1,777 matches
-
și Articole critice (1966) respectă servil linia dogmatismului comunist în literatură. S-a manifestat și ca dramaturg, cu piesele Cântecul Lăpușniței (1953), Păsăruici nezburătoare (1957), Casă trainică (1960), Frumoasa pădurilor (1963) și Ion al lui Ion (1968), toate vehiculând clișee conjuncturale. A colaborat la mai multe lucrări colective: Literatura sovietică moldovenească (1965), Istoria literaturii moldovenești (I, 1958) ș.a. De asemenea, a tradus din scrierile lui A.S. Pușkin, A.N. Ostrovski, A.P. Cehov, Maxim Gorki, Mihail Șolohov. SCRIERI: Ion Creangă, Chișinău, 1953
PORTNOI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288977_a_290306]
-
la ziarul „Iașul” și la „Jurnalul literar”. Debutează editorial cu Iliuță în Țara Soarelui (1951), o carte pentru copii. Cu o formație intelectuală ce beneficiază și de o tradiție de familie, P. a cultivat, după etapa inițială, marcată de obediență conjuncturală, o scriitură modernă și calofilă. Romanul L’uomo e l’ombra (1966, cu versiunea românească în 1992) imaginează un episod din existența lui Galileo Galilei, relatat din perspectiva unui discipol, Ercole Argenti. Folosind motivul manuscrisului furat, romanul exploatează problematica inevitabilului
POPPER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288972_a_290301]
-
al XIX-lea. Un băiat privește marea... (1960), construcție romanescă precară, înglobând clișee realist-socialiste, își fixează acțiunea în perioada interbelică, personajul, un hamal în port, având nu atât o existență picarescă, cât experiențe care îi hotărăsc orientarea politică. În spiritul conjunctural al epocii este alcătuită și culegerea de nuvele, axate pe probleme etice, Dragostea începe oricând (1962). Mare parte dintre romanele următoare, tributare de asemenea sloganelor ideologice oficiale, sunt de spionaj și polițiste: Drum fără întoarcere (1963), Vulpea simte capcana (1964
POPESCU-27. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288948_a_290277]
-
1993). De regulă libere și nerimate, versurile comunică vibrații ale unei conștiințe active, angajată în construcția unei așa-zise „lumi noi”, nota lirică individualizantă fiind un patos al afirmării edifiante, al situării declarative în conformitate cu exigențele rațiunii, îmbinate însă cu cerințe conjuncturale. Aceasta ar implica scrutarea lucidă a realității, disocierea autenticului de fals, intoleranța față de impostură, fie ea și „socialistă”, orizontul rămânând același: societatea pe care activistul o visează. Orice sofistică dispare însă în prezența versului encomiastic din volumul cu titlul Pentru
POPESCU-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288928_a_290257]
-
de propria lui virtualitate, de „umbra” lui posibilă. Cele două atitudini exprimă ideologia comunismului autoritar, brutal, opresiv, stalinist și ideologia comunismului „cu față umană”. În optica auctorială, adecvată țelurilor propagandistice ale scrierii, ideală ar fi a doua atitudine, idee înscrisă conjunctural în panoplia de idei a comunistului de tip nou. Următorul roman, Muzeul de ceară (1984), construit sub forma unui monolog adnotat de un scriitor, relevă tot impasul unui „revoluționar de meserie”, un director de centrală industrială, dezumanizat prin identificare cu
POPESCU-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288928_a_290257]
-
de clamări în pustiu. O Efemeridă care încheie placheta vorbește despre inutilitate și gol lăuntric în curgerea implacabilă a timpului. Imaginea ultimă nu se compune la P. dintr-o poezie interiorizată a senectuții, ci dintr-o accentuare a adecvării la conjunctural. Discobolul (1972), Poema română (1980), Maieutica luminii (1985), Drumul luminilor (1987) conțin texte encomiastice folosind o anume îndemânare a punerii în scenă și deturnând unele concepte estetice pentru a da oarece lustru versului obedient, suprasaturat de clișee, proslăvind partidul și
POTOPIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288989_a_290318]
-
ale momentului: soluționarea în comunism a conviețuirii pașnice între etniile conlocuitoare, victoria pe frontul alfabetizării, vigilența în lupta de clasă, entuziasmul în fața marilor înfăptuiri de pe șantierele țării etc. Chiar titlul Vino și vezi trebuia să dea concretețe epică acestui entuziasm conjunctural. Sub „îngrijirea literară” a lui P. au apărut numeroase traduceri, mai cu seamă din literatura rusă și sovietică. Romancierul se străduiește să studieze societatea românească și omul universal într-un ciclu de romane, unele de „investigație orizontală”, adică socială, altele
PETRESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288781_a_290110]
-
moartea-ntr-o aripă,/ Scump altar Lui Dumnezeu.”). Cântece din fluier adună poeme datând din anii ’50-’51, din care doar puține și-au găsit locul în paginile revistelor românești din exil. De aici, și o anume tentație a înregistrării conjuncturale, ca și o vizibilă tendință spre nararea în versuri. Dacă în Poeme ghivizii (1962) jocul liric antrenează la un moment dat desprinderea de temele frecventate și înscrierea într-o modernitate a poeticului ușor pastișată și parodiată, în Catapeteasmă bucovineană (1963
POSTEUCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288985_a_290314]
-
periodice. În 1958 îi apare primul volum, Fuga, urmat, an de an, de noi culegeri de proză scurtă și mai ales de multe romane și piese de teatru, precum și de eseuri și poezii. Situată în linia prozei realist-critice ardelene, integrată conjunctural „realismului socialist”, nuvelistica juvenilă a lui P. posedă însă, de la început, trăsături ce o particularizează. Realismul aspru, rebrenian, încorporează, prin crearea atmosferei, un lirism mai intens și mai subtil decât în scrierile lui Ioan Slavici și Ion Agârbiceanu, sensurile celor
POPESCU-8. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288929_a_290258]
-
național-comunismul lui Nicolae Ceaușescu, o ideologie diversionistă care a servit de minune unei alte diversiuni, rezultată prin deturnarea intenției genuine aflate într-o ipoteză de cercetare literară. Discuția a trecut ușor la un moment dat într-un teren pragmatic și conjunctural, transformând p. într-un „argument” al închiderii și autosuficienței culturale, o evoluție împotriva căreia orice efort al părintelui ideii a devenit inoperant. Plasându-se tot în perspectiva culturală, adepții și discipolii p. au operat însă cu indecență și oportunism transferul
PROTOCRONISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289046_a_290375]
-
multe etape din existența revistei. Mai este de semnalat serialul Fișe de dicționar filosofic, contribuțiile pe tema Pledoarie pentru o istorie a Olteniei. Redacția a fost, desigur, obligată, mai ales în anii ’80, să umple pagini întregi cu texte politizate conjunctural, dar nimeni nu poate acuza publicația craioveană de exces de zel. Redacția rămâne o prezență distinctă în peisajul revistelor românești, cu rezultate remarcabile, cu un aspect grafic agreabil (exceptând ultimii ani), fiind continuatoarea unei tradiții. V.T.
RAMURI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289128_a_290457]
-
impus „de sus”, dar nu și colaborarea scriitorilor. Unii scriitori au aderat în speranța că vor fi promovate valorile etnice și etice în artă și literatură, continuându-se astfel reformele culturale și sociale din mediul rural. Alții au avut motivații conjuncturale, apartenența la Front fiind o condiție indispensabilă pentru promovarea socială, mai ales după ce fuseseră răsplătiți cu premii de excelență din partea Fundației pentru Literatură și Artă „Regele Carol II”. Imediat după 1944 unii dintre aceștia vor intra în primele rânduri ale
MUNCA SI VOIE BUNA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288278_a_289607]
-
goi pe dinăuntru. Ambiția parvenirii și-a asociat cinismul, iar în plan sentimental domină lipsa de moralitate. Decebal Necșulescu visează un fotoliu ministerial și, cum scopul scuză mijloacele, cameleonismul său politic este foarte eficient. Fără scrupule și demagog, cu atitudini conjuncturale, el reprezintă tipul politicianului agresiv, portretizat cu virulență satirică. Pe un ton patetic, încearcă legitimarea ascensiunii sale politice, dar pledoaria, vădind venalitatea unui Cațavencu, eșuează în ilar: „Viu dintr-o familie imensă de «Ești» [...] ținuți fără pâine de moravurile politice
MUSATESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288326_a_289655]
-
paralele de mare anvergură intelectuală: comparatistica și studiile romanice, cu precădere italiene; brevetarea și legitimarea unui program hermeneutic ambițios, blindat speculativ și testat cu aplicare la diversele vârste ale literaturii române; despărțirea apelor în producția literară postbelică, aflată sub semnul conjuncturalului și al presiunilor extraculturale. În 1986, cu titlul Intelectualitate și poezie, tipărește o versiune revizuită a tezei sale de doctorat despre poezia italiană din Duecento, inaugurând astfel seria cercetărilor sistematice de medievalistică italiană și a exegezelor pe texte din literaturile
PAPAHAGI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288671_a_290000]
-
Datorită importanței deosebite a contextului în explicația sociologică, ne putem aștepta că vom avea doar în mod excepțional relații cauzale simple. Cele maimulte dintre formulările cauzale simple se dovedesc curând a fi formulări neglijente, generalizări abuzive ale unor regularități empirice conjuncturale. Trebuie să ne așteptăm mai degrabă la formularea de teorii complexe care să precizeze într-o măsură cât mai mare variația relațiilor de determinare în funcție de diferiții factori contextuali. Doar specificarea pentru fiecare lege cauzală a condițiilor care pot modifica într-
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
acesteia? Ce cunoștințe, deprinderi, capacități trebuie formate în procesul educativ? Sociologia poate contribui și la modificarea orientării sistemelor sociale:trecerea de la obiectivele pasive, defensive, la obiectivele active. Obiectivele pasive, defensive exprimă orientarea sistemelor sociale spre menținerea prin adaptare locală și conjuncturală. Sistemul este orientat spre menținerea acceptării din partea contextului social imediat printr-un pragmatism îngust. O asemenea orientare poate fi, în ultimă instanță, disfuncțională pentru colectivitate și eficacepentru sistem doar pe termen scurt, tinzând să ducă la crize în perspectivă. Oîntreprindere
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
se află nu cronicarii ca niște cazuri în speță, ci însuși principiul epicului - nevoia de succesiune cronologică, deghizată în necesitate cauzală. În sistemul de repere al lui N. numele celor prin care se manifestă principiul în cauză rămân simple accidente conjuncturale. Întreprinderea hermeneutică își trădează astfel, încă din punctul de pornire, orientarea dominantă, deschiderea supraindividuală, transtemporală și metatehnică, asupra producerii de sensuri prin limbaj. Cea de-a doua etapă, de orientare poetică, aduce în prim-plan literaritatea latentă în textul scris
NEGRICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288409_a_289738]
-
dinamice” și a „imaginilor matriciale”. Și activitatea de cronicar literar la „Orizont” reprezintă o etapă importantă în destinul de critic literar al lui O. Textul său e marcat de tensiunea ritmicității, iar pertinența aprecierii critice depășește mai mereu posibilele formulări conjuncturale. Ca poet, O. face din exteriorizarea sentimentelor un prilej de construire a unui text exclusiv metaforizant. SCRIERI: Romanul politic, Timișoara, 1984; Alternativa labirintului. Repere pentru un dialog cu poezia lui Slavco Almăjan, Pancevo, 1989; Tu sau Despre iubire, Timișoara, 1995
ODANGIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288507_a_289836]
-
publicate În perioada comunistă cea mai grea. Evident, ele nu pot fi estimate a fi purtătoare ale unei „paradigme marxist-leniniste”, ci ale unei paradigme sociologice standard universale. Iar parcurgerea multor texte publicate În această perioadă de către sociologi, cu mici retușuri conjuncturale, probează că ele au o valoare științifică incontestabilă. Lucrările publicate imediat după 1989 se prezintă la nivelul standardelor occidentale, fiind, clar, rezultatul unui Îndelungat proces de formare/elaborare Înainte de 1989. Bibliografie Cernea, Stela. (1962). Sociologia burgheză contemporană și problema datelor
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
a prizonierului „nr. 113”, profesor-doctor și imagine a Vindecătorului, capturat de Umbra-Uliu, acțiunea, extrem de schematică și tendențioasă, se va desfășura între capturarea profesorului, urmată de torturile la care este supus de către Umbre, și salvarea acestuia de către comuniști, concluzia fiind vădit conjuncturală și de un patetism rizibil. Era în ordinea firească a lucrurilor ca P. să aibă și o producție lirică abundentă, ale cărei trăsături se vor contura chiar din volumul Poemele pădurii (1973): metaforizarea excesivă a banalului, utilizarea febrilă a versificării
PADUREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288606_a_289935]
-
lui Alexandru Sahia” și reia tematica oportunistă din Umanitas. Poate fi surprinsă însă și o aplecare asupra imaginii poetice, autorul căutând forme și modalități de exprimare mai elaborate. Dincolo de mine însumi (1967), volum consacrat „memoriei lui G. Călinescu”, abandonează temele conjuncturale și, în versuri cantabile, lucrate cu vădită grijă pentru echilibrul prozodic, propune incursiuni în universul sufletesc sau confesiuni sentimentale ponderate. Partea ultimă a cărții este rezervată unor „interpretări” ale poeziei indienilor nord-americani, de fapt o traducere-adaptare a câtorva pagini utile
PAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288643_a_289972]
-
identifica „unul dintre debuturile cele mai elocvente ale lirismului nostru contemporan”. Particularitatea poemelor lui P. este lirismul imnic și glorificator - Magnificat, titlul unui volum din 1983, e simptomatic, cum, pentru exuberanța vitală juvenilă, era și titlul Euphorion -, dedicat nu realităților conjuncturale, ci poeziei, iubirii, copilăriei ca vârstă eternă, ființei. Poetul se află într-o continuă jubilație, stare extatică a slăvirii clipei de grație când miracolele vieții, artei și spiritului, ale sacrului se lasă întrezărite sau revelate. Versurile păstrează ecouri din Rilke
PAUNESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288729_a_290058]
-
pe care s-au înscris și statele comuniste ale vremii. Sigur că în pregătirea imploziei comunismului au intervenit numeroși factori. Întrebarea este în ce măsură unii dintre aceștia, oricare ar fi ei, au fost asociați cu traiectoria dezvoltării postmaterialiste, dincolo de alte elemente conjuncturale. Opțiunea admisă aici este clară: traiectoria dezvoltării economice, culturale și politice de tip postmaterialist a fost atât de puternică, încât, mai devreme sau mai târziu, ar fi dus la implozia și dispariția comunismului în centrul și estul Europei, tot așa cum
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
Într-un alt registru, acestor excepții multiplicate li se adaugă o puternică disonanță indusă în fluxul retoric generat de sondajele de opinie cu referire la evaluarea direcției de dezvoltare a țării: între 20 și 40% dintre respondenții sondajelor (proporțiile fluctuează conjunctural) au fost consecvenți în a aprecia că direcția în care merg lucrurile din țară este greșită. Aceștia sunt cel mai adesea considerați de ceilalți ca „disidenți” ai epocii sau ca voci ale celor care ar fi eșuat în tranziție. Pentru
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
îi stilizeze sau caricaturizeze faptele și personajele. Este conștient că substanța literară se găsește pretutindeni în jur, autorului revenindu-i doar rolul de a o identifica și de a o face vizibilă celorlalți. La sfârșitul anilor ’50, în perioada reportajului conjunctural, care trebuia să reflecte munca „entuziastă” din fabricile nou-înființate, conform politicii de industrializare și urbanizare a Partidului, M. nu se oprește asupra tiparului ideologic, ci asupra experienței umane. Activitatea de reporter la „Scânteia tineretului” îi asigură „piese de colecție”, înregistrate
MAZILU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288074_a_289403]