20,759 matches
-
instrumenteze infracțiunea de abuz în serviciu, în situația în care funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, prevăzută de art. 13^2 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 din Codul penal (infracțiune ce este condiționată de existența unei pagube), în condițiile în care niciuna dintre persoanele cercetate nu are vreuna dintre calitățile prevăzute de art. 13 alin. (1) lit. b) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 43/2002, paguba produsă nu depășește pragul de 200.000
DECIZIA nr. 26 din 15 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251591]
-
instrumenteze infracțiunea de abuz în serviciu, în situația în care funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, prevăzută de art. 13^2 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 din Codul penal (infracțiune ce este condiționată de existența unei pagube), în condițiile în care niciuna dintre persoanele cercetate nu are vreuna dintre calitățile prevăzute de art. 13 alin. (1) lit. b) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 43/2002, paguba produsă nu depășește pragul de 200.000
DECIZIA nr. 26 din 15 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251591]
-
s-a precizat că infracțiunea de abuz în serviciu prevăzută de art. 13^2 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 din Codul penal, infracțiune de serviciu, este caracterizată sub aspectul tipicității laturii obiective ca o infracțiune de rezultat, legiuitorul condiționând realizarea ei de cauzarea unei pagube ori de o vătămare a drepturilor. Norma de incriminare prevăzută de art. 13^2 din Legea nr. 78/2000 este cuprinsă în capitolul III, secțiunea a 3-a a Legii nr. 78/2000 intitulată „Infracțiuni asimilate infracțiunilor
DECIZIA nr. 26 din 15 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251591]
-
limitele speciale ale pedepsei se majorează cu o treime. În forma inițială a Legii nr. 78/2000, norma sus-amintită era cuprinsă în secțiunea a 4-a intitulată „Infracțiuni în legătură directă cu infracțiunile de corupție“, care în art. 17 lit. g) condiționa agravarea infracțiunii de săvârșirea ei în realizarea scopului urmărit, printr-o infracțiune prevăzută în secțiunile a 2-a și a 3-a ale legii, respectiv cele privind infracțiunile de corupție și cele asimilate infracțiunilor de corupție. Prin această reglementare forma agravată
DECIZIA nr. 26 din 15 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251591]
-
286/2009 privind Codul penal au fost abrogate parțial prevederile cuprinse în secțiunea a 3-a a Legii nr. 78/2000 și a fost modificat art. 13^2 din Legea nr. 78/2000 prin care forma agravată a infracțiunii de abuz în serviciu este condiționată de obținerea pentru sine ori pentru altul a unui folos necuvenit, forma agravată a infracțiunii devenind astfel o infracțiune de rezultat ca și forma-tip (de bază) a infracțiunii. Cu excepția infracțiunii de abuz în serviciu, celelalte infracțiuni cuprinse în Legea
DECIZIA nr. 26 din 15 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251591]
-
de fapt reținută și de aspecte conexe, fiind, după caz, aplicabile sau nu. Ele nu pot însă modifica pedeapsa legală, cea prevăzută de lege, unică/singulară și inflexibilă și nici nu pot afecta reținerea sau nereținerea unor instituții legale care își condiționează incidența de o anumită pedeapsă prevăzută de lege pentru infracțiunea comisă. O asemenea dinamică ar relativiza în mod nepermis și cu majore consecințe ipoteze care nu pot și nu trebuie să fie influențate de particularități ale unor situații de fapt
DECIZIA nr. 75 din 4 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251724]
-
forma consumată, fără luarea în considerare a cauzelor de reducere sau de majorare a pedepsei“. Infracțiunea prevăzută de art. 7 din Legea nr. 39/2003 este o infracțiune de pericol, formă a pluralității naturale de infractori, a cărei existență nu este condiționată de săvârșirea infracțiunii predicat sau scop a asocierii infracționale. Prin urmare, pericolul său abstract a fost evaluat de legislator, fără raportare la scopul grupării criminale. Deși maximul prevăzut de lege ar fi permis o pedeapsă superioară acelui cuantum, în situația
DECIZIA nr. 75 din 4 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251724]
-
să pronunțe o hotărâre prin care să se dea rezolvare de principiu chestiunii de drept cu care a fost sesizată. În raport cu textul legal evocat se constată că admisibilitatea unei sesizări formulate în procedura pronunțării unei hotărâri prealabile este condiționată de îndeplinirea, în mod cumulativ, a următoarelor cerințe: – întrebarea să fie formulată în cursul judecății de un complet al Înaltei Curți de Casație și Justiție, al unei curți de apel sau tribunal învestit cu soluționarea cauzei în ultimă instanță; ... – soluționarea
DECIZIA nr. 75 din 4 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251724]
-
a comis infracțiunea de tăinuire. Este unanim acceptat în doctrină și în practica judiciară că infracțiunea prevăzută de art. 7 din Legea nr. 39/2003 este o infracțiune de pericol, formă a pluralității constituite de infractori a cărei existență nu este condiționată de săvârșirea infracțiunii-scop a asocierii infracționale. Prin urmare, pericolul său abstract a fost evaluat de legislator, fără raportare la scopul grupării criminale. Interpretarea gramaticală a prevederilor art. 7 din Legea nr. 39/2003 prin comparație cu textele de lege aferente
DECIZIA nr. 75 din 4 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251724]
-
alin. (5) din Constituție. ... 69. Referitor la critica privind încălcarea dispozițiilor art. 115 alin. (5) din Constituție și ale art. 58 alin. (2) din Legea nr. 24/2000, Curtea reține că, potrivit jurisprudenței sale, dispozițiile art. 115 alin. (5) din Constituție condiționează intrarea în vigoare a ordonanței de urgență de îndeplinirea cumulativă a două cerințe: depunerea sa spre dezbatere în procedură de urgență la Camera competentă să fie sesizată și publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I. Reglementările constituționale sunt transpuse
DECIZIA nr. 713 din 2 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251747]
-
are o competență de legiferare limitată în domeniile care vizează regimul instituțiilor fundamentale ale statului, drepturile, libertățile și îndatoririle prevăzute de Constituție și drepturile electorale („ordonanțele de urgență nu pot afecta“), cu privire la care aplicarea interdicției constituționale exprese este condiționată de adoptarea unor reglementări care suprimă, aduc atingere, prejudiciază, vatămă, lezează, în general, antrenează consecințe negative asupra drepturilor, libertăților și îndatoririlor constituționale. În această din urmă ipoteză, dacă reglementările nu produc consecințele juridice menționate, Guvernul partajează competența de legiferare cu
DECIZIA nr. 713 din 2 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251747]
-
reglementat de textul de lege criticat, aparține procurorului care a dispus soluția - sub rezerva confirmării de către judecătorul de cameră preliminară - inclusiv în situația în care redeschiderea urmăririi penale vizează infracțiuni pentru care punerea în mișcare a acțiunii penale este condiționată de introducerea unei plângeri prealabile de către persoana vătămată. Curtea apreciază că soluția legislativă care permite într-o astfel de situație revocarea ordonanței de clasare și redeschiderea urmăririi penale în absența unei noi manifestări de voință a persoanei vătămate nu
DECIZIA nr. 655 din 19 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252511]
-
a persoanei vătămate în cazul infracțiunilor pentru care legea prevede că este necesară o astfel de plângere, iar dispozițiile art. 157 alin. (1) din Codul penal stabilesc că, în cazul infracțiunilor pentru care punerea în mișcare a acțiunii penale este condiționată de introducerea unei plângeri prealabile de către persoana vătămată, lipsa acestei plângeri înlătură răspunderea penală. Condiția formulării unei plângeri prealabile pentru a putea fi pusă în mișcare acțiunea penală este menționată expres pentru anumite infracțiuni și nu poate fi extinsă
DECIZIA nr. 655 din 19 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252511]
-
ordonanța de clasare să dispună revocarea acesteia și redeschiderea urmăririi penale atunci când constată că sunt îndeplinite cerințele prevăzute de dispozițiile art. 335 alin. (2) din același cod. ... 23. Așa fiind, atribuția/competența procurorului în materia redeschiderii urmăririi penale nu este condiționată de o atitudine procesuală activă a persoanei vătămate pe parcursul acestei faze procesuale. Rațiunea soluției legislative criticate - care vizează situația în care procurorul constată că nu a existat sau că a dispărut împrejurarea pe care se întemeia clasarea - este aceea
DECIZIA nr. 655 din 19 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252511]
-
de respectarea limitei de timp pentru redeschiderea urmăririi, care este dată de împlinirea termenului legal de prescripție a răspunderii penale pentru infracțiunile săvârșite. ... 24. Totodată, Curtea observă că, în cazul infracțiunilor pentru care punerea în mișcare a acțiunii penale este condiționată de introducerea unei plângeri prealabile, derularea procesului penal poate fi influențată de atitudinea persoanei vătămate atât în ceea ce privește declanșarea - prin formularea sau renunțarea la formularea plângerii prealabile -, cât și cu privire la finalizarea lui, prin retragerea plângerii prealabile
DECIZIA nr. 655 din 19 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252511]
-
obține suspendarea executării unui act administrativ. Astfel, potrivit dispozițiilor art. 15 din Legea nr. 554/2004, care fac trimitere la prevederile art. 14 din aceeași lege, chiar dacă un act administrativ suferă sub aspectul legalității, pronunțarea unei soluții de suspendare este condiționată și de demonstrarea unei „pagube iminente“. Cu alte cuvinte, se solicită persoanei interesate să realizeze o probațiune dificilă și complexă, pentru care în textul de lege nu se oferă niciun fel de criterii, să demonstreze că punerea în executare a
DECIZIA nr. 889 din 16 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252590]
-
președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului autorilor excepției de neconstituționalitate, care pune concluzii de admitere a acesteia. În acest sens, arată că art. 1 alin. (2) din Legea nr. 226/2006 și art. 30 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 263/2010 condiționează încadrarea unor locuri de muncă în condiții speciale de apartenența la unitățile menționate în anexa nr. 2 la Legea nr. 226/2006, respectiv în anexa nr. 3 la Legea nr. 263/2010. Consideră că se încalcă art. 16 alin. (1) din Constituție
DECIZIA nr. 683 din 21 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252583]
-
a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 155/2001 privind aprobarea programului de gestionare a câinilor fără stăpân. ... 5. În motivarea excepției de neconstituționalitate se arată, în esență, că textul de lege criticat aduce atingere dreptului proprietarilor de a deține câini, condiționându-l de îndeplinirea unei condiții subiective și arbitrare, respectiv obținerea „acordului vecinilor“ sau al „asociației de proprietari“. Această condiție nu corespunde niciunei cauze de utilitate publică, ci, din contră, subminează acțiunea socialmente utilă și necesară a adoptării câinilor fără stăpân
DECIZIA nr. 511 din 13 iulie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252596]
-
Textul de lege criticat aduce atingere dreptului la un proces echitabil, deoarece nu permite exercitarea unei căi de atac împotriva refuzului arbitrar al vecinilor sau al asociației de proprietari de a-și da acordul pentru adopție, acord ce nu este condiționat de prezentarea unei justificări obiective. ... 7. Restrângerea dreptului de a adopta câini prevăzută de textul de lege criticat nu se încadrează în condițiile cuprinse în art. 53 din Constituție, deoarece această măsură nu este necesară într-o societate democratică și
DECIZIA nr. 511 din 13 iulie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252596]
-
2017, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 328 din 13 aprilie 2018). Or, procedura pronunțării unei asemenea hotărâri este condiționată de existența unei chestiuni de drept de a cărei lămurire depinde soluționarea cauzei în care s-a dispus sesizarea, nefiind permis a se apela la acest mijloc legal în scopul de a primi de la instanța supremă rezolvarea în concret
DECIZIA nr. 1 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252342]
-
acord cu normele din Legea fundamentală (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 751 din 20 septembrie 2012, precitată). ... 26. Având în vedere toate aceste considerente, Curtea a constatat netemeinicia criticilor de neconstituționalitate care vizează accesul la informațiile clasificate condiționat de îndeplinirea cerinței unei forme de autorizare prealabilă. ... 27. Distinct, Curtea reține că includerea avocaților sub incidența art. 7 alin. (4) din Legea nr. 182/2002 nu intră în competența Curții Constituționale, care nu poate îndeplini rolul de legiuitor pozitiv, având
DECIZIA nr. 805 din 7 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252584]
-
I, nr. 871 din 23 decembrie 2008). ... 31. În ceea ce privește excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 298 alin. (2) din Codul de procedură civilă, Curtea reține că unul dintre elementele care configurează regimul specific al excepțiilor de neconstituționalitate, condiționând admisibilitatea acestora, este caracterul concret al controlului pe care Curtea îl realizează în această situație, raportat la cauza în care a fost ridicată excepția. Legătura cu soluționarea cauzei „presupune atât aplicabilitatea textului criticat în cauza dedusă judecății, cât și necesitatea
DECIZIA nr. 805 din 7 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252584]
-
de procentul de 20% din baza de calcul cu care se majorează prejudiciul s-a apreciat că aceasta are o natură mixtă, deopotrivă de drept penal și civil. Pe de o parte, este vorba de un stimulent procesual, deoarece legea condiționează de achitarea sa beneficiul impunității. Norma legală care îl prevede constituie însă o instituție de drept penal substanțial, constituind „lege penală“ și circumscriindu-se principiului prevăzut de art. 5 din Codul penal. În aceste circumstanțe, „adaosul“ la prejudiciu (procentul de
DECIZIA nr. 66 din 29 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251198]
-
cu 20% din baza de calcul“. În argumentarea acestei opinii s-a arătat că prin art. 10 alin. (1^1) din Legea nr. 241/2005, introdus prin Legea nr. 55/2021, legiuitorul a reglementat o cauză specială de nepedepsire, a cărei incidență este condiționată de acoperirea prejudiciului, astfel cum a fost determinat potrivit sintagmei care reprezintă chestiunea de drept în discuție. Sintagma „prejudiciul produs“ este echivalentă cu noțiunea de „bază de calcul“ cu accesoriile fiscale aferente. Prin Decizia nr. 17/2015 a Înaltei Curți de
DECIZIA nr. 66 din 29 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251198]
-
putea solicita Înaltei Curți de Casație și Justiție să pronunțe o hotărâre prin care să se dea rezolvare de principiu chestiunii de drept cu care a fost sesizată“. Ca urmare, admisibilitatea sesizării formulate în procedura pronunțării unei hotărâri prealabile este condiționată de îndeplinirea cumulativă a următoarelor cerințe: – instanța care a formulat întrebarea, din categoria instanțelor anterior enumerate, să fie învestită cu soluționarea cauzei în ultimul grad de jurisdicție; ... – soluționarea pe fond a cauzei să depindă de lămurirea chestiunii de drept ce
DECIZIA nr. 66 din 29 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251198]