2,322 matches
-
1885) sau romanul lui Duiliu Zamfirescu În fața vieții (în Pesimistul de la Soleni, 1886). Scrierile sunt ridiculizate prin rezumarea ironică, afectând interesul, și prin mimarea malițioasă a stilului autorului. Cu totul altă structură au studiile dedicate marilor scriitori, dar a căror consacrare era încă „în mișcare”. Aplicându-și metoda și principiile critice la literatura română, D.-G. a realizat primele studii monografice asupra operei lui M. Eminescu, I.L. Caragiale și G. Coșbuc. Studiul despre M. Eminescu (Eminescu, 1887) reprezintă cea dintâi încercare
DOBROGEANU-GHEREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286804_a_288133]
-
izolată de rostul lor poetic, se arată în cele din urmă inadecvată, coborând până la comentariul vulgarizator (ca în însemnările referitoare la poemul Luceafărul). Despre G. Coșbuc D.-G. a scris, în 1897, un studiu amplu (Poetul țărănimii), care a însemnat consacrarea poetului ca valoare de primă mărime în literatura română. Mijloacele de analiză au evoluat aici, devenind mai subtile. Mai receptiv la lirismul lui Coșbuc decât la cel eminescian, criticul reconstituie universul „poetului țărănimii”, văzându-l ca pe o vastă epopee
DOBROGEANU-GHEREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286804_a_288133]
-
Sf. Sava din Iași, redobândește scaunul de mitropolit, probabil la intervenția lui Dositei Notara pe lângă domnitorul Dumitrașcu Cantacuzino. Urmează pentru D. un deceniu de intensă și sistematică activitate de traducere și tipărire a cărților de cult în limba română. Necesitatea consacrării limbii poporului în serviciul liturgic este înțeleasă de el, ca și, mai înainte, de Varlaam, din perspectiva acelui râvnit progres cultural, menit a risipi ignoranța („să-nțeleagă creștinii svintele taine” - deziderat promovat în acord cu imperativele veacului, cu argumente reținute
DOSOFTEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286838_a_288167]
-
revistei au fost deschise tuturor orientărilor și tuturor colaboratorilor (de unde și marile fluctuații de valoare artistică), într-o simbolică încercare de cuprindere a majorității aspectelor vieții intelectuale românești. Semnificativ este și faptul că de F. se leagă debutul sau începutul consacrării unor scriitori ca Miron Pompiliu, M. Strajanu, Al. Tuducescu, I.Al. Lapedatu, G. Coșbuc, O.Goga și, în primul rând, Mihai Eminescu. În februarie 1866, la puțină vreme după moartea lui Aron Pumnul, Vulcan primește din Cernăuți, de la un adolescent
FAMILIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286948_a_288277]
-
și traiectoria literară ale lui G. încep într-un sat pe care îl va părăsi după terminarea școlii primare, pentru a frecventa cursurile Liceului „B. P. Hasdeu” din Buzău. Drumul său continuă către capitală, unde, credea el, își va găsi consacrarea. Distanța dintre familia modestă de țărani din care provenea și mediul literar și jurnalistic din care ar fi vrut să facă parte reprezenta un handicap pe care nu-l va putea depăși. Dacă debutul și-l face în revista liceului
GORAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287314_a_288643]
-
Putere simbolică și putere politică În Europa de Est după 1989 2. Instituțiile internaționale ale câmpului literar Exil dus și Întors; epurări 3. Exil, disidenta și „a doua cultură“ Periodizarea exilului și inversarea stigmatelor Exilul și căutarea autonomiei 4. Criză instanțelor de consacrare În spațiul literar românesc după 1989 Literatura națională și statutul social al scriitorului Publicul scriitorilor Drepturi profesionale și lupte politice Asociații profesionale și statutul scriitorului după 1989 Situația scriitorului În țările Europei Centrale și Orientale după 1989 5. Schimbarea codurilor
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
rezistenței și opoziției la „comunism”. Este cazul exemplar al comisiilor istorice conduse de Vladimir Tismăneanu („de analiză a dictaturii comuniste”) și Marius Oprea („de investigare a crimelor comunismului”) care au mers dincolo de studierea istoriei recente, constituindu-se În instanțe de consacrare a unei noi ordini morale și de ghid pentru cercetarea istorică a istoriei recente. Toate acestea indică nu doar faptul că raportul dintre „știință” și „politică” rămâne important pe terenul istoriografiei, ci și că el este Într-un anume fel
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
a legăturilor necesare cu aparatul de partid căruia Îi datorau „totul”, cadrele-activiste au fost tot mai mult obligate să integreze un modul de reproducere școlară a poziției lor sociale; spre deosebire de acestea, elita intelectuală a căutat să definească moduri concurente de consacrare a competențelor sale tehnice sau artistice, mai ales prin opoziție la modul de reproducere școlară (asocierea dintre prestigiul social și tradiția familială, asigurând transmiterea fie și parțială a capitalului cultural). Intelectualii (asociați În mod simptomatic În statistici funcționarilor) dispuneau de
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
ansamblu permisese la Început, În anii 1950, dobândirea de titluri cu o valoare mai ales instrumentala, politica, dar a caror valoare simbolică nu era stabilită În raport cu o piață de bunuri simbolice relativ autonomă, ci doar prin atașamentul față de instanțele de consacrare politică ale partidului și, În cele din urmă, prin manifestările de loialitate față de „conducătorul iubit”. Atribuirea unui statut universitar școlilor de partid Începând din anii ’50, concomitent cu deschiderea porților universităților pentru „fiii poporului” și cu declasarea relativă a reprezentanților
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
una dintre componentele „modelului sovietic” și tocmai cea care va contribui În cea mai mare măsură la integrarea școlilor de partid din diferitele sisteme de Învătământ naționale (de stat). În Învățământul superior, un anumit număr de reforme specifice au favorizat consacrarea academică formală a școlilor de partid: recunoașterea statutului universitar al științelor sociale În versiune sovietică (economie, istorie, psihologie etc.), ocuparea posturilor de responsabiliate din administrația universităților de către organizațiile de partid și ale tineretului comunist; suprimarea tradiționalei autonomii universitare (acolo unde
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
discuții mai deschise, unde traducerile din Occident puteau deveni obiect de dezbateri și unde se puteau exprimă puncte de vedere critice. Însă un „reîngheț” ideologic a avut loc În anii ’80. 3. Școlile de partid și procesele ideologice ale intelectualilor Consacrarea academică a Învățământului de partid pe plan instituțional coincide cu ultimele acte de ruptură simbolică, din interior, ale marxism-leninismului, a căror condamnare că eretica (pentru deviaționism) a consfințit incapacitatea doctrinei de a se reînnoi din interior prin propriile resurse. Pentru
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
sau de deciziile „strategice” externe (ale Biroului Politic de la Moscova). De aceea este de luat În considerare și implicarea membrilor școlilor de partid În confruntările ideologice și științifice, pentru a putea Înțelege sensul transformărilor care au avut loc din momentul consacrării istorice a școlilor de partid până la Închiderea lor. În perioada primei destalinizări, criticile adresate Învățământului de partid după 1956 În RDG erau formulate În esență pe două tipuri de obiecții: din partea oamenilor de știință, permanent expuși acuzației de pozitivism, filosofia
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
aveau să pună capăt reformelor. Impunerea În procesele ideologice a „cadrelor intelectuale” (activiștii filosofi) semnifică dispariția intelectualului militant, a cărui formă desăvârșită fusese cea consacrată de partidele comuniste, conducând la conturarea unei figuri alternative, afirmate În deceniile următoare, intelectualul disident. Consacrarea academică a școlilor de partid după 1945 coincide cronologic cu primele tentative de destalinizare - dezghețul (cf. titlul românului lui Ehrenburg) - de la mijlocul anilor ’50. Partidele comuniste au trebuit să facă față unei contestări intelectuale puternice, inclusiv În interiorul propriilor rânduri, contestare
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
de elită», căruia Îi sunt asociate manifestări de solidaritate etică și politică. În al doilea rând, statutul de elită al acestor instituții e asociat recunoașterii academice și răspândirii internaționale. Chiar dacă nu acordă diplome, cooptarea tinerilor doctoranzi le asigura o primă consacrare, pentru ca aceste instituții joacă un rol Însemnat În pregătirea pentru cercetare. Fără a fi cu totul abolite, raporturile ierarhice sunt sublimate prin cooptarea În corpurile de veterani (alumni). Accesul la bunurile rare și specifice (bibliotecile În special, dar și expozițiile
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
sărăcie, relații interetnice, dezvoltare locală). Pe de altă parte, sociologia s-a implicat prea puternic În politică, cu apariția unui adevărat monopol În interiorul disciplinei, atât În gestionarea fondurilor Băncii Mondiale pentru cercetare, cât și În Învățământ și controlul instanțelor de consacrare academică (Comisia Națională a Diplomelor, Comisia de Abilitare). Această recunoaștere, În mod esențial politică, contrastează cu cvasi-dispariția revistelor științifice de sociologie. (interviu cu Vintilă Mihăilescu). În aceste două țări membre ale comunității francofone, limba franceză se află Într-o poziție
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
analogiile posibile dintre reconversiile care au avut loc după 1989 sau chiar Inainte În țările care au cunoscut un regim de dictatură comunistă cu cele ale autorilor compromiși sub regimurile fasciste. Discreditarea urmată de abandonarea oricărei luări de poziție ideologică, consacrarea literară «pură» au existat și În cazurile unor scriitori și intelectuali din Est, În două momente istorice distincte: după cel de-al XX-lea Congres al PCUS În 1956, la Începutul unei destalinizări care nu a fost dusă până la capăt
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
și transformările lui recente. Plecând de la o analiză rapidă a condițiilor de exercitare a profesiei literelor În două foste țări socialiste, Germania de Est și România, a istoriei celor două asociații profesionale ale scriitorilor, care au cunoscut cea mai mare consacrare internațională, PEN-Clubul și Uniunea Scriitorilor Sovietici. Recentele schimbări impun o reconsiderare a statutului profesional al scriitorului, atât din punct de vedere economic (statut salariat sau independent), cât și din punct de vedere politic (scriitorul militant și scriitorul disident, raportarea la
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
a artiștilor plastici, a arhitecților) a servit ca model pentru instituții de același tip care au Încadrat viața literară din mai multe țări est-europene după 1945. Primul său congres, În 1934, a prilejuit Întâlnirea internațională a unor scriitori importanți, confirmând consacrarea primului sau președinte, Maxim Gorki. Gorki (1868-1936) este contemporanul lui Galsworthy și un simbol pentru istoria literaturii scriitorilor proletari. Rolul său de mecena al militanților socio-democrați ruși În exil - vila lui de la Capri a fost unul dintre locurile istorice ale
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
grupurile informale gen „Păltiniș”, „Târgoviște” etc.). Fiind o sursă de legitimitate după discreditarea regimului advers, exilul e caracterizat prin clarviziunea inițială (profeție politică) și consecventă, opuse ezitărilor, compromisurilor, colaborărilor. Din aceste motive, apartenența „autentică” la exil, Înțeles că instanța de consacrare, face obiectul eternelor dispute Între exilați. Disidenta În schimb, asociată sau nu exilului, presupune ruptură față de o credință inițial Împărtășită, religioasă sau revoluționară. Termenul s-a impus În istoria comunismului de tip sovietic, În care disidentul Îndeplinește o functie omoloaga
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
lipsa de unitate, diviziunile, denunțurile și calomniile fac parte din istoria apocrifa banală a aceluiași exil. Compus din persoane care nu-și vorbesc, nu se Întâlnesc, se detesta și se contesta reciproc, acest mediu este adesea dependent de instanțe de consacrare externe (din țară de origine sau internaționale). A Incerca o „sociologizare” a exilului apare de aceea că o operație politică de demistificare, Îndreptată mai ales Împotriva unei reprezentări pur culturale a exilului. Această viziune culturalista asupra exilului riscă să legitimeze
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
totalitarismului, ce-i drept, dar Își manifestă și dezacordul față de cei care pleacă” (Le Huu Khoa, Sociologie de la littérature des exilés, lucrare de doctorat sub coordonarea lui Georges Condominas, EHESS, Paris, 1992, vol. III, p. 29). 4. Criză instanțelor de consacrare În spațiul literar românesc după 1989 La zece ani de la cutremurul politic provocat de căderea zidului Berlinului În estul Europei, primele bilanțuri ale transformărilor intervenite În literatura erau paradoxale: pe de o parte efectele binefăcătoare ale dez-enclavizării spațiului intelectual supus
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
strict care a fost instaurat prin «cenzură de piață». De fapt, mai mulți factori trebuiau luați În considerare. Sfârșitul monopolului Partidului-Stat asupra producției de bunuri culturale a ridicat repede un ansamblu de probleme care au afectat direct funcționarea instanțelor de consacrare: Înmulțirea periodicelor și a editurilor (la Începutul anilor ’90), explozia vechiului sistem de difuzare, schimbarea raporturilir dintre producția originală și traduceri, schimbarea statutului profesional al scriitorului, mobilitatea internă și internațională, conversiile și reconversiile profesionale, politice, religioase. Criza actuală este de
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
altă canonizării acestui gen bastard care este «poezia patriotică» și care a permis unui număr Însemnat de autori să seântoarcă la ortodoxie și ortodoxism după 1989. Un moment determinant În istoria socială a acestei literaturi este constituirea de instanțe de consacrare concurente, efect al procesului de diferențiere a spațiului intelectual. Se poate vorbi de lupte pentru autonomie Începând cu salonul literar al Junimii (fondată În 1863), unde strategiile de distincție elitista ale unui grup de intelectuali conservatori ce respingeau În același
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
spirit revoluționar și «unionist»: ele au precedat Întemeierea colegiilor și universităților În aceste țări și au pregătit unirea lor politică. Junimea, a luat ființă Într-un salon monden, ca grup literar care va contribui mai mult ca oricare altul la consacrarea «clasicilor» literaturii naționale. Majoritatea membrilor săi proveneau din Moldova și din familii de boieri. Ei practicau În majoritate jurnalismul și aproape jumătate erau profesori universitari sau de liceu. Liderii grupului (P.P. Carp, Ț. Rosetti, Ț. Maiorescu) deveniseră la apogeul carierei
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
235 În 1978, cărora li se adăugau cei 639 de membri ai Fondului literar. Exercitarea profesiunii era de asemenea posibilă «fără statut» - publicații literare ale non-membrilor - datorită unei recunoșteri pur simbolice Între egali, cooptarea În Uniune constituind o etapă În consacrare, si facilitând accesul la mai multe resurse colective. Dezvoltarea producției de carte și beneficiile complementare provenind din periodicele culturale și literare, din teatru, televiziune sau cinema au crescut considerabil sursele de venituri ale scriitorilor, fără a permite Însă afirmarea unei
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]