1,238 matches
-
fie parcurse de cât mai mulți ochi, iar textul să-i fie sorbit de cât mai multe suflete însetate de lumină tămăduitoare, mai ales că autorul precizează într-o notă din primele pagini, că de fapt, cartea e pentru toți conaționalii. După captivanta acțiune cu efect de iluminare și de tămăduire a unor conștiințe afectate, ceea ce este de fapt lectura acestei cărți, oamenii din ambele state românești se vor dumeri că o Europă unită a statelor îi va accepta doar cu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
a căutat „a-i ațâța” contra ordinii de drept din România, unde toate evenimentele politice importante au fost descrise „în culorile cele mai negre”. La rândul lor, intelectualii ruteni (preoți, învățători, avocați, profesori, medici) au căutat „să blameze fățiș” față de conaționalii lor, în mare parte analfabeți, autoritățile române, inducând ideea că acesta reprezintă o stăpânire temporară. Organele de siguranță au înaintat propuneri pentru introducerea mijloacelor „cele mai eficace” în favoarea românismului din zonă și a contracarării propagandei subversive, care se manifesta în
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
Bucovina, însă pe plan local mișcarea a fost denaturată de la principiile sale. Un grup de ruteni, conduși de fostul deputat Cracalia, s-a alipit acestei grupări, sub egida căreia a editat săptămânalul „Hliborob” (Plugarul), cu scopul de a difuza printre conaționali ideile țărăniste. În cele 15 numere apărute, revista a batjocorit „în modul cel mai murdar” toți conducătorii României și a făcut propagandă fățișă împotriva „a tot ce e românesc”, inducând ideea că, în țară, totul este rău și la limita
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
războiului s-a adăugat tendința de bulgarizare forțată a populației, prin acte reprobabile, la care și-au dat concursul inclusiv cetățeni români de naționalitate bulgară. Odată cu reinstaurarea administrației române, cei vinovați și cei care au avut o atitudine nedemnă față de conaționali au părăsit țara, refugiindu-se în sudul Dunării. Au revenit după câțiva ani, constatând că unele fapte au fost amnistiate, iar altele au fost uitate. Pe acest fond, evoluția social-economică din Dobrogea a purtat amprenta naționalităților care își duceau traiul
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
câștiguri de 4 - 8000 lei/lună. Problema socială a apărut în urma afluenței de greci și armeni izgoniți din Imperiul Otoman, care au acaparat locurile de muncă ale autohtonilor. Mai mult, antreprenorii străini au angajat în fabricile lor, în mare majoritate, conaționali, în defavoarea muncitorului român, pe care „îl urăște și îl disprețuiește”. Pentru o mai bună reprezentare a intereselor clasei muncitoare, conform legilor, aceștia s-au grupat în sindicate. În portul Constanța se aflau două mari sindicate: unul al muncitorilor manuali, condus
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
în localitate și cele cu barca pe lac. Primul incident între cei cazați la vila Teodoride și paznici a avut loc chiar în ziua de 2 iulie 1940, atunci când d-na. Edwiga Beck a trecut lacul Snagov însoțită de un conațional, Pavloviz, care „n-a vrut să se legitimeze”, ceea ce a atras un control riguros al postului de pază. Acest lucru a supărat-o pe d-na. Beck, iar Pavloviz a întrebat ironic jandarmii dacă guvernul român „n-are altceva mai
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
lucruri, ministrul de Interne a revenit asupra deciziei și a acceptat „rămânerea pe loc” a liderului polonez. Abia pe 19 iulie 1940, pacientul a mai ieșit din casă, și atunci „pentru câteva minute”, timp în care a vorbit cu un conațional, generalul Koelisoski, venit în vizită. În ziua următoare, la vilă a sosit un alt musafir, Roman Rogaiski, cu care Beck a făcut o plimbare până la debarcader. Roman Rogaiski a rămas la vilă până pe 22 iulie 1940, când s-a reîntors
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
rămas la vilă până pe 22 iulie 1940, când s-a reîntors la domiciliul său din București, Hotel Excelsior. În aceeași zi, subiectul monitorizat a făcut plajă timp de 35 minute și a discutat timp de două ore cu un alt conațional, Orek Boreski. Prima analiză a modului cum funcționează măsurile informative și cele de pază la Snagov a fost întocmită la 21 iulie 1940. Cu acest prilej, generalul Ioan Topor, comandantul Corpului de Jandarmi, și colonelul Dumitru Geormăneanu, șeful Serviciului Jandarmeriei
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
care s-a referit strict la acțiunile ungare pe teritoriul românesc, cu scopul de a provoca „aceleași stări” ca în Cehoslovacia în toamna anului 1938 și primăvara anului 1939. Pretextul oficial aflat «la modă» în perioada respectivă a fost protecția conaționalilor și a avutului acestora, însă anterior a fost pregătit „mediul prielnic” pentru o intervenție armată neoficială. Acestea au constat în: 1. O acțiune de propagandă, în scop de alarmism și defetism. Aceasta avea drept scop principal „redeșteptarea” sentimentului național în
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
Acestea s-au referit la incapacitatea autorităților cehoslovace de a gestiona eficient problema minorității ucrainene aflată „într-o permanentă revoltă” față de Praga. Pe de altă parte, emigrația ucraineană a fost capacitată și pusă „la contribuție”, inițiind acțiuni de salvare a conaționalilor și cerând vehement încorporarea ținuturilor la Polonia și Ungaria în baza unor așa-zise drepturi istorice. A fost organizat și un corp de voluntari în vederea „liberării” Ucrainei Subcarpatice, care și-a deschis centre de recrutare în toată Polonia. Centrul din
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
care a dat, în 1937, un sfat sportivilor ce participau la competiții peste hotare, fapt apreciat ca o linie directoare valabilă și în domeniul informativ. În Germania, arhitectura de securitate a cuprins mai multe servicii de informații, care colaborau cu conaționalii minoritari din alte state și din rândul cărora s-au recrutat colaboratori valoroși. Cel mai dezvoltat organ informativ a aparținut armatei germane, care avea două paliere - unul conducător, respectiv cel activ - și trei direcții de acțiune principale: informații, contrainformații, studiu
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
Organizația Sionistă” (zisă „Bethor”, zisă „Trumpedor”), condusă de Bella Adler, care își desfășura activitatea în sprijinul iredentei ungare. Sașii, în număr de 548, reprezentau o problemă „mai gingașă, dacă ținem seama de complexul împrejurărilor”, în principiu datorită atitudinii lor față de conaționalii români. Iritarea provenea din cauza „conduitei și ținutei arogante și nechibzuite a unor elemente din sânul comunității lor”, care nu respectau sărbătorile naționale, religioase sau legile românești și nici nu arătau respect pentru conducerea statului și guvernului. Problemele cu care se
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
celor plecați, serviciul de informații a reușit ca „foarte mulți dintre aceștia” să fie cooptați pentru semnalarea mișcărilor din rândurile elementului românesc. Ulterior, au fost convinși, prin măsuri de recompensare, valorificare a averilor și alte avantaje, de a-și spiona conaționalii prin organizarea spionajului politic, economic și industrial, în principal prin rudele aflate în România. Acestea au fost înștiințate că pot reveni în teritoriul cedat pentru a-și lichida averile și li s-a garantat siguranța personală. În cazul când unele
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
care s-au sustras de la munca de folos obștesc. 3. Activitatea teroristă a grupării ucrainene banderiste s-a manifestat în Bucovina și Maramureș prin acte violente asupra populației evreiești. Un sprijin în favoarea obiectivelor ucrainene l-a constituit și numirea unor conaționali de orientare banderistă la conducerea administrativă a Maramureșului, după ocuparea zonei de Armata Roșie. 4. Propaganda șovinisto-maghiară a elementelor fasciste din Ardealul eliberat, care „ar putea periclita” bunele raporturi interetnice. Organele de informații aveau misiunea să observe asemenea evenimente și
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
condiții pentru promovarea nediscriminarii și înțelegerii interculturale, care se vor concentra asupra educației în domeniul drepturilor omului, acțiunii la nivel de bază, formării interculturale și a cercetării. 35) Reafirmă, în acest context, necesitatea de a dezvolta programe corespunzătoare privind problemele conaționalilor lor aparținînd comunității romilor și altor grupuri, identificate în mod tradițional drept țigani, si de a crea condiții pentru ca aceștia să aibă șanse egale de a participa integral în viață societății și vor examina cum să coopereze în acest scop
DECLARAŢIE din 9-11 iulie 1992. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121353_a_122682]
-
a sîrbilor erau ferm convinși că Bosnia și Herțegovina le aparțineau de drept. Pentru Bulgaria, granițele de la San Stefano marcau frontierele corecte ale statului. Liderii albanezi sperau de asemenea într-un viitor în care să poată uni regiunile ocupate de conaționalii lor. Deși România nu avea nici o pretenție serioasă asupra teritoriilor otomane, naționaliștii ei nădăjduiau că Transilvania și Basarabia, ambele aflate în stăpînirea marilor puteri, se vor uni cîndva cu națiunea lor. În secolele al XVIII-lea și al XIX-lea
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
mai mare scriitor sloven, și un alt poet, Valentin Vodnik. În timpul Revoluției de la 1848, țăranii sloveni erau interesați în primul rînd de desființarea rămășițelor sistemului feudal. Unii liberali sloveni s-au implicat în evenimentele politice, cerînd unificarea ținuturilor locuite de conaționalii lor și înființarea unei provincii slovene în cadrul imperiului. Nutrind convingeri austro-slave, ei doreau transformarea monarhiei într-un stat federal, Slovenia urmînd să fie parte integrantă a acestuia. După 1849, naționaliștii sloveni s-au concentrat asupra introducerii limbii lor în educație
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
special împotriva celor care implicau folosirea limbii în învățămînt și accentul pus pe insuflarea patriotismului maghiar în școli. Acțiunile acestea loveau direct în eforturile liderilor populațiilor nemaghiare de a dezvolta conștiința de sine și mîndria națională în rîndul propriilor lor conaționali. Atitudinea față de naționalități întîrzia extrem de mult evoluția politică a înseși națiunii maghiare. Nu putea fi introdusă o reformă a dreptului de vot, din cauză că ea ar fi dus la creșterea influenței grupurilor naționale. Un mic procentaj al locuitorilor unguri limita deci
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
nefertil din Macedonia sau ca locuitori ai mahalalelor sărace ale Atenei sau Pireului. Prevederile tratatelor de pace nu au însemnat cine știe ce nici în privința atenuării tensiunilor internaționale. Bulgaria sau Ungaria nu puteau accepta un tratat conform căruia un mare număr de conaționali de-ai lor ajungeau sub stăpînire străină. Cea mai mare parte a bulgarilor considerau încă granițele stabiliate la San Stefano drept adevăratele granițe ale statului lor. Italia, Grecia și Iugoslavia continuau să fie cu ochii pe ținuturile albaneze. Guvernul român
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
balcanice, cu excepția celui albanez, a cărui situație era deosebită, s-au confruntat cu multe probleme similare. Într-un fel sau altul, toate au fost forțate să rezolve probleme naționale serioase, care nu implicau doar tratamentul aplicat minorităților, ci și integrarea conaționalilor lor în noile teritorii. Chiar și Bulgaria, care pierduse o serie de teritorii prin tratatele de pace, avea probleme în Macedonia. Mai mult, fiecare stat trebuia să facă față consecințelor politice interne ale acordării dreptului de vot masei populației. Din cauza
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
dubios și în primul rînd în beneficiul puterilor victorioase. Germania și Uniunea Sovietică fuseseră într-adevăr lipsite de un teritoriu cu altă componență națională, mai ales în ceea ce privește reconstituirea statului polonez, dar ele pierduseră, de asemenea, ținuturi locuite de milioane de conaționali. Peste un milion de germani fuseseră atribuiți Poloniei; Alsacia și Lorena, care au fost date Franței, aveau în 1910 1 634 260 de vorbitori de limbă germană și numai 204 262 de vorbitori de limbă franceză. Puternica dorință de a
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
În același timp, Sfîntul Sinod bulgar a preluat administrarea tuturor afacerilor bisericii ortodoxe. Fiecare soldat și fiecare funcționar bulgar, produse ale propriei lor educații naționale, era convins că locuitorii Macedoniei și Traciei, pe care ei le numeau Belomorie, erau realmente conaționalii lor. Cu toate că exista o bază a acestei credințe în Macedonia iugoslavă sau în Vardar, cea mai mare parte a fostelor ținuturi aflate sub stăpînirea Atenei suferiseră în perioada interbelică o schimbare radicală a structurii naționale. Dacă în 1912 populația grecească
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
Macedonia grecească; s-a apreciat că 15.000 de greci au fost uciși în timpul înăbușirii ei.4 Deportarea locuitorilor greci s-a manifestat atît în Tracia cît și în Macedonia. Conform cifrelor autorităților grecești, au fost deportați 200.000 de conaționali de-ai lor; bulgarii recunoșteau doar cifra de 70.000.5 Acțiunile bulgarilor i-au determinat pe mulți greci să se mute în zonele aflate sub ocupație italiană sau germană, unde nu era dusă o astfel de politică. Represiunile bulgare
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
toate aspectele idealiste ale acestor mișcări, ele aveau și latura lor întunecată. Accentul pus pe camaraderie, curaj, disciplină și pe alte virtuți nobile se aplicau de obicei doar la relațiile din cadrul detașamentelor și la cele dintre prieteni. Dușmanii, fie ei conaționali sau ocupanți străini, erau tratați fără milă și cu cruzime, atitudine care avea să se perpetueze și în cadrul regimurilor postbelice și să afecteze politica acestora față de opoziția politică. Masacrarea albanezilor din Kosovo și a croaților la Bleiburg a fost descrisă
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
reprezentativ scriitor croat, Miroslav Krleža, au semnat o petiție, cerînd ca sîrba și croata să fie recunoscute ca limbi separate, iar croata să fie folosită în școlile republicii. Sîrbii au ripostat imediat, pretinzînd acordarea acelorași drepturi celor 700.000 de conaționali de-ai lor care locuiau în Croația. Problema reînvierii limbii, care a apărut și în alte părți ale țării în rîndul altor minorități naționale, a marcat împuținarea, dacă nu chiar spulberarea tuturor speranțelor nutrite cîndva de unii în privința creării unui
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]