1,131 matches
-
și la trăirea acestei slujiri în mod rodnic, cu toată ființa sa. 2.Pregătirea confesorilor Fiind urmași ai ucenicilor lui Isus Cristos și având misiunea de a vesti împărăția lui Dumnezeu și de „a lega și a dezlega păcatele”, preoții confesori au un rol esențial și necesar în viața Bisericii. Această misiune nu aparține propriei lor decizii, ci inițiativei divine (cf. In 20,22-23). Ea nu este niciodată înfăptuită în numele propriu, ci în numele lui Dumnezeu, ei fiind doar „slujitori ai lui
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
lor decizii, ci inițiativei divine (cf. In 20,22-23). Ea nu este niciodată înfăptuită în numele propriu, ci în numele lui Dumnezeu, ei fiind doar „slujitori ai lui Cristos și administratori ai tainelor lui Dumnezeu” (1Cor 4,1). Când celebrează sacramentul reconcilierii, confesorul acționează „in persona Christi capitis” și „in persona Ecclesiae”. În fața penitentului, el reprezintă imaginea lui Cristos și întreaga Biserică, fiind doar un instrument de care Dumnezeu se folosește. Acest lucru nu îl obligă să fie static sau indiferent față de rolul
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
obligă să fie static sau indiferent față de rolul său, ci îl determină la responsabilitate și deschidere, pentru ca Dumnezeu să se poată folosi de el, iar penitentul să nu fie împiedicat în primirea harului sacramental și a celorlalte roade. Pentru aceasta, confesorului i se cere și o pregătire necesară. Destul de amplă, această pregătire încadrează în spectrul ei dimensiuni multiple: umană, spirituală, intelectuală și pastorală. Ea dorește ca, prin întreaga sa ființă, confesorul să poată „favoriza acțiunea lui Dumnezeu cu o eficacitate instrumentală
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
în primirea harului sacramental și a celorlalte roade. Pentru aceasta, confesorului i se cere și o pregătire necesară. Destul de amplă, această pregătire încadrează în spectrul ei dimensiuni multiple: umană, spirituală, intelectuală și pastorală. Ea dorește ca, prin întreaga sa ființă, confesorul să poată „favoriza acțiunea lui Dumnezeu cu o eficacitate instrumentală participată”. Biserica se îngrijește de această pregătire și cere să fie făcută responsabil, continuu și eficace. Pentru că o astfel de pregătire este relativ exigentă, ea se întinde în timp, de-
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
responsabil, continuu și eficace. Pentru că o astfel de pregătire este relativ exigentă, ea se întinde în timp, de-a lungul mai multor etape, cu priorități și caractere diferite, dar toate concentrându-se spre aceeași intenție, de a-l ajuta pe confesor să colaboreze cu planul lui Dumnezeu. Există, așadar: o pregătire inițială, o pregătire permanentă și o pregătire imediată. 2.1 Pregătirea inițială Întreg itinerariul spiritual și intelectual, pe care persoana confesorului îl parcurge înainte de a-și începe slujirea de preot
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
-se spre aceeași intenție, de a-l ajuta pe confesor să colaboreze cu planul lui Dumnezeu. Există, așadar: o pregătire inițială, o pregătire permanentă și o pregătire imediată. 2.1 Pregătirea inițială Întreg itinerariul spiritual și intelectual, pe care persoana confesorului îl parcurge înainte de a-și începe slujirea de preot și de confesor, constituie pregătirea sa inițială, sau itinerariul său formativ. Deși acest itinerariu poate debuta în mod indirect, chiar din copilăria sa, când viitorul candidat la preoție începe să își
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
cu planul lui Dumnezeu. Există, așadar: o pregătire inițială, o pregătire permanentă și o pregătire imediată. 2.1 Pregătirea inițială Întreg itinerariul spiritual și intelectual, pe care persoana confesorului îl parcurge înainte de a-și începe slujirea de preot și de confesor, constituie pregătirea sa inițială, sau itinerariul său formativ. Deși acest itinerariu poate debuta în mod indirect, chiar din copilăria sa, când viitorul candidat la preoție începe să își însușească primele atitudini umane și primele trăiri creștine, totuși, prin pregătirea inițială
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
de maturitate, capacitate de ascultare, relaționare și dialog. Aceste atitudini se dobândesc în timp, prin interes pentru formare. În celebrarea sacramentului reconcilierii, fiecare din ele își are importanța și necesitatea sa, astfel: a) ascultarea și prudența îi sunt necesare preotului confesor, pentru că, prin acestea, penitentul poate fi încurajat la deschidere și la încredere. Pentru aceasta însă, confesorul trebuie să se formeze mai întâi el însuși ca să trăiască aceste atitudini nu doar în spațiul confesionalului, ci și în relația sa cotidiană cu
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
pentru formare. În celebrarea sacramentului reconcilierii, fiecare din ele își are importanța și necesitatea sa, astfel: a) ascultarea și prudența îi sunt necesare preotului confesor, pentru că, prin acestea, penitentul poate fi încurajat la deschidere și la încredere. Pentru aceasta însă, confesorul trebuie să se formeze mai întâi el însuși ca să trăiască aceste atitudini nu doar în spațiul confesionalului, ci și în relația sa cotidiană cu ceilalți. Prudența îi va fi folositoare în celebrarea reconcilierii, atât în vederea emiterii unei judecăți corecte, cât
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
relația sa cotidiană cu ceilalți. Prudența îi va fi folositoare în celebrarea reconcilierii, atât în vederea emiterii unei judecăți corecte, cât și în menținerea discreției; b) blândețea și bunătatea ajută la crearea de relații autentice și de respect, necesare în confesional. Confesorul va avea față de penitent inima deschisă și îl va primi cu toată disponibilitatea, căldura și bunăvoința, acceptându-l necondiționat și invitându-l la bucurie și la sărbătoare, datorită reconcilierii pe care o trăiește; c) maturitatea ajută la stabilirea unei relații
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
necondiționat și invitându-l la bucurie și la sărbătoare, datorită reconcilierii pe care o trăiește; c) maturitatea ajută la stabilirea unei relații obiective cu penitentul, fără a fi condiționată de impulsuri afective. Afectivitatea nu trebuie să fie anulată în pregătirea confesorului, ci integrată și manifestată printr-o „iubire față de Cristos, prelungită într-o dăruire universală”. De modul de relaționare dintre confesor și penitent va depinde și derularea procesului dialogic din cadrul sacramentului. Aceste trăsături umane pozitive au în sacramentul reconcilierii „o greutate
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
unei relații obiective cu penitentul, fără a fi condiționată de impulsuri afective. Afectivitatea nu trebuie să fie anulată în pregătirea confesorului, ci integrată și manifestată printr-o „iubire față de Cristos, prelungită într-o dăruire universală”. De modul de relaționare dintre confesor și penitent va depinde și derularea procesului dialogic din cadrul sacramentului. Aceste trăsături umane pozitive au în sacramentul reconcilierii „o greutate evidentă, mai mult decât în orice alt sacrament”. În lipsa interesului pentru o asemenea formare, celebrarea reconcilierii va fi condiționată în
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
unei relații dialogice cu preotul-confesor și implicit cu Dumnezeu, pentru că riscă să nu mai fie înțeles, ascultat și acceptat așa cum este el și să se simtă inhibat în propria mărturisire. Pentru că este doar o latură a întregului ansamblu formativ al confesorului, formarea umană „se deschide și se completează cu formarea spirituală”. 2.1.2 Formarea spirituală Formarea spirituală, deși „este comună tuturor credincioșilor”, în cazul preotului-confesor, va fi structurată în funcție de rolul și semnificația pe care o va avea misiunea sa. Ea
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
penitențial, pe care, încă din anii de formare seminarială, candidatul la preoție și le poate impune. Alături de acestea, căutarea lui Cristos „în cei săraci, în cei mici, în cei bolnavi, în cei păcătoși și în necredincioși” îl va ajuta pe confesor să vadă în penitentul din fața sa chipul lui Cristos și să îl trateze cu respect și demnitate. Cea mai rodnică formare spirituală se realizează atunci când, începând cu anii de seminar, viitorul preot-confesor se lasă format de Duhul Sfânt. Ajutat fiind
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
începând cu anii de seminar, viitorul preot-confesor se lasă format de Duhul Sfânt. Ajutat fiind de formatorii săi, va păstra în mod constant comuniunea cu Dumnezeu, predispunându-se zilnic transformării și conformării cu Cristos. În felul acesta, în confesional, viitorul confesor va reuși să fie acel „alter Christus” de care are nevoie penitentul. În tot acest parcurs formativ, un rol esențial îl are rugăciunea, care „constituie o valoare și o exigență primordială a formării spirituale”. Alături de aceasta, nu poate lipsi nici
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
o valoare și o exigență primordială a formării spirituale”. Alături de aceasta, nu poate lipsi nici tăcerea, care este „acea atmosferă spirituală indispensabilă pentru a percepe prezența lui Dumnezeu și a se lăsat cucerit de ea”. Tăcerea îl va ajuta pe confesor să păstreze mai ușor confidențialitatea, discreția și sigiliul sacramental al spovezii, dar va constitui și un moment real și necesar al liturgiei pe care o va celebra. 2.1.3 Formarea intelectuală Formarea intelectuală își are motivația „în însăși natura
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
argumente raționale pentru a se lăsa convins de elocvența și realitatea credinței. În confesional, preotul-confesor are nevoie de cunoștințe teologice, morale, canonice, liturgice, dogmatice, spirituale, dar și de cele de natură generală. Acestea, fiecare cu specificul său, îl ajută pe confesor să discearnă starea penitentului și să îl orienteze spre o moralitate corectă. De aceea, „preoții sunt îndemnați să-și desăvârșească în mod corespunzător și continuu cunoștințele teologice și de cultură generală și, astfel, să fie mai bine pregătiți”. Ei le
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
mai bine pregătiți”. Ei le vor transmite penitenților în mod fidel învățătura clară și autentică cu privire la Dumnezeu, la viața Bisericii și la viața spirituală, așa cum o propune Sfânta Scriptură și Magisteriul Bisericii. Pregătirea intelectuală în diferitele domenii îl ajută pe confesor să își însușească știința și prudența necesare pentru a-și împlini în mod corect slujirea. Prin dreptul canonic, el este ajutat să cunoască limitele, obligațiile și propriile facultăți la care apelează pentru a formula un dialog cu penitentul. Morala îl
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
scolastic, în anii de formare seminarială, cât și în perioada ulterioară, în mod personal, formal sau informal, prin interes pentru studiu și aprofundare. 2.1.4 Formarea pastorală În concordanță cu celelalte tipuri de pregătire, Biserica îl pregătește pe preotul confesor în așa manieră, încât „să știe să-l facă prezent oamenilor pe Cristos”. Formarea pastorală este necesară, pentru ca întreaga pregătire pe care a dobândit-o, atât la nivel uman, cât și la nivel spiritual sau intelectual, să poată fi pusă
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
pregătire pe care a dobândit-o, atât la nivel uman, cât și la nivel spiritual sau intelectual, să poată fi pusă în practică în favoarea penitenților. Acest lucru nu este ușor, pentru că, în confesional, una din cele mai mari provocări ale confesorului este aceea de a „conjuga claritatea doctrinei cu relevanța sa în viața credincioșilor”. Dobândirea unui autentic spirit eclezial și a capacității de reflecție asupra Bisericii îl va ajuta să își împlinească misiunea pastorală. Încă din anii de formare inițială, candidatul
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
pregătirea sa, va fi atent mereu să nu își însușească o mentalitate de „administrator al sacramentului”, ci aceea de „celebrant al sacramentului”. Acest motiv, ca și altele, fac ca pregătirea pastorală să fie în mod categoric necesară, ajutându-l pe confesor să înțeleagă faptul că el nu este „stăpânul sacramentelor”, ci doar un slujitor al acestora, trăind și interpretând totul într-o astfel de perspectivă. 2.2 Pregătirea permanentă Cu toate că de-a lungul pregătirii inițiale a dobândit o formare umană, spirituală
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
permite să înțeleagă nevoile și să accepte doleanțele, să intuiască dorințele neexprimate, să împărtășească speranțele și așteptările, bucuriile și necazurile vieții obișnuite; să fie capabil de a-i întâlni pe toți și a dialoga cu toți”. Tot la nivel individual, confesorul este îndemnat să continue aprofundarea cunoștințelor de teologie, psihologie, sociologie pentru a putea veni mai bine în ajutorul penitenților, care apelează la sacramentul reconcilierii din ce în ce mai condiționați de spiritul și gândirea lumii moderne. În planul pastoral, el are datoria de a
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
simți un om și un slujitor al Bisericii și de a acționa în numele acesteia, aprofundând cunoștințe teoretice în mod individual și implicându-se tot mai mult în viața caritativă și eclezială. Alături de aceasta, este necesar și foarte important ca însuși confesorul să își mărturisească în mod constant păcatele în sacramentul reconcilierii; b) La nivel comunitar-eclezial, de obicei, această pregătire este promovată de forurile competente ale Bisericii, atât la nivel zonal, diecezan, cât și la nivel național sau internațional. Este important să
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
aspecte umane, spirituale, fie la cele juridice, morale, liturgice sau chiar doctrinare, legate de celebrarea reconcilierii sacramentale. Prin profunzimea pe care și-o îngăduie, cursurile de formare permanentă pot cuprinde chiar și aprofundări psihologice, sociologice sau antropologice, care să ajute confesorul să devină el însuși mai eficient, trăind și celebrând sacramentul reconcilierii într-un mod profund și oferind, în același timp, un ajutor eficient penitentului, pe care are șansa să îl cunoască mai bine prin apelul la științele umane. Aceste inițiative
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
ajutor eficient penitentului, pe care are șansa să îl cunoască mai bine prin apelul la științele umane. Aceste inițiative de formare permanentă sunt benefice, pentru că abordează probleme concrete și de actualitate, care se referă în mod obiectiv atât la persoana confesorului, cât și la cea a penitentului. Programele de pregătire permanentă pot conține diferite subiecte de interes, așa cum, spre exemplu, sunt următoarele: - sacramentul reconcilierii și noile provocări bioetice; - aspecte canonice în administrarea sacramentului reconcilierii la divorțații recăsătoriți; - elemente de liturgică în
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]