1,467 matches
-
fără ostenire, din această cumpănă în care ai dori să rămâi pe veci, nemișcat, în această rumoare a unor zori ce numai ochii cântători ai spiritului în veșmântul slavei îi pot cuprinde, ochiul se întoarce, se rotește asupra lumii în contemplație", "se simte chemat îndărăt să întoarcă fața, să se întoarcă spre lume, să contemple lumea din înalt și să se umple de ea"36. Din piscul adorației fără cuvânt, mută de uimire și de slăvire, privirea se întoarce spre chipul
[Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
începe cu adevărat lumea, o deschide chipului și o arată după asemănarea cu prototipul 38. "Abia cu treapta contemplativă începe făptura graiului", iar omul "numai când se întoarce, numai când întoarce capul îndărăt spre lume, când trece din adorație în contemplație devine poet"39. Trecerea pragului înspre starea de vârf a adorării echivalează cu smulgerea vălurilor de pe lucruri, dar totodată cu lipsa de chip a acestora în lumea uitată, absentă din icoană. Lumea naturală e dusă atât de sus încât ea
[Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
ibidem, p. 9). 16 Ibidem, p. 124. 17 Ibidem, p. 42. 18 Ibidem, p. 310. 19 Ibidem, pp. 317, 54. 20 Ibidem, p. 64. 21 Ochiul sufletesc - diferit de oculus carnis, ochiul trupesc ce trebuie închis - e oculus mentis, ochiul contemplației sau al inimii, "interior față de ochiul trupului și exterior față de ochiul lui Dumnezeu" (Hugues de Saint-Victor, Meditații spirituale, Editura Univers Enciclopedic, București, 2005, p. 63). 22 B. Fundoianu, op. cit., p. 67. 23 Ibidem, pp. 50, 51. Iată o splendidă pândă
[Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
Carl Gustav Jung, L'Herne, Paris, 1991, pp. 229, 230. 2 Vedere în acțiune, vol. În dulcele stil clasic (1970), în Nichita Stănescu, Ordinea cuvintelor, vol. II, Editura Cartea Românească, București, 1985, pp. 7, 8. 3 E vorba de ochiul contemplației (oculus mentis sau cordis), potrivit lui Hugues de Saint-Victor: "El (sufletul) primise un ochi pentru a vedea lumea și ceea ce era în ea: era ochiul trupului. Primise un alt ochi pentru a se vedea pe sine însuși și tot ceea ce era
[Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
ochiul trupului. Primise un alt ochi pentru a se vedea pe sine însuși și tot ceea ce era înlăuntrul său: ochiul rațiunii. Mai primise încă un ochi pentru a-L vedea înlăuntrul său pe Dumnezeu și ceea ce este în Dumnezeu: ochiul contemplației" (De sacramentis christianae fidei, I, X, 2, PL 176, col. 329 c-d). Prin urmare, adaugă teologul victorin, ochiul sufletesc - diferit de oculus carnis, ochiul trupesc ce trebuie închis - e oculus mentis, ochiul contemplației sau al inimii, "interior față de ochiul
[Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
și ceea ce este în Dumnezeu: ochiul contemplației" (De sacramentis christianae fidei, I, X, 2, PL 176, col. 329 c-d). Prin urmare, adaugă teologul victorin, ochiul sufletesc - diferit de oculus carnis, ochiul trupesc ce trebuie închis - e oculus mentis, ochiul contemplației sau al inimii, "interior față de ochiul trupului și exterior față de ochiul lui Dumnezeu" ("Despre cuvântul lui Dumnezeu", IV, 2, în Meditații spirituale, Editura Univers Enciclopedic, București, 2005, p. 63). 4 Invizibilul soare, vol. În dulcele stil clasic, în op. cit., p.
[Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
imanențe, nesocotind imanența vieții, atestă refuzul cel puțin în primă instanță al unor categorii formale ale conștiinței 73. Mai mult decât atât, din Einleitung... aflăm că "rezultatul final al evoluției umanității nu poate fi obținut decât prin trăire, nu prin contemplația leneșă"74. Relevând faptul că în cazul lui Dilthey trăirea "nu ne este dată ca un obiect, și nici nu poate fi gândită la modul purei obiectivități", Riedel arată că ea nu apare ca "o unitate <<formală>>, care se asociază
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
Îl întâmpină și îl îmbrățișează „soața bătrână cu caier de lână”: hiperraționala împletitoare și despletitoare a giulgiului absolut... * Acest Ulise nu mai este tânărul călător de altădată. A devenit un sedentar, pentru că gândește. Imobilitatea este condiția sine qua non a contemplației. Nu poți gândi dacă hălăduiești prin lume. Nomadul, migratorul, turistul nu cugetă; ei văd lumea, adică „vizionează” lucrurile și ciudățeniile ei, așa cum apar ele ochiului, minunându-se necontenit, fără să înțeleagă ceva. Această cunoaștere superficială este proprie tinereții și necesită
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
op. cit., p. 294. 6. Se poate găsi la Eustatius (profesor de retorică la Academia din Constantinopol și episcop de Salonic în secolul al XII-lea) această interpretare fermecătoare: „Calipso este fiica acestui Atlas în sens mai înalt: noțiunea acestei axe, contemplația sa, studiul său au un scop, un rezultat și dau, pentru a spune așa, un copil, care este Calipso: este faptul de a observa cerul, care acoperă de sus pământul, îl face un acoperiș, care cuprinde și el și le
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
arta nordică și Renaștere .......... 134 4.11. Rembrandt Harmenszoon van Rijn (1606‑1669) - maestru al tehnicii clar‑obscur ................................................................. ..... 135 5. Obiectivitatea frumosului și definiții noi ale artei secolului al XXI‑lea ..... 137 5.1. Opera de artă ................................................................. ............ 137 5.2. Contemplația ................................................................. ............ 138 5.3. Inspirația ................................................................. .................. 138 5.4. Imaginație creatoare ................................................................. 138 6. Document pontifical: Scrisoarea către artiști a fecitului Papă Ioan Paul al II‑lea interpretare și viziune modernă .............................. 139 Comentarii ................................................................. ...................... 139 Concluzie ................................................................. .............................. ... 147 Bibliografie ................................................................. .............................. 153 1. Izvoare ................................................................. ............................. 153 2. Cărți
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
sitatea din Amsterdam, întrebându‑se dacă opera de artă este numai un obiect estetic, răspunde pe drept cuvânt, că: artisticul depășește esteticul. O operă de artă, spunea el, presupune din partea celui care o receptează în atitudinea potrivită, trei acte: percepția, contemplația și meditația 4. Nu avem mari șanse să înțelegem arta din trecut dacă nu cunoaștem scopu‑ rile și circumstanțele pe care le urmărea. Pe măsură ce ne deplasăm în trecut, acest scop devine din ce în ce mai precis și în același timp, din ce în ce mai surprinzător 5
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
numeroase: ast‑ fel, anotimpurile vestesc învierea, o corabie vestește belșugul și, dincolo de ea, Biserica. Experiența limbajului simbolic arată că dincolo de imagine și cuvinte, ea poartă cu sine dorința omului de a‑l atinge pe Dumnezeu și să compenseze distanța prin contemplație: Mâinile care pipăie un chip a cărui voce s‑ar putea auzi, caută și căldura unui corp prezent care să asigure contin genței umane soliditatea stâncii și dulceața unei atmosfere învăluite de mister. Creștinul sensibil nu poate așadar nici să
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
nu este unul la vedere ci este învă‑ luit într‑un fel de veșmânt; ne este imposibil să tindem spre spiritual fără corporal. Căci așa cum auzim cuvintele sensibile cu urechile noastre trupești și așa cum înțelegem lucrurile spirituale, tot astfel, prin contemplația în trup, ajungem la contemplația în duh. Cristos și‑a asumat un trup și un suflet pentru că omul are un trup și un suflet; de aceea și botezul, comuniunea, rugăciunea, psalmodierea sunt duale: sensibile și spirituale. Datorită întrupării Cuvântului lui
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
ci este învă‑ luit într‑un fel de veșmânt; ne este imposibil să tindem spre spiritual fără corporal. Căci așa cum auzim cuvintele sensibile cu urechile noastre trupești și așa cum înțelegem lucrurile spirituale, tot astfel, prin contemplația în trup, ajungem la contemplația în duh. Cristos și‑a asumat un trup și un suflet pentru că omul are un trup și un suflet; de aceea și botezul, comuniunea, rugăciunea, psalmodierea sunt duale: sensibile și spirituale. Datorită întrupării Cuvântului lui Dumnezeu, realizarea mântuirii noastre pe
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
o linie nesemni‑ ficativă verticală sau ușor curbată; fruntea era foarte proeminentă, înaltă, cu dimensiunile sale dominând și chiar aplatizând tot restul feței. Figura devine astfel acea formă subtilă care permitea omului să se înalțe spre Dumnezeu. Icoana stimula o contemplație subiectivă făcându‑l pe cre‑ dincios oarecum să preguste din Împărăția cerurilor. În figurația icono grafică totul era în funcție de privirea sau orientarea celui reprezentat fix, ființă sau alt lucru; este un fenomen care se regăsește în omul care stă în
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
în filiera figurativă acest drum este cel al laicizării. Angoasele moderne ale existențialismului ateu vor exploda mai târziu prin Dostoievski și apoi prin Sartre, Camus, Cioran însă predispoziția pentru aces‑ tea se simte în baroc și în rococo. 5.2. Contemplația Contemplația este sesizarea invizibilului prin care accedem noetic în spa‑ țiul ideilor (sensurilor). Contemplația presupune o lume obiectivă a sensurilor neconstruite (o lume a ideilor, un topos noeton) și un subiect pur eliberat de privirea interesată și empirică atașată lumii
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
filiera figurativă acest drum este cel al laicizării. Angoasele moderne ale existențialismului ateu vor exploda mai târziu prin Dostoievski și apoi prin Sartre, Camus, Cioran însă predispoziția pentru aces‑ tea se simte în baroc și în rococo. 5.2. Contemplația Contemplația este sesizarea invizibilului prin care accedem noetic în spa‑ țiul ideilor (sensurilor). Contemplația presupune o lume obiectivă a sensurilor neconstruite (o lume a ideilor, un topos noeton) și un subiect pur eliberat de privirea interesată și empirică atașată lumii lucrurilor
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
vor exploda mai târziu prin Dostoievski și apoi prin Sartre, Camus, Cioran însă predispoziția pentru aces‑ tea se simte în baroc și în rococo. 5.2. Contemplația Contemplația este sesizarea invizibilului prin care accedem noetic în spa‑ țiul ideilor (sensurilor). Contemplația presupune o lume obiectivă a sensurilor neconstruite (o lume a ideilor, un topos noeton) și un subiect pur eliberat de privirea interesată și empirică atașată lumii lucrurilor vizibile și disponibile. Astfel, ea nu inven‑ tează sensuri, forme și idei, ci
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
în pictură se va putea discerne perfect 4. Noutatea nu este efectul unei permutări imaginative a formelor din feno‑ men, ci ruptura de nivel prin care suma formelor artistice din imperiul vizibi‑ lului este îmbogățită cu noi forme obținute prin contemplație sau inspirație din lumea semnificațiilor, formelor, ideilor invizibile 5. Geniul este ființa înzestrată cu organ contemplativ sau (ceea ce s‑ar putea să fie același lucru) subiectul unei inspirații care are o înțelegere superioară a naturii, a divinului și a vieții
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
și atitudinile fundamentale ale spiritului. Definirile sunt simple și poetizante. Astfel, sufletul „realist” este mânat de „avântul către lumea exterioară” și îi sunt proprii „observația și acțiunea”, în vreme ce spiritul romantic este ispitit să se afunde „pe calea visului și a contemplației în lumea dinăuntru, în lumea întâmplărilor psihice”, la care accede prin imaginație și reflexivitate: „Firea romantică este mereu atrasă de propriile ei adâncuri. Sufletul realist, dimpotrivă, nu simte atât de des nevoia întoarcerii acasă, ca romanticul, exilat oarecum în viața
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288805_a_290134]
-
a trăi cum se cuvine clipa, nu de a se bucura mărunt, grăbit și speriat de ea, în umbra morții; ci de a face din prezent, care e singura realitate, ceva mai mult și mai puțin decât o întâmplare: act, contemplație și pasiune, plin de puterea ce și-o trage, cu rădăcini și ramuri mari, din tot ce a fost și credem că va fi" (P. Creția). Ce bucurie, ce fericire că trăiești încă! Mai avem până când vom suferi cea mai
Despre muncă şi alte eseuri by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1398_a_2640]
-
viața. El este adus de către curenții ce se prăbușesc de pe relieful submarin, antrenând mase colosale de apă bogată în oxigen. Chipul omenesc este un instrument de seducție. Oglinda este un instrument al iubirii ofensive, un tip de narcisism activ, o contemplație ce atacă. Experiența poetică se împlinește dacă oglinda din sticlă este înlocuită de luciul apei. Apa are deci și o funcție narcisiacă. Putem cita și puncte de vedere diametral opuse: E.A. Poe considera că apa este adevăratul suport material al
Despre muncă şi alte eseuri by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1398_a_2640]
-
atitudine în care binele și răul apar deopotrivă misterioase, deopotrivă necesare; există o trebuință a spiritului de a privi cât mai ascuțit lucrurile așa cum sunt date și impuse, inclusiv răul cel mai crunt izvorât din voința omenească. În noțiunea de contemplație propusă de Zarifopol, coincid esteticul, cognitivul și eticul. Atitudinea contemplativă prescrisă de acesta nu este o pasivitate, deoarece preconizează creația, proprie sau a altora. Din această atitudine contemplativă decurge o poziție angajată spre cu-noaștere, omenie, demnitate civică. Atitudinea contemplativă dă
Despre muncă şi alte eseuri by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1398_a_2640]
-
decurge o poziție angajată spre cu-noaștere, omenie, demnitate civică. Atitudinea contemplativă dă o intensitate existenței datorită percepțiilor. De fapt, este reluarea unei vechi teme aristotelice (atitudinea contemplativă este "trebuința spiritului de a privi cât mai critic lucrurile așa cum sunt date"). Contemplația este viziunea întregii noastre ideații, sprijinită de imagini, concepte, dorințe. Principalele elemente constitutive sunt memoria și imaginația. În contemplație suntem noi înșine și nicio imitație a celorlalți nu poate să schimbe sau să sporească adevărul nostru. Spre deosebire de acțiunea practică, prin
Despre muncă şi alte eseuri by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1398_a_2640]
-
este reluarea unei vechi teme aristotelice (atitudinea contemplativă este "trebuința spiritului de a privi cât mai critic lucrurile așa cum sunt date"). Contemplația este viziunea întregii noastre ideații, sprijinită de imagini, concepte, dorințe. Principalele elemente constitutive sunt memoria și imaginația. În contemplație suntem noi înșine și nicio imitație a celorlalți nu poate să schimbe sau să sporească adevărul nostru. Spre deosebire de acțiunea practică, prin contemplație se exercită o activitate spirituală discriminând din viața noastră interioară ceea ce este mai valoros și mai necesar. Armonia
Despre muncă şi alte eseuri by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1398_a_2640]