972 matches
-
aplice le-ar și respecta, dacă pecinginea corupției n-ar fi acoperit de o vreme încoace țara, în deosebi după așa zisa trecere de la orâduirea totalitară de tristă amintire la o nouă formă de organizare a societății, formă pe care consătenii noștri nu o întrevăd și deci no înțeleg încă. Datorită cestei situații, la foarte multe locuri de muncă se lucrează încă după metode păstrate din moși- strămoși, am mai arătat acest lucru și în alte capitole ale lucrării. Numărul de
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
cu toate probele cuvenite, plătisem de 14-15 ori suma datoriilor de război, eram atât de pornit împotriva "marelui prieten de la Răsărit", încât eram gata-gata să mă-nscriu voluntar, să plec să lupt, nu numai până la Stalingrad, unde căzuseră unele rude și consăteni, ci până-n fundul Siberiei, să văd sfărâmat și lichidat acest lagăr totalitar și barbar, mincinos și monstruos; să răzbun umilințele și suferințele generației noastre din Basarabia și nordul Bucovinei și-ale tuturor înaintașilor din anii atâtor repetate și blestemate șiruri
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
Chiar din gura ministrului de externe, Mihai Răzvan Ungureanu, am aflat, pe 11 octombrie a.c., ce era de aflat: Valoarea ajutorului acordat de România Republicii Moldova, din 1993 până astăzi, se ridică la 112 milioane dolari. În loc de comentariu, voi reproduce cuvintele consăteanului Ifrim, cel care purta „vaporul”, locomobila de la treierat. Atunci când voia să arate ceva lipsit de consistență prin puținătate și prin lipsă de însemnătate, rostea sentențios: „Aiasta-i cam cum ai stuchi în Siret ca să se umfle Dunărea”. Banii aceștia, insuficienți
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
tradițional, iar țăranii, câți au mai rămas, sunt tot mai greu de convins să-și dea votul pe iluzii. Îmi amintesc de vremea când activiștii de partid umblau prin sate să-i înscrie pe țărani în „colhoz”. Îi auzeam pe consătenii mei spunând că nu pot da pământul, că părinții au luptat pe front pentru pământ, au fost până la Cotul Donului tot pentru pământ. Acum au fost numai prin Italia sau Spania și se lasă singuri de pământul strămoșesc. Trecerea la
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
de desolidarizare de Mișcarea Legionară și cereau să meargă pe front pentru reabilitare primeau asemenea favoruri. Dar am zâmbit: Da, fraților, am avut vorbitor cu fratele cel mic, Alexandru. (Din povestiri ne cunoșteam reciproc genealogia familiilor, prietenii, colegii de școală, consătenii etc.) A fost Sandu la tine, au tresărit curioși. Le-am povestit scena cu fățărnicia maiorului și le-am întins cele două pâini. Puneți mâna și vedeți ca Toma ce ne-a trimis Pruncul Iisus de ziua Nașterii Lui. Au
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
Ion și Alexandru. Ion, cel mijlociu, era militar și trecând de la Bistrița spre Sibiu, într-o delegație, s-a abătut pe la Galda. Nu aveam să-l mai văd decât peste douăzeci de ani. Cel mai mic, Alexandru, venit împreună cu doi consăteni, toți de 18-19 ani, căutau de lucru, pe mâncare. S-a și angajat ca argat la un fost notar, Hulea, câștigând pe lângă mâncarea lui, o dublă de mălai, una de făină și ceva grăsime, pe care le ducea lunar acasă
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
și a plecat îngândurat, așa cum venise. Domnul Trifan, care fusese la muncă pe câmp, s-a bucurat mult când i-am spus că ne-a vizitat Părintele Ghiuș și o lacrimă de duioșie i-a apărut în colții ochilor. Erau consăteni. O excursie la Roica. Întâlnire cu un sectant În pădure la Roica lucra aproape permanent o echipă de băieți, tăietori de lemn, din care făceau parte prin rotație cei mai zdraveni și mai dibaci: Nichita Pavel, Stan Marin, Popovici Gheorghe
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
pe toți mărturisitorii, în fața morții. Plângând de îndrăzneala comparației, îmi mustram gândurile, ca nu cumva să fie o încredere înfumurată strecurată de satan minții mele. Am făcut o escală de vreo trei zile la închisoarea Ploiești. Acolo am întâlnit niște consăteni arestați pentru delicte de drept comun, aflați în cercetare. Mai mult bănuiți, sperau să fie eliberați. Prin ei am transmis acasă vestea că sunt sănătos și că voi fi trimis la Târgșor. Penitenciarul Ploiești nu avea la data aceea o
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
sufletește, își împărțeau între ei alimentele, mesele lor deveneau agape creștine, mai ales că unii nu aveau de la cine primi și erau integrați în bucuria celorlalți. Vizita tatălui meu În toamna lui 1948 a venit tatăl meu, probabil anunțat de consătenii întâlniți la Ploiești. Nu mi s a aprobat vorbitorul, nici alimentele ce mi le adusese. Directorul îi vorbise emfatic și tata, un suflet trecut prin multe experiențe de viață, l-a cântărit la justa lui valoare. Când să plece, moș
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
mă aflam. Acceptam gestul lui cu destulă jenă, pentru a nu-l face să sufere în dragostea lui pentru mine. Nu a mai rămas mult timp în această cameră. Cred că a fost dus la Canal. Am întâlnit și un consătean, învățător, mai în vârstă cu vreo cinci ani decât mine, sublocotenent rezervist, Sorin Popa. După alipirea Basarabiei, până primise ordinul de concentrare, funcționase ca învățător într-un sat lângă Tighina. Făcuse monografia satului, care cuprindea și niște date statistice cu privire la
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
Cahuleanu / Andrei Ciurunga : Istoria ce curge-acum întoarsă Va ține minte și-ntre foi va strânge Acest cumplit Danubiu care ‘n mare varsă Pe trei guri apă și pe-a patra sânge. Printre cei ce plecau la Canal am observat un consătean: (Mitel Dumitru) Ioneanu, avocat tânăr. Ne am recunoscut, dar n-am putut decât să schițăm un salut. Ultimul. La începutul lui Iunie 1951, într-o dimineață, un milițian m-a întrebat: Tu ești Maxim? Da! Bagajul, și vino cu mine
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
o felie de zahăr din cota lor, gest care avea efect moral; în multe cazuri bolnavul murea încredințat de dragostea celor din jur.) Vasilică Lemnaru M-a ajutat să scap de icter unul din frații de suferință, Vasilică Lemnaru. Eram consăteni; prin anii 1935-1936 jucam mingea pe malul gârlei. Anii trecuseră, viața ne despărțise; fusese arestat după 1949 pentru că ajutase cu medicamente, fiind sanitar, pe cei din grupurile de rezistență din munți. Trecuse și pe la minele de plumb. Împreună cu câțiva medici
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
omului, am constatat că mai ales profesoarele și mulți copii au început să mă urmeze Duminica la Biserică. Rapoartele oficiale ale directorului îmi erau favorabile, chiar elogioase, dar activiștii și secretarul de partid, Marin Bolintiru, trimiteau informații alarmante despre simpatia consătenilor, cărora, stând de vorbă, în sat, pe la moară, le vorbeam despre Dumnezeu și despre istoria națională. Inspecție școlară Într-o zi aveam la clasa a șasea o lecție de geografie: Africa, generalități. După copii am intrat și eu și, fiind
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
alții, și le găsea chiar scuze, dar dacă el se angaja față de cineva sau trebuia să facă un lucru, nimeni și nimic nu-l putea opri până nu o scotea la bun sfârșit. L-am dus la gară; întâlnind un consătean, l am rugat să aibă grijă de dânsul la coborârea din tren. Se apropiau Sfintele Paști. Am plecat la Sălciile să facem curățenie și să-i mai ducem tatei câte ceva. Pe terenul de lângă casă, 700 de metri pătrați în folosință
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
loc... Ei au fost tare chinuiți. Soțul dumneavoastră a trecut prin reeducări? Da. El a fost student în ultimul an la Politehnică la Timișoara și în ultimul an a fost arestat și condamnat 10 ani... Și după 10 ani doi consăteni au fost întrebați, au dat referințe și au spus că îi periculos pentru sat, că a fost legionar... și i-au mai dat 3 ani la stuf peste prima pedeapsă. Ce știți despre cum a trecut el prin reeducări? Vorbea
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
la ora 7 și m-a întrebat: Cum a fost cu bătaia unui evreu în parc? Dar să vă povestesc și episodul ăsta că, totuși, este interesant, ca să înțelegeți întrebarea lui. Într-o după masă treceam prin parc cu un consătean de-al meu, Cărbunar Dionisie îl chema, și în șanțul de apărare al cetății de la Sibiu se băteau doi, unu’ mai înalt, vlăjgan și unu’ mai pirpiriu. Cărbunar Dionisie văzând că ăla mai mare îl bate pe ăla mai mic
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
că am plecat la Satu Mare... și de acolo la Oradea unde a fost procesul. Și la Oradea am stat în cameră cu bătrânu’... Rusu stătea în altă cameră cu ceilalți, că erau două celule. Sanitarul de-acolo, din Oradea, era consătean de-a’ meu. El mă scotea la vizita medicală, da’ fără să cer io, ca să mă mai vadă, și-mi mai dădea și câte o tabletă de aspirină... Da’ scotea câte zece-cinșpe și-i ducea la consultație, la sala de
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
acolo la Aiud, la fabrică, am stat cu [Ion] Diaconescu, cu șeful țărăniștilor, și cu Sorin Tulea... ăsta împreună cu mai mulți ingineri au și-o motocicletă care e la muzeu aici, pusă într-o cameră... Și un deținut avea un consătean la pază, și ăla când era de servici ne mai arunca câte-o bucată de ziar, câte-un articol, ce credea el că era mai important. Numai câțiva știam, și cum lucram în spatele Zărcii, nu ieșeam afară să nu vină
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
dat odată o supă de fasole cu ciorha de la vacă... Știți ce îi aia ciorhă? Locul pe unde fată vaca... O jumătate de castron am avut... Când am văzut... am crezut că îmi dau mațele afară. Și zic către un consătean: Auzi, mă, mănânci? Mănânc, da. Și bagă lingura, o apucă, o bagă în gură, și o înghițește cum înghite barza... Când îl văd... Doamne, Maica Domnului! Într-adevăr că o fost foame acolo, dar o trebuit să te mai și
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
dau, fiindcă meriți. Știi? Știu. Bun. Dacă tu ai dat dovadă de om, trebuie să fiu și eu recunoscător. Și nu am ieșit în față la raport... Și într-o zi acolo la Giurgeni, în primăvara lu’ ’64, vine un consătean cu care am crescut de copii împreună, și cu care am fost în aceeași zi arestat, și zice cătră mine: Auzi măi, hai să evadăm! Măi, cum crezi tu să le dau eu ocazie la ăștia să-mi facă fundul
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
o urcat pe-un cal de la colectiv, că era colectiv atunci, și-o venit și i-o anunțat pe ăștia ai noștri. Io am ajuns în gară la Moftinu Mare, m-am dat jos, și m-am întâlnit cu trei consăteni. Și i-am întrebat ce-i p-acasă. Mi-a’ povestit... Erau o parte din ei șvabi, pe care i-am cunoscut că mai merem și bem câte-un vin la ei când umblam cu cotele. Și apoi ei vorbeau
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
a’ arestat... Și, țin minte ca acuma, a venit la etaju’ patru plutonieru’ Șomlea. Era’ doi frați Șomlea acolo... A venit, l-a scos, și l-a dus la 99, la camera de gardă. Și a mai luat și un consătean de al meu. Da’ el nu avea mustață aveam eu, șmecher... Și i-a dus acolo. Când a’ venit înapoi, erau rași, și la popă curgea sânge. Și a venit Șomlea și-i spune lu’ Iovan: Ia spune-i mă
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
a fost centru’. De ce spuneți că era cea mai bună? Prin ce se deosebea? Era mai blândă, oameni mai conștienți, mai educați... era cea mai mai blândă. Acolo jucau studenții volei duminica într-o poiană, acoloșa în fața coloniei... venea lumea, consăteni, și noi, și ne uitam... Acolo în colonie era’ patru dormitoare, și aveam voie să ne ducem unu’ la altu’, da’ în alte părți n-aveai voie asta. Așa. În fine, așa era acoloșa... cea mai bună. Detaliați puțin cum
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
pentru vânt. La ora actuală, epoca de adevărată glorie a Brădeștilor a trecut, în sensul marii producții, tradiția s-a păstrat, parțial, prin ceea ce mai realizează Vasile Catelea, care, cu ajutorul soției, depășește greutățile datorate vârstei înaintate. La fel ca majoritatea consătenilor, a părăsit localitatea o lungă perioadă, lucrând în industrie, la pensionare a revenit în sat, revenind totodată la meșteșugul olăritului. Ancorat de tradiție, Vasile Catelea produce în general ceramică smălțuită de uz casnic, păstrând nealterate tehnicile de lucru și formele
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
criminale În Închisoarea de la Pitești și evocă totodată prevederile Organizației Mondiale a Sănătății și ale Secțiunii Drepturilor Omului de la ONU. Antrenat În numeroase activități și publicații cu caracter religios și național S. Grosu nu neglijează confrații basarabeni și legăturile cu consăteanul său de la București - Pan Halippa. Preocupările din anii exilului depășesc cadrul restrâns al provinciei natale combate cu vehemență atitudinea apatică a lumii libere europene. În predicile sale el contrapune conștiința de clasă a ideologiei comuniste, conștiinței creștine care se pune
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]