44,508 matches
-
și Dora poate citi pe verso : "Tușino, la eliberare, 8 noiembrie 1948." Extraordinar ! Ce mică este lumea asta mare ! Am și eu exact aceeași fotografie, spune Dora, scoțând din poșetă poza cu cei șapte bărbați. Da, este una și aceeași ! Confirmarea că a pornit pe o pistă bună o face și mai curioasă pe Dora, care se grăbește cu întrebările : Pentru ce venise tata aici ? Și cât a stat ? Aici e poveste lungă și încâlcită. O să vă spun tot ce știu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
mic, abia lizibil în josul paginii. Sună... Sună... În fine, răspunde o femeie: "Ciprian Frunză ? Da, soțul meu, îl chem imediat". O voce masculină seacă, oficială, îi confirmă cele din scrisoare. Victor este prea tulburat ca să ceară și alte detalii, dar confirmarea primită telefonic este clară. Dora a plecat dintre cei vii. Următorul telefon este la Dorina, pe care o găsește cufundată în documentarea pentru teza pe care trebuie să o susțină peste câteva luni. Scurta lor convorbire telefonică e punctată de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
ales până la urmă cu un apartament din prefabricate la Târgu și ... Nu degeaba îmi spunea tata când am părăsit învățământul pentru institutul de subingineri în construcții: Gavriluță, stai pe loc, tu te faci făr' de noroc! Acuma chiar că am confirmarea înțelepciunii acelor îndemnuri părintești, că și piatra care stă mai multă vreme într-un singur loc prinde în jurul ei un fel de mușchi, darămite omul!... Rogu-te Gavriluț, să dansăm mai la vedere și nu mă mai strânge așa că cele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
nu se uită și nu se iartă niciodată. Ca dovadă e Dreapta Judecată unde sufletele sunt categorisite în bune și mișelești iar apoi sunt repartizate, după caz, în grădini cu verdeață sau la baia de smoală clocotindă. Dacă doriți o confirmare a celor spuse, priviți cu atenție fresca de la Sucevița sau Voroneț care ilustrează legenda biblică a Scării Virtuții ce îndeamnă la meditație, la cumpătare, corectitudine, smerenie și la grija față de cel apropiat. Luați aminte, pământeni, parcă ar zice Judecătorul, că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
Eu cred că dacă vocea aceea i-a spus să se întoarcă, fiindcă nu i-a venit rândul, înseamnă că mama se va întoarce la sănătate, la viața ei normală. Deci se va face bine, nu? Ce zici tată? aștepta confirmarea Elena. —Să dea Dumnezeu să fie așa. Este Cecilia că se va face sănătoasă? era nerăbdătoare Elena să afle părerea sorei sale. Nici nu concep altfel. S-a mai scurs ceva timp și într-o bună zi pe când conspecta dintr-
Feţele iubirii by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1166_a_2071]
-
de imagini, a pornit în cea mai îndrăzneață aventură a sa: aceea de a pune pe hârtie clasificând și de a clasifica desenând realitatea. Dacă mai era nevoie de așa ceva, iată că teza neoromantică susținută de Bachelard își găsește aici confirmarea deplină: imaginea precedă conceptul, imaginația vine înaintea gândirii. În acest decor primar al umanității-copil, întâlnim, sub forma componentelor de bază prin combinarea cărora se ajunge la a se putea "desena", practic orice concept: câteva obiecte care trimit la ocupațiile principale
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
ce avea posibilitatea să intre într-un serios dialog cu personalități eminente ale religiei islamice, printre care Mohammad Khatami, care după aceea va deveni președinte. Este păcat că Occidentul nu a sprijinit major acest politician reformist. Astfel de fapte oferiseră confirmarea că aveam dreptate să resping a doua argumentație ateistă care prevede sfârșitul religiei. O astfel de prognoză, într-adevăr, s-a dovedit o previziune în ultimă analiză nefondată. Nu a avut loc nici depășirea religiei prin mijlocirea umanismului ateu (Feuerbach
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
poate să nu se țină cont de diferența fundamentală între religia mistică și profetică. Auzim deseori spunându-se că toate religiile sunt egale pentru că la originea lor este aceeași experiență mistică. Este însă o afirmație care nu își află nici o confirmare empirică. Nu este vorba doar de interpretări diferite ale aceleiași experiențe mistice, ci de experiențe diferite, așadar de diferite genuri de religiozitate. De fiecare dată când vorbesc cu persoane de profundă religiozitate indiană, îmi dau seama că religiozitatea mea este
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
când la Paris se concepea destituirea lui Dumnezeu și se încerca înlocuirea lui cu Rațiunea. Eu, dimpotrivă, vreau mai curând să-i întreb pe atei dacă rațiunea, sau mai degrabă ateismul oferă soluția. Un ateism care ar vedea în Auschwitz confirmarea sa? Auschwitz: piatră de bază a ateismului prin antonomasie? Aici mi se impune o întrebare: ateismul explică mai bine lumea? Măreția sa și mizeria sa? Neîncrederea explică lumea pentru ceea ce este? Este în gradul de a consola omul în suferința
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
începe să se facă simțită. În fața lui Dumnezeu sunt doar cel ce sunt nu contează dacă mai mult sau mai puțin frumos, inteligent, sănătos, eficient -, rămân prețios, important și acceptat. Acest lucru se întâmplă și în situația când nu regăsesc confirmare prin locul de muncă, când nu mai pot să strălucesc în fața lumii prin performanțele mele. Bătrân ori bolnav, sunt acceptat, chiar iubit, în ciuda faptului că nu mai sunt "productiv". În calitate de teolog și creștin doresc să mă alătur marelui teolog protestant
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
3. Concluzii și implicații practice /186 5.4 Expectanțele și resursele părinților adoptatori /189 5.4.1 Resursele informaționale /189 5.4.2 Resursele sociale /194 5.4.3 Concluzii și implicații practice /197 5.5 Caracteristicile copilului, resursele și confirmarea expectanțelor /199 5.6 Conduita adaptativă a mamelor adoptatoare. Descriere și factori predictori /207 5.7 Concluzii /215 Capitolul 6. Stres, strategii de coping și adaptare /217 6.1 Aspecte teoretice /218 6.2 Designul cercetării /219 6.3 Rezultatele
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
5 analizează stresul familial care învăluie familia care adoptă. Utilizând metoda anchetei pe bază de chestionar autoadministrat, autoarea ajunge la concluzia că după adopție mama este influențată pozitiv de factori precum resursele informaționale și resursele sociale ale familiei și de confirmarea expectanțelor părinților adoptatori în raport cu copilului adoptat. Stresul este însă crescut acolo unde sănătatea psiho-fizică a copilului adoptat este precară, plasamentele sunt multiple și există resentimente în familie datorate așteptărilor neîmplinite. In acest capitol autoarea dă dovadă de abilitatea utilizării regresiei
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
atmosfere favorabile pentru deschiderea comunicării pe tema adopției aflarea și pătrunderea unor elemente despre propria adopție chestionarea părinților cu privire la adopție Familii cu copii școlari sprijinirea copiilor de a înțelege semnificația adopției sprijinirea copiilor de a face față sentimentelor de pierdere confirmarea conexiunilor copiilor atât cu familia biologică cât și cu cea adoptivă cultivarea unei imagini pozitive în raport cu familia biologică comunicarea deschisă despre adopție înțelegerea semnificației adopției confruntarea și gestionarea sentimentelor legate de pierderile suferite explorarea gândurilor și a sentimentelor cu privire la adopție
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
Conduita copilului adoptat 5.3.3 Concluzii și implicații practice 5.4 Expectanțele și resursele părinților adoptatori 5.4.1 Resursele informaționale 5.4.2 Resursele sociale 5.4.3 Concluzii și implicații practice 5.5 Caracteristicile copilului, resursele și confirmarea expectanțelor 5.6 Conduita adaptativă a mamelor adoptatoare. Descriere și factori predictori 5.7 Concluzii Capitolul de față este scris din perspectiva stresului familial și al adaptării, care va conferi un cadru general de prezentare a datelor. Acolo unde considerăm
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
și extindem discuția asupra variabilelor nehașurate din model. Ipoteza principală pe care o testăm este: Conduita adaptativă a mamei după adopție, în raport cu copilul adoptat și partenerul marital, este influențată pozitiv de resursele familiei (resursele informaționale și resursele sociale) și de confirmarea expectanțelor părinților adoptatori în raport cu diferite caracteristici ale copilului adoptat și negativ de vârsta înaintată a copilului adoptat în momentul adopției, protecția copilului în centre de plasament sau în forme de plasament multiple anterior adopției, starea de sănătate fizică și în
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
Expectanțele și resursele părinților adoptatori În cadrul acestei secțiuni ne vom opri asupra resurselor sociale și informaționale de care dispun părinții adoptatori. Un alt aspect pe care-l abordăm aici face referire la expectanțele părinților adoptatori în raport cu particularitățile copilului adoptat și confirmarea/infirmarea acestor expectanțe. Asocierile dintre caracteristicile socio-demografice ale adoptatorilor, resursele sociale și informaționale și expectanțele raportate la particularitățile copilului adoptat vor fi de asemenea analizate. 5.4.1 Resursele informaționale Dimensiunea resurselor informaționale a fost analizată urmărind patru variabile: A
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
ci și cu o necunoaștere a serviciilor. Aproape un sfert dintre adoptatori nu răspund la întrebările referitoare la serviciile sociale destinate lor și copiilor adoptați, non-răspunsurile asociindu-se cu lipsa utilizării surselor de informare. 5.5 Caracteristicile copilului, resursele și confirmarea expectanțelor După descrierea independentă a dimensiunilor care vizează resursele, expectanțele parentale și caracteristicile copilului, am considerat necesar să identificăm cum interacționează ele în fapt. În cadrul acestei secțiuni vom testa ipotezele 2 și 3 formulate în subcapitolul 5.2.2. În
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
2.2. În acest scop am recurs la analiza de asocieri bivariate. Asociind variabilele dimensiunii resurselor informaționale cu expectanțele părinților adoptatori constatăm următoarele: preocuparea părinților de a se informa despre adopție și diferitele aspecte implicate de acest proces nu influențează confirmarea sau infirmarea expectanțelor, în schimb insuficiența informațiilor primite din partea practicienilor se asociază semnificativ cu expectanțe eronate din partea părinților. Prin urmare ipoteza trei este doar parțial confirmată. Tabel 5.15 Suficiența resurselor informaționale și expectanțele părinților adoptatori 335 Preocuparea pentru informare
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
asupra variabilei dependente, mediată de variabilele care definesc starea de sănătate psiho-fizică. O influență pozitivă în formarea relației afective dintre mama adoptivă și copilul adoptat o are prezența resurselor informaționale, mai exact suficiența informațiilor primite anterior adopției (β = 0,554), confirmarea expectanțelor părinților adoptatori (β = 0,320) și conduita pozitivă a copilului în raport cu mama adoptivă (β = 0,200). Acceptarea copilului, definită prin încredere și apreciere, adoptat de către mama adoptivă este influențată puternic negativ de prezența tulburărilor de comportament la copilul adoptat
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
de comportament la copilul adoptat (β = -0,874), și într-o măsură mai mică de tulburările emoționale (β = -0,243), respectiv de nevoia de servicii de sociale (β = -0,251). Influență pozitivă, ca și în cazul relației afective, o are confirmarea expectanțelor părinților adoptatori (β = 0,425) și conduita pozitivă a copilului în raport cu mama (β = 0,403). Ecuația finală explică 62,2% din totalul variației. Abilitatea mamei de a înțelege și de a răspunde nevoilor copilului este influențată semnificativ negativ de
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
factori influențează pozitiv această variabilă, în ordinea importanței lor fiind conduita pozitivă a copilului în raport cu mama adoptivă (β = 0,621), resursele informaționale, mai exact suficiența informațiilor primite anterior adopției (β = 0,609) și corectitudinea acestora (β = 0,564), dar și confirmarea expectanțelor părinților (β = 0,450). Ecuația finală explică 61,2% din variația totală. Și în cazul implicării și suportului oferit de mama adoptivă copilului adoptat influența negativă cea mai mare o au tulburările de comportament manifestate de copil (β = -0
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
O influență pozitivă păstrează resursele informaționale disponibile părinților adoptatori, contând în primul rând în corectitudinea informațiilor (β = 0,865) și suficiența lor (β = 0,308). De asemenea o influență semnificativă, o are atitudinea copilului în raport cu mama adoptivă (β = 0,698). Confirmarea expectanțelor părinților își pierde din semnificație în ultimul model (β = 0,174), probabil sub efectul variabilei care măsoară corectitudinea informațiilor. Dintre variabilele testate în raport cu relația părinților adoptatori post-adopție, patru au o influență mai mare, explicând împreună 65,5% din variația
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
influență mai mare, explicând împreună 65,5% din variația totală. In ordinea influenței lor acestea sunt următoarele: conduita copilului în raport cu tatăl adoptiv (β = 0,640), prezența tulburărilor comportamentale (β = -0,392), conduita copilului în raport cu mama adoptivă (β = 0,288) și confirmarea expectanțelor (β = 0,252). Tabelul 5.18 Factori predictori ai relației mamei cu copilul adoptat și partenerul marital Variabile independente Resursele adoptatorilor Expectanțe Starea de sănătate psiho-fizică Istoricul de plasament Caract. socio-dem. Conduita copilului R2 Ajustat Suficienta informațiilor Corectitudinea informațiilor
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
Din analiza datelor rezultă că, relația mamei adoptive cu copilul adoptat și partenerul marital, este influențată pozitiv de resursele informaționale ale familiei, dar nu și de resursele sociale. Accesibilitatea serviciilor și accesarea acestora nu prezintă influență semnificativă pozitivă sau negativă. Confirmarea expectanțelor părinților adoptatori în raport cu particularitățile copilului se asociază pozitiv cu relația mamei cu copilul, respectiv partenerul marital. Dintre caracteristicile copilului, factorii vârstă, plasamentul în centre de plasament, respectiv plasamentul în forme multiple de protecție, deși inițial par a avea o
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
și în special mamelor care pun la îndoială abilitățile lor de a înțelege și de a răspunde imediat nevoilor copilului (șapte respondente din zece) și abilitatea lor de a forma instantaneu o relație de afecțiune cu copilul adoptat (patru respondente). Confirmarea sau infirmarea acestor temeri depinde în mare măsură de vârsta copilului, istoricul de plasament și experiențele de relaționarea cu părinții biologici/îngrijitorii anterior adopției. Jumătate dintre respondente au declarat că au ales să adopte un copil mai mare (peste 2
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]