2,278 matches
-
cum ar fi descrierile verbale ale narațiunii vizuale, asocierea imaginii cu textul sau relația între hărți, texte și narațiune. Abordarea unor asemenea aspecte presupune însă o extensie a definiției narațiunii ca expresie a experienței umane de natură temporală, spre un construct mental complex care să implice toate cele patru dimensiuni ale continuumului spațio temporal. Pentru Ryan dimensiunea temporală a narațiunii nu se manifestă în formă pură ci în conexiune cu spațialitatea. Lectorul ar fi incapabil să-și imagineze întâmplările narate fără
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2197]
-
în etapa postclasică a naratologiei, teoreticieni precum Barbara Herrnstein Smith contestă ideea că fabula / story ar fi mereu aceeași, blocată în mereu aceeași structură narativă autonomă, pentru că fiecare respunere, chiar și în același mediu, generează o altă versiune, un alt construct mental. Din acest motiv, Chatman consideră că una din responsabilitățile majore ale naratologiei postclasice este analiza efectului complex pe care suportul medial îl are asupra textului narativ și încearcă să evalueze, în cercetarea sa, diferențele dintre narațiunile literare și cinematografice
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
cum ar fi descrierile verbale ale narațiunii vizuale, asocierea imaginii cu textul sau relația între hărți, texte și narațiune. Abordarea unor asemenea aspecte presupune însă o extensie a definiției narațiunii ca expresie a experienței umane de natură temporală, spre un construct mental complex care să implice toate cele patru dimensiuni ale continuumului spațio temporal. Pentru Ryan dimensiunea temporală a narațiunii nu se manifestă în formă pură ci în conexiune cu spațialitatea. Lectorul ar fi incapabil să-și imagineze întâmplările narate fără
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
oprit în special asupra celor denumite primordialiste sau perenialiste vezi de exemplu Ozkirimli (2000), Dungaciu (2004). 3.3.1. Identitatea ca existență primordială, perenă Cu toate că de-a lungul timpului a fost criticată 21 și considerată depășită, concepția identității ca un construct primordial, nederivat, esențial, încă mai captează atenția. Cred că nu ar fi greșit să spunem că în prezent suntem martorii unui proces de redefinire și reconstrucție a acestei concepții în lumina perspectivelor constructiviste, dacă avem în vedere că susținătorii săi
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
puțin la fel de largă și de variată. Totuși, ceea ce le unește în ultimă instanță sunt asumpțiile de bază asupra realității sociale, care este concepută ca fiind construită, în schimbare și chiar multiplă, "lucrurile" neexistând în sine, ci doar în calitate de categorii sau constructe generate subiectiv, ca reprezentări ale noastre. Transpusă în termeni de asumpții asupra identității, această idee poate, lua oricare din formele următoare: a) Identitatea este o construcție socială. b) Identitatea are caracter instrumental. c) Identitatea este o reprezentare contextuală, fără substanță
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
geneza în confruntările tranzacționale ale actorilor sociali și este în cele din urmă un proces, o realitate intersubiectivă și schimbătoare. Caracterul static al identității este înlocuit cu unul dinamic. Pe aceeași linie, Mitchell (1974) introduce diferența între identitate (etnicitate) drept construct perceptual sau cognitiv și drept construct structural. Identificarea apartenenței la un grup depinde de percepțiile actorilor ce variază în raport cu contextul social asupra diferențelor în practici, obiceiuri, credințe. Mai mult decât atât, interpretările determinate social lasă loc definițiilor contradictorii, sensul care
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
sociali și este în cele din urmă un proces, o realitate intersubiectivă și schimbătoare. Caracterul static al identității este înlocuit cu unul dinamic. Pe aceeași linie, Mitchell (1974) introduce diferența între identitate (etnicitate) drept construct perceptual sau cognitiv și drept construct structural. Identificarea apartenenței la un grup depinde de percepțiile actorilor ce variază în raport cu contextul social asupra diferențelor în practici, obiceiuri, credințe. Mai mult decât atât, interpretările determinate social lasă loc definițiilor contradictorii, sensul care predomină fiind de aceea negociat. "Acest
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
lucrări. Demersul nostru a fost guvernat pe de o parte, de încercarea de a creiona, pe baza analizei teoriilor specifice acestui câmp, un model conceptual de abordare a identității și de a căuta să vedem cum se poate empiriza acest construct, iar pe de altă parte, de a surprinde și analiza pe cât posibil profilul sociocultural al tinerilor români. Volumul se deschide cu o analiză a teoriilor schimbării sociale și se continuă cu o schiță a schimbărilor sociale din perioada postcomunistă. Am
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
Kress, van Leeuwen [1996] 2006: 154) a stabili adevărul absolut sau neadevărul unor reprezentări. Obiectivul acestei teorii este de a arăta dacă un text (non)verbal este reprezentat în cadrări adevărate sau nu. Astfel, adevărul în semiotica socială este un construct al semiozei, iar adevărul unui anumit grup social se axează pe valorile și credințele respectivului grup. Acceptarea multitudinii în reprezentări (non)verbale și a fluxului cognitiv în procesul de interpretare rămâne o caracteristică importantă a semioticii sociale. Lumea în care
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
curgerea de la iconicitate către indexicalitate sau simbolicitate. Imaginea corporatistă nu face excepție de la acest "baleiaj" semiotic, fiind "suma totală a semnelor care implică identitatea organizațională" (Christensen, Askegaard 2001: 304). Deși Curtin și Gaither (2005) echivalează imaginea cu identitatea corporatistă datorită constructelor complexe de semnificații, care sunt supuse unei negocieri sociale prin procesele de producție și consum (Curtin, Gaither 2005), Vos și Schoemaker (2006: 55) consideră cele două concepte într-o relație de reciprocă determinare, care poate fi analizată din trei perspective
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
Managing Global Communication, Slănic-Moldova, 23-25 octombrie 2008 Cmeciu, Doina (2003), Signifying Systems în Literary Texts, Bacău, Editura "Egal" Coman, Mihai (1999), Introducere în sistemul mass-media, Iași, POLIROM Coman, Cristina (2001), Relațiile publice principii și strategii, Iași, POLIROM Coman, Cristina (2007), "Constructe teoretice folosite în relații publice", în Balaban, Delia Cristina, Rus, Flaviu Călin (coordonatori), PR Trend, București, "Tritonic" Coman, Cristina (2009), Comunicarea de criză: tehnici și strategii, Iași, POLIROM Comrie, Bernard (1976), Aspect: an Introduction to the Study of Verbal Aspect
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
amenințând la un moment dat să uzurpe statutul cu greu câștigat al acestuia în calitate de critic. Desigur, nu e vorba de o vulgară teorie a ficțiunii ca formă de compensare în imaginar a neîmplinirilor teoreticianului literaturii. Așa cum ideologia lovinesciană este un construct polilateral, cu pliuri obscure și deschideri neașteptate, și opera literară scrisă de critic cuprinde mai mult decât plonjeuri "estetice" în imaginar. Pentru Antonio Patraș, opera literară majoră se caracterizează prin rafinament estetic, dar mai ales prin reflecția morală, perspectivismul ideologic
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
De asemenea, în loc să se străduiască să pună în acord literatura lui Lovinescu cu ideologia sa (i s-a reproșat mereu criticului inconsecvența față de propozițiile esteticii sale teoretice în practica literară), Antonio Patraș consideră mai întâi estetica acestuia ca pe un construct ideologic hibrid și friabil, ca toate ideologiile, deci scutit de a alcătui o structură perfectă și cristalină. Literatura va fi citită apoi ca parte a acestui construct, și nu ca o încercare de ilustrare a unei poziții teoretice: iată noutatea
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
în practica literară), Antonio Patraș consideră mai întâi estetica acestuia ca pe un construct ideologic hibrid și friabil, ca toate ideologiile, deci scutit de a alcătui o structură perfectă și cristalină. Literatura va fi citită apoi ca parte a acestui construct, și nu ca o încercare de ilustrare a unei poziții teoretice: iată noutatea lecturii făcute de Antonio Patraș în Scriitorul și umbra sa. Câștigurile sunt evidente. În afara prospețimii de viziune asupra gândirii criticului, literatura acestuia este scoasă din cadrul de raportare
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
Raiului, dar într-un format secular, sancționat tehnologic" (Wertheim, 2000, p. 21). Ca spațiu sacru, Internetul reprezintă singura locație cu adevărat nouă a identității religioase. "Granițele încetează să mai fie construite social în orice sens direct și devin în schimb constructe ale imaginației individului" (Barker, 2006, p. 210). Acesta poate împrumuta, combina sau crea elemente care să conducă la o nouă identitate religioasă. Într-un studiu referitor la abordările metaforice ale rețelei globale, Ratzan (2000) observă faptul că atunci când descriu Internetul
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
ca o componentă normală, ușor accesibilă. Conform cercetătoarei menționate, aceasta se realizează prin judecăți de valoare cu caracter religios, prezentate comunității într-un limbaj acceptabil și accesibil. Parte a discursului angajat în spiritualizarea Internetului este prezentarea acestuia nu ca un construct tehnologic, ci, mai degrabă, ca un spațiu sau mediu cu caracter spiritual, ce facilitează experiența spirituală, un spațiu sacru. Astfel, Internetul poate fi perceput și descris de către membrii comunităților virtuale religioase ca "o rețea spirituală", "spațiu de închinare", "unealtă misionară
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
stil direct; atât naratorul, cât și personajele (sau personajul narator în proza subiectivă/narațiunea homodiegetică) sunt instanțe narative definitorii pentru opera epică; personajele dramatice (instanțele comunicării teatrale), întruchipate scenic de către actori; eul liric, în ipostaze diverse - instanță a comunicării lirice, construct textual specific discursului liric, eul rostitor, distinct de poetul care a scris poezia. 2) RECEPTORUL este cel care primește mesajul și îl decodează, având un rol com plementar celui de emițător. În majoritatea situațiilor de comunicare, receptorul este și destinatarul
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
superbie sălbatică, este agresivă, feroce, agilă, calină etc., precum o leoaică tânără. Considerată o figură de stil fondatoare, cu o puternică încărcătură semantică, metafora are forme multiple: - metafora explicită (in praesentia) presupune prezența termenului propriu și a termenului metaforic. Acest construct este esențial pentru metafora modernă, numită de L. Blaga metaforă revelatorie, fiindcă absența termenului propriu din context ar duce la ermetism, la imposibilitatea decodării semnului. Textual, metafora explicită se realizează prin: construcție apozitivă: Zburător cu negre plete, umbră fără de noroc
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
banalității cotidiane, ale căutării semnificației și producerii textului. Elementele de metaroman („romanul romanului“ se concretizează prin dezvăluirea mecanismelor de producere a textului) se asociază textualismului (textul se auto-oglindește sau face trimiteri la alte texte, nu la lumea reală), rezultând un construct eterogen („roman palimpsest“) care abolește componentele definitorii ale situației narative: instanțele și perspectivele narative, timpul diegetic, ordinea și modalitatea narării. „Lumea se dizolvăn limbaj și limbajul în lume ca întro bandă a lui Möbius.“ În esență, romanul postmodern demonstrează o
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
principala instanță a comunicării lirice, reprezentând modalitatea convențională prin care poetul se proiectează în text, ca „voce“, ca eu rostitor concretizat în ipostaze diverse (umane sau nonumane, ca în poemul lui Mircea Cărtărescu O motocicletă parcată sub stele). Fiind un construct textual, „o compoziție pe care fantezia o realizează pe baza datelor experienței“, eul liric nu este identic cu autorul concret, cu eul empiric al poetului. Chiar dacă reprezintă un alter ego al scriitorului însuși, eul liric - numit și eul poetic, eul
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
persoane gramaticale este de a disimula prezența eului liric, sub aparența lirismului obiectiv. Estomparea principalei instanțe a comunicării lirice este motivată artistic prin aplicarea tehnicii picturale a autoportretului. Efectul „dedublării în oglindă“ este focalizarea viziunii artistice nu asupra eului liric - construct textual convențional -, ci asupra autorului concret, desemnat prin numele real, asupra căutărilor și opțiunilor estetice ale poetului. 7. Prin comparația din versul incipit (mut ca o lebădă) se sugerează criza limbajului, ideea că tăcerile sunt mai grăitoare decât orice cuvânt
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
de compoziție ale operei dramatice studiate semnificative pentru construcția personajului ales Subintitulată „tragedie în patru tablouri“, piesa lui Marin Sorescu dezvăluie formele multiple ale solitudinii omului modern întro lume ce și a pierdut ordinea și sensul. Acestea sunt surprinse prin constructul dramatic - monodrama -, prin discursul scenic (monolog aproape imposibil de structurat în acte, tablouri, scene) și prin asocierea diver selor limbaje scenice, de la comic și ironic la liric și tragic. Motivarea artistică a acestor opțiuni este formulată în notațiile autorului: Ca
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
Emil Cioran. Despre Iona, de pildă, autorul însuși afirmă că este o piesă „despre un om singur, nemai pomenit de singur“. Formele multiple ale solitudinii omului mo dern întro lume ce și a pierdut ordinea și sensul sunt surprinse prin constructul dramatic - monodrama -, prin discursul scenic (monolog aproape imposibil de structurat în acte, tablouri, scene) și prin asocierea diverselor limbaje scenice, de la comic și ironic la liric și tragic. Motivarea artis tică a acestor opțiuni este formulată în didascalii: Ca orice
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
că libertatea e înlăuntrul său, în spirit. Item 3: prezentarea, prin referire la drama studiată, a patru elemente de structură și de compoziție Formele multiple ale solitudinii omului modern întro lume ce șia pierdut ordinea și sensul sunt surprinse prin constructul dramatic - monodrama -, prin discursul scenic (monolog aproape imposibil de structurat în acte, tablouri, scene) și prin asocierea diver selor limbaje scenice, de la comic și ironic la liric și tragic. Motivarea artistică a acestor opțiuni este formulată în notațiile autorului: Ca
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
aceea cred că prin profesiune și familie el s-a mântuit, dacă mântuirea nu este decât o trecere spre eternitate. Opera sa oferă dovada că omul are în el mântuirea, dacă reușește a-și transcende viața dincolo de temporal. Cărțile lui, constructele științifice, prin care conceptul triunic al devianței psihice, paradigma victimologică sau recent epistemologia adevărului psihiatric, devin piatra lui de mormânt, piatra unei existențe cucerite, calea prin care și-a transpus viața în operă. Putem afirma că psihiatria i-a aparținut
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]