3,916 matches
-
satelitului exprimă neatenție la ținta comună din cauza unei preocupări personale sau a centrării asupra unor aspecte din viața grupului, pe când poziția absentului presupune tot o lipsă din câmpul comunicării, dar de data aceasta o lipsă fizică. În ceea ce privește eficiența comunicării prin conceperea didactică a acestor poziții (care pot să fie nuanțate în funcție de o multitudine de interferențe între ele sau cu alte variabile aflate în câmpul comunicării), trebuie urmărită pozitivarea unui astfel de sistem. Referitor la poziția de centru și cea a emițătorului
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
7) O planificare rapidă care nu ia în calcul înțelegerea condițiilor de mediu, descoperirea atractorilor, crearea unei structuri flexibile și adaptative are o mai mare probabilitate de eșec. Proiectul prezentării trebuie să ia în calcul toate schimbările apărute până în momentul conceperii sale; o evoluție rutinieră, care nu ține seama de schimbările ce au putut influența respectivul auditoriu, riscă să nu producă rezultatele așteptate. De aceea, economia făcută în lipsa planificării este doar aparentă; 8) Multe dintre circumstanțele greutății de a prezice corect
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
aceste tactici și multe altele se regăsesc în mod conștient sau nu la nivelul a numeroase strategii de comunicare și relaționare pe care elevii/studenții le folosesc în special în interiorul microgrupurilor de discuție. Din aceste motive, subliniem și aici necesitatea conceperii și utilizării unor exerciții care să pună cursanții în situația de a înțelege în profunzime implicațiile acestora asupra conflictului. 8.2. Negociereatc "8.2. Negocierea" Termenul negociere desemnează procesul pe care îl utilizăm pentru a ne satisface necesitățile atunci când ceea ce
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
propriu-zisă (dimpotrivă, putem constata că perspectiva de învățare cea mai importantă începe abia în acel moment); este o explicație posibilă pentru slaba eficiență a orelor de experimentare din învățământul tradițional în care cadrele didactice se opresc, de multe ori, la conceperea și punerea în practică a unui experiment fără a conduce elevii spre completarea acestuia prin etapele despre care am vorbit mai devreme. Similar, în cazul unui experiment realizat de către o persoană într-un proces de autoînvățare, cele cinci etape trebuie
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
confunde cu aceasta (synchysis)”. Dacă Cristos e doar unul, în același timp Dumnezeu și ființă umană, este absolut firesc să o numim pe Maria Theotokos; respingerea acestui termen este, în opinia lui Chiril, un semn de erezie, pentru că duce la conceperea unui Isus ca o ființă diferită alături de Logos, astfel încît opera de mîntuire a lui Cristos nu se mai naște din Logosul divin. Această preocupare fundamentală și soluția ei respectă linia tradiției alexandrine și, mai mult chiar, sînt în spiritul
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
despre el. Nici opera lui, de altfel, nu era mai bine cunoscută: la publicarea ei a fost numită Istoria evenimentelor petrecute la sfîntul sinod de la Niceea sau, mai simplu, Istoria Conciliului de la Niceea; mai recent, în schimb, Istoria bisericească. în privința conceperii scrierii, autorul ne oferă următoarele informații: pe cînd se afla încă în casa părintească, a găsit o carte scrisă pe pergament unde era consemnat tot ceea ce fusese spus, făcut și hotărît la conciliul de la Niceea și, mai cu seamă, „divinele
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
conceptului observațiile culese din frecventarea asiduă a operelor unor E. T. A. Hoffmann, E. A. Poe, William Blake, Franz Kafka, M. Blecher, ale romanticilor și suprarealiștilor, precum și ale „ciudaților” Hieronymus Bosch, Bruegel, Salvador Dalí ș.a. Și critica lui B. pleacă de la conceperea operei ca un complex de valori și, totodată, ca manifestare a unei conștiințe creatoare (Evoluția criticii literare, Orientări pentru o critică literară). Deși cu simpatii mărturisite pentru Albert Thibaudet, Charles du Bos sau Ernst Robert Curtius, B. are opinii mai
BIBERI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285719_a_287048]
-
regim. Tributare momentului literar în care au fost concepute, prozele din această perioadă nu depășesc stilistic și compozițional nivelul articolelor de ziar. Romanul Rădăcinile bucuriei (1954), cu varianta îmbunătățită Podul amintirilor (1963), încearcă închegarea fragmentelor anterioare, dar defectul prozelor scurte (conceperea șablonardă a personajelor, abundența clișeelor) se amplifică la proporțiile unei cărți de mari dimensiuni. Mult mai reușite sub raportul introspecției psihologice, amintind de vocația analitică de la debut, nuvelele Nuntă în stepă (1955), Hoțul (1957), Urmărirea (1966) dau măsura prozatorului, ca
SERBU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289641_a_290970]
-
lor spre rezolvare elevilor, activitățile de învățare vor fi transpuse într-o anumită formă de comunicare inteligibilă nivelului de vârstă. În proiectul unității de învățare, profesorul va alătura fiecărei activități de învățare acele resurse pe care le consideră necesare pentru conceperea strategiei și realizarea demersului didactic. Resursele cuprind acele elemente care asigură cadrul necesar pentru buna desfășurare a activităților de învățare. Astfel, în funcție de propria viziune, profesorul va menționa în această rubrică formele de organizare a clasei (tipuri de interacțiuni ale resurselor
Proiectarea Didactica Informatica by Ariadna-Cristina Maximiuc () [Corola-publishinghouse/Science/370_a_588]
-
al conținuturilor, prin deschidere către experiența de viață a elevului, cât și la nivelul metodelor și al mijloacelor de învățământ, devenind mai activă, implicându-l pe elev ca subiect al procesului de formare. Tipul de lecție desemnează un modul de concepere și realizare a unei lectiei. În funcție de obiectivul lecției, identificăm principalele tipuri de lecție, ce au o structură proprie, flexibilă, deschisă, care permite adaptări și diversificări în funcție de contextul intern și extern al instruirii (specificul disciplinei de studiu, particularitățile clasei de elevi
Proiectarea Didactica Informatica by Ariadna-Cristina Maximiuc () [Corola-publishinghouse/Science/370_a_588]
-
sumativă se concentrează mai ales asupra elementelor de permanență ale aplicarii unor cunoștințe de bază, ale demonstrării unor abilități importante dobândite de elevi într-o perioadă mai lungă de instruire. Diversitatea situațiilor didactice, precum și multitudinea de obiective ale evaluării presupun conceperea și aplicarea unor strategii diferite de evaluare. Metodele și tehnicile de evaluare se pot clasifica după: cantitatea de informație sau experiența acumulată de către elevi: -evaluare parțială, în care se verifică elementele cognitive sau comportamentale secvențiale (prin ascultarea curentă, extemporale, probe
Proiectarea Didactica Informatica by Ariadna-Cristina Maximiuc () [Corola-publishinghouse/Science/370_a_588]
-
rezultate sarcinile educaționale ce le revin. Această experiență trebuie însă permanent decantată și pusă în acord cu cerințele instruirii moderne, restructurată în funcție de exigențele cercetării psiho pedagogice revalorificată în raport cu finalitățile învățământului gimnazial. Prin tehnologie educațională se înțelege un mod riguros de concepere, realizare și evaluare a activității didactice. Conceperea sau proiectarea activității didactice constituie “punctul de plecare ” și totodată “punctul de sprijin ” al realizării activității didactice. Etapele proiectului didactic 1. Precizarea clară a obiectivelor educaționale-operaționale Obiectivele operaționale oferă posibilitatea : a) alegerii corecte
PREDAREA ŞI ÎNVĂŢAREA DISCIPLINELOR TEHNICE DIN PERSPECTIVA PSIHO-PEDAGOGICĂ MODERNĂ. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Mihaela Moruzi, Doinita Isac () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_888]
-
experiență trebuie însă permanent decantată și pusă în acord cu cerințele instruirii moderne, restructurată în funcție de exigențele cercetării psiho pedagogice revalorificată în raport cu finalitățile învățământului gimnazial. Prin tehnologie educațională se înțelege un mod riguros de concepere, realizare și evaluare a activității didactice. Conceperea sau proiectarea activității didactice constituie “punctul de plecare ” și totodată “punctul de sprijin ” al realizării activității didactice. Etapele proiectului didactic 1. Precizarea clară a obiectivelor educaționale-operaționale Obiectivele operaționale oferă posibilitatea : a) alegerii corecte a conținutului învățării și solicitării capacităților de
PREDAREA ŞI ÎNVĂŢAREA DISCIPLINELOR TEHNICE DIN PERSPECTIVA PSIHO-PEDAGOGICĂ MODERNĂ. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Mihaela Moruzi, Doinita Isac () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_888]
-
lor spre rezolvare elevilor, activitățile de învățare vor fi transpuse într-o anumită formă de comunicare inteligibilă nivelului de vârstă. În proiectul unității de învățare, profesorul va alătura fiecărei activități de învățare acele resurse pe care le consideră necesare pentru conceperea strategiei și realizarea demersului didactic. Resursele cuprind acele elemente care asigură cadrul necesar pentru buna desfășurare a activităților de învățare. Astfel, în funcție de propria viziune, profesorul va menționa în această rubrică formele de organizare a clasei (tipuri de interacțiuni ale resurselor
Proiectarea didactică by Ariadna Cristina Maximiuc () [Corola-publishinghouse/Science/371_a_1366]
-
al conținuturilor, prin deschidere către experiența de viață a elevului, cât și la nivelul metodelor și al mijloacelor de învățământ, devenind mai activă, implicându-l pe elev ca subiect al procesului de formare. Tipul de lecție desemnează un modul de concepere și realizare a unei lectiei. În funcție de obiectivul lecției, identificăm principalele tipuri de lecție, ce au o structură proprie, flexibilă, deschisă, care permite adaptări și diversificări în funcție de contextul intern și extern al instruirii (specificul disciplinei de studiu, particularitățile clasei de elevi
Proiectarea didactică by Ariadna Cristina Maximiuc () [Corola-publishinghouse/Science/371_a_1366]
-
sumativă se concentrează mai ales asupra elementelor de permanență ale aplicarii unor cunoștințe de bază, ale demonstrării unor abilități importante dobândite de elevi într-o perioadă mai lungă de instruire. Diversitatea situațiilor didactice, precum și multitudinea de obiective ale evaluării presupun conceperea și aplicarea unor strategii diferite de evaluare. Metodele și tehnicile de evaluare se pot clasifica după: * cantitatea de informație sau experiența acumulată de către elevi: evaluare parțială, în care se verifică elementele cognitive sau comportamentale secvențiale (prin ascultarea curentă, extemporale, probe
Proiectarea didactică by Ariadna Cristina Maximiuc () [Corola-publishinghouse/Science/371_a_1366]
-
ilustrări necesare etc. constituie o gamă largă de facilități cu mare încărcătură didactică, ce situează calculatorul pe primul loc printre mijloacele de învățămînt la fizică. Pentru rezolvarea competentă a problemelor ce țin de IAC: • să se caute soluții în direcția conceperii unui echipament adecvat, asociat cu programele școlare, corelarea strictă a programelor de instruire programată cu cea a învățămîntului tradițional, în care va fi încorporată; • modul de includere a secvențelor computerizate printre cele de învățare clasică; • locul profesorului și al elevului
SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Vranceanu Aurelia () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_895]
-
cunoștințe, după care se oferă un test de verificare; în raport cu rezultatele testului se propun informații suplimentare și noi întrebări sau se indică nota la test. Pentru rezolvarea competentă a problemelor ce țin de TIC: • să se caute soluții în direcția conceperii unui echipament adecvat, asociat cu programele școlare, corelarea strictă a programelor de instruire programată cu cea a învățămîntului tradițional, în care va fi încorporată; • modul de includere a secvențelor computerizate printre cele de învățare clasică; • locul profesorului și al elevului
CUM DETERMINĂM STILUL DE PREDARE POTRIVIT?. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Cristina Hîncu, Agachi Luminiţa () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_900]
-
unde orice sinistru poate atinge dimensiuni catastrofice. Anchetele făcute a posteriori în scopul identificării cauzelor declanșării marilor accidente industriale, evidențiază permanența imperfecțiunilor de la interfața om/mașină, fie că e vorba de greșeli umane în stadiul operator sau de defecte în conceperea și menținerea sistemelor tehnice. De aceea imputabilitatea accidentelor este adesea dificil de stabilit. La Bhopal, Flixborough, Mexico, Seveso, cauza inițială recunoscută a fost proasta funcționare a echipamentelor sau a materialelor, a căror intreținere ar fi redus fără îndoială probabilitatea unui
CONSIDERAŢII PRIVIND RISCURILE INDUSTRIALE. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Adrian GROZAVU, Florentina GROZAVU () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_916]
-
Evaluarea actuală se realizează în vederea adoptării unor decizii și măsuri ameliorative, pune accent pe problemele de valoare, pe emiterea judecății de valoare, ce acoperă atât domeniile cognitive cât și pe cele afective și psihomotorii ale învățării scolare. Învățământul modern solicită conceperea unui nou cadru de evaluare, a unui nou sistem de referință care să aibă la bază formarea competențelor elevului. Centrarea pe competențe este o preocupare majoră a ultimilor ani. Alături de metodele de evaluare tradiționale, metodele alternative de evaluare vizează pe lângă
Evaluarea-între tradiţional şi modern. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Cazacu Petronela () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1138]
-
cărora să poată crea ocazii de învățare pentru elevii săi. Astfel, metodele pe care le va folosi sunt mijloacele prin care sunt configurate activitățile de învățare ale elevilor. Didactica actuală, spre deosebire de cea tradițională, pune accent pe un alt mod de concepere și organizare a situațiilor de învățare, acestea acordând mai multă autonomie elevului precum si posibilitatea de a-și manifesta spontaneitatea și creativitatea. Elementele noi în domeniul predării, învățării,evaluării trebuiesc proiectate și aplicate în practica școlară în măsura în care pot STIMULA și MOTIVA
Metodologia aplicării metodelor moderne de predare, învăţare şi evaluare în învăţământul primar. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Asăvoae Elena () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1134]
-
construcții presupunând un minimum de inovații. Programele școlare, conținutul învățământului trebuie să prevadă, pe lângă formarea culturii generale și lecții speciale pentru cultivarea ingeniozității. În unele lecții, copiii trebuie să-și însușească raționamentele logicii, iar în altele să-i stimulăm pentru conceperea celor mai variate și surprinzătoare combinații. Dezvoltarea creativității se poate realiza cu ajutorul unor mijloace nespecifice, fără o relație anume cu un obiect de învățământ și prin metode specifice în raport cu o anume materie, în funcție de conținutul ei. Folosirea metodelor nespecifice creează o
CERCETARE APLICATIVĂ PRIVIND CUNOAŞTEREA ŞI DEZVOLTAREA POTENŢIALULUI CREATIV AL ELEVILOR by LUPAŞCU ANDREEA MILENA, NEAGU NICOLETA () [Corola-publishinghouse/Science/407_a_744]
-
individual cât și pe grup. Ca metodă de stimulare a creativității individuale și de grup am folosit elemente de brainstorming, care deschid numeroase căi de explorare, atrăgând atenția elevilor asupra multiplelor combinații pe care altminteri riscă să le omită. În conceperea și conducerea lecțiilor am apelat la strategiile activ-participative, completând antrenamentul cu un proces instructiv-educativ axat pe sarcini divergente care solicită potențialul creativ. Având în vedere că disciplinele limba și literatura română și matematica au un rol deosebit în formarea și
CERCETARE APLICATIVĂ PRIVIND CUNOAŞTEREA ŞI DEZVOLTAREA POTENŢIALULUI CREATIV AL ELEVILOR by LUPAŞCU ANDREEA MILENA, NEAGU NICOLETA () [Corola-publishinghouse/Science/407_a_744]
-
două aspecte ale acestor discipline de învățământ: pe de o parte, formarea fundamentelor de proiectare și programare, pe de altă parte, identificarea și utilizarea în diverse domenii a instrumentelor informatice. Primul dintre aceste aspecte conduce spre algoritmizare, al doilea determină concepere și utilizare de produse informatice. Accesarea rapidă a unor surse variate de informație necesită dezvoltarea unor strategii de organizare a demersurilor de prelucrare. De aceea, la informatică și tehnologia informației, cuvântul-cheie în formarea conceptelor este monitorizarea. Conceptele vehiculate în cadrul unei
Formarea conceptelor – particularitati ale disciplinelor tehnice. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Gabriela Novac () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1162]
-
doar la suprafață. Un bun profesor trebuie să fie capabil de o mare varietate de stiluri didactice, trebuie să-și regleze stilul prin adaptare în funciile de situațiile ivite, asigurând flexibilitate și eficiență. Profesorul trebuie să fie creativ în conceperea și conducerea lecțiilor și să dovedească o consistentă pregătire pedagogică., metodică și de specialitate, precum și o deschidere suficient de largă pentru a proiecta corect actul didactic. Atingerea unui randament superior în activitatea didactică nu este posibilă fără cunoașterea și aplicarea
SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Tomulescu Maria () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1187]