_14052]