1,533 matches
-
îngr. Florence G. Zamfirescu, pref. Valeriu Râpeanu, București, 1957; ed. îngr. și pref. Valeriu Râpeanu, București, 1993; Idolul și Ion Anapoda, București, [1935]; Sfânta mare nerușinare, I-II, București, 1936; ed. îngr. și pref. Valeriu Râpeanu, București, 1998; Mărturii în contemporaneitate, București,1938; Cântecul destinelor, București, 1939; Sam, Oradea, 1939; Sufletul soldaților de plumb, București, 1940; Miss, București, 1942; Bariera, pref. Florence G. M. Zamfirescu, București, 1946; Teatru, îngr. și pref. Valeriu Râpeanu, București, 1957; Isprava duhului roșcovan, îngr. și pref.
ZAMFIRESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290697_a_292026]
-
plumb, București, 1940; Miss, București, 1942; Bariera, pref. Florence G. M. Zamfirescu, București, 1946; Teatru, îngr. și pref. Valeriu Râpeanu, București, 1957; Isprava duhului roșcovan, îngr. și pref. Fănuș Băileșteanu, București, 1974; [Scrieri], vol. I: Teatru, vol. II: Mărturii în contemporaneitate, îngr. și introd. Valeriu Râpeanu, București, 1974; Corespondență, îngr. și pref. Claudia Dimiu, București, 1988; Domnișoara Nastasia și alte piese, Cluj-Napoca, 1989; Teatru, îngr. și pref. Valeriu Râpeanu, București, 2000. Traduceri: Ly-Chao-Pée, Pieter van der Meer, Selma Lagerlöf, în Magnolia
ZAMFIRESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290697_a_292026]
-
viabil ca personajul lui D. Bolintineanu. Creația de oameni nu e mai substanțială în Lume nouă și lume veche, roman „cu cheie”, având în atenție două familii, Stroiescu și Ștefănescu. Portretizați satiric, Stroieștii, ale căror modele, ușor de recunoscut în contemporaneitate, sunt socialiștii, folosesc simulacrul angajării în serviciul dreptății sociale ca trambulină spre treptele de sus ale ierarhiei politice. Cel mai reliefat dintre ei, Veniamin Stroiescu, personifică politicianul necinstit, versatil, demagog, revoluționar în vorbe, arivist de rând prin mod de viață
ZAMFIRESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290696_a_292025]
-
cercetării de anvergură Romantismul românesc, „un studiu al arhetipurilor”, cum precizează subtitlul, în care spațiul literaturii române moderne este văzut ca o „lume romantică”, cu „eroi” naționali și modele autohtone și universale într-o paradigmă generatoare de orientări fecunde până în contemporaneitate. SCRIERI: Mitologie romantică, București, 1973; Aventura lui George Gordon Byron, București, 1977; Trei poeți preeminescieni, București, 1978; Eminescu. Poezia elementelor, București, 1979; Romantismul românesc. Un studiu al arhetipurilor, I-III, București, 1982-1987, Umbra copacului, Tel Aviv, 1994; Destinul poetului, București
TACCIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290033_a_291362]
-
spațiul euroatlantic, pot fi identificate minimum trei categorii de elemente care „populează” câmpurile formării umane: a) elemente de continuitate culturală, impuse de tradiție; b) elemente care pot fi considerate valori universale și eterne ale umanității; c) elemente culturale achiziționate de contemporaneitate și de tendința evolutivă. Se poate vorbi așadar de construcții curriculare bazate pe vectori: un vector este orientat spre trecut și spre tradiții, iar altul, dimpotrivă, spre progres și spre viitorul societății și al cunoașterii, echilibrul dintre ele fiind asigurat
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
în natură și a soluțiilor colective de supraviețuire. În momentul venirii nazismului la putere, de exemplu, mari psihanaliști precum Reich, Fromm, Broch și chiar Adorno s-au preocupat de psihologia maselor, pentru a-și lămuri fenomenul atât lor, cât și contemporaneității. S-a produs atunci o intersectare de tipul „viața imită arta”, respectiv știința, în cazul nostru, între scrierile psihanaliștilor și metodele pe care, tot mai mult, Hitler și Goebbels le dezvoltau pe baza lecturilor din acești autori. Pe măsură ce-i citeau
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
Mitzura Arghezi, Un oaspete familiar la Mărțișor, MS, 1983, 1; Modola, Dramaturgia, 234-236; Ovidiu Papadima, O restituire generoasă, R, 1984, 9; Dan Brudașcu, Un caz literar - I. Peltz, I.C. Vissarion și D. Ciurezu, R, 1985, 10; Valentin Tașcu, Semnături în contemporaneitate, ST, 1987, 4; Șerban Cioculescu, Dialoguri literare, București, 1987, 107-108; Victor Petrescu, I.C. Vissarion. Între uitare și dăinuire (în colaborare cu Ștefan Ion Ghilimescu), Târgoviște, 2001; Dicț. scriit. rom., IV, 760-762; Opriță, Anticipația, 44-46. C. Pp.
VISSARION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290588_a_291917]
-
strunește admirabil materia verbală, nu prin constrângeri de sens, ci printr-o transcendență muzicală” (Cezar Baltag). Opțiunea pentru clasicitatea formelor și a tonului discursului se însoțește cu pregnanța și franchețea rostirii, care, deși situată contra curentului (în contextul literar al contemporaneității imediate), respiră o prospețime și o implicare ce rețin atenția. Preferința pentru poemele cu formă fixă nu este exclusivă, în plachetele ulterioare existând și numeroase piese în forme libere, cel mai adesea cu versuri rimate, uneori cu accente folclorice. Muzicalitatea
VOICULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290624_a_291953]
-
serii de poezii populare care vor intra în atenția revistei „Convorbiri literare”. Culegătorul era călăuzit de ideea valorii documentare a folclorului, pe care îl socotea capabil să ofere date despre originea și istoria poporului, prin relevarea tradițiilor naționale, amenințate în contemporaneitate de elemente străine, împrumutate fără măsură. A recurs la transcrierea fidelă a textelor, pe care le-a însoțit de numeroase adnotări. În unele cazuri are grijă să noteze nu numai localitatea unde a efectuat culegerea, ci și numele informatorului. Spre
POMPILIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288878_a_290207]
-
ale lui P.-S., destinate cu deosebire copiilor și tinerilor, o marcă de originalitate vădește Păcală și ai săi (1994), al cărei personaj nu este încremenit într-un timp de odinioară, cum îl prezintă snoavele populare românești, ci imaginat în contemporaneitate, ca vecin, frate și prieten, prezent în piață, magazin, restaurant, școala etc., pus pe șotii, dar și făcând aluzii la viața politică. Este și autorul unor volume de versuri și poeme în proza: Între două veșnicii (1996), De dragoste (1999
POPESCU-SIRETEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288953_a_290282]
-
s-a acordat Ordinul Steaua României în grad de ofițer (2003). Preocupat încă din anii studenției de dramaturgie (lucrarea sa de diplomă se intitula Despre conceptul de tragic în teatru), P. face o pasiune din cercetarea destinului acestei arte în contemporaneitate, devenind un foarte asiduu teoretician al fenomenului. Pe linia lui Ion Marin Sadoveanu, care opera distincția între dramă (text literar) și teatru (spectacol), consideră că suportul textual este incomplet fără desăvârșirea prin spectacol. Dacă Ion Marin Sadoveanu era tentat să
POPESCU-15. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288936_a_290265]
-
217-218, 368-369; Vivian Bell [Ionel Jianu], Cu Maria Mohor și Victor Ion Popa în intimitate, RP, 1938, 6016; Mihail Sebastian, Întâlniri cu teatrul, îngr. și introd. Cornelia Ștefănescu, București, 1969, 171-175; Vianu, Opere, XII, 379-382; George Mihail Zamfirescu, Mărturii în contemporaneitate, București, 1938, 51-55; Munteano, Panorama, 252-257; Dragoș Protopopescu, „10 000 000”, G, 1941, 10; Călinescu, Ist. lit. (1941), 701-702, Ist. lit. (1982), 785-786, 920; Al. Piru, Victor Ion Popa, „Națiunea”, 1946, 1; Streinu, Pagini, II, 272-273; Vicu Mîndra, Însemnări despre
POPA-15. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288917_a_290246]
-
mecanic, roman de aventuri exotice, amalgamând supoziții psihanalitice cu elemente de senzațional cosmopolit și fantastic hoffmannesc. Se va fixa în formula romanului de tip tradițional european, cu obârșii în Balzac, Zola, Daudet, Dickens, Galsworthy, Tolstoi, Dostoievski și cu modele în contemporaneitate, precum Jules Romains, Jean Giraudoux, François Mauriac, Jacob Wassermann, Sigrid Undset ș.a. Va da prioritate tentației de radiografiere a conștiinței și mentalității congenerilor, propunându-și o frescă paradigmatică a momentului. Primul său roman, Întunecare, se dorește un panoptic socio-moral al
PETRESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288781_a_290110]
-
virtuoz al genului în Rondelul grădinii de sidef (1974), unde echilibrul, armonia, muzicalitatea versurilor creează atmosferă, chiar dacă, uneori, frapează asemănarea cu Al. Macedonski. Anotimpul izvoarelor (1975) este un omagiu adus eroilor neamului, atât celor din trecut, cât și celor din contemporaneitate. Volumele următoare - Viața, cântecele și speranțele cioplitorului de barcaze (1976), Cartea dimineții (1978), Adio, Baudelaire (1981), Intrarea în pădure (1984), Pasteluri și balade (1987), Cristalul de sare (1990) - evidențiază un bun meșteșugar al versului, poet elegiac, înfiorat de nostalgii, dar
RAICU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289118_a_290447]
-
Sfaturi pe întunerec, I-II, introd. edit., București, 1996 (în colaborare cu Sanda Râpeanu), Supt trei regi. Istoria luptei pentru un ideal moral și național, introd. edit., București, 1999 (în colaborare cu Sanda Râpeanu); George Mihail Zamfirescu, Teatru. Mărturii în contemporaneitate, I-II, introd. edit., București, 1974, Pe drumuri depărtate, I-III, pref. edit., București, 1987, Maidanul cu dragoste, I-II, pref. edit., Galați, 1993, Teatru, București, 1996, Sfânta mare nerușinare, pref. edit., București, 1998; Al. Kirițescu, Gaițele, pref. edit., București
RAPEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289135_a_290464]
-
parte Eugen Constant, Sina Dănciulescu, Petre Dragu, Ilarie Hinoveanu, C.S. Nicolăescu-Plopșor. Un cuvânt de deschidere afirmă, în spiritul ideologiei oficiale, că R. „își trage sevele din izvorul învățăturii marxist-leniniste, din tradițiile progresiste ale culturii noastre și din marile elanuri ale contemporaneității”. Era un protocol obligatoriu, în realitate R. dovedindu-se, în timp, un spațiu de manifestare pentru creatorii din Oltenia, dar și din întreaga țară. Tot în numărul 1/1964 Tudor Arghezi semnează o tabletă de salut. Pe prima pagină mai
RAMURI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289128_a_290457]
-
întâia noapte de război”, ADV, 1930, 14 386; Constantinescu, Scrieri, IV, 248-274, VI, 199; Călinescu, Cronici, I, 259, 308-311, II, 188-193; Șuluțiu, Scriitori, 284-296, 369-378; Boz, Cartea, 87-99; Sebastian, Eseuri, 384-398; Sebastian, Jurnal, 381-387, 511-513; G. M. Zamfirescu, Mărturisiri în contemporaneitate, București, 1938, 196-206; Mărgărita Miller-Verghy, „Danton”, RVS, 1932, 1-2; Călinescu, Ulysse, 88, 112-116, 150-154; Șerban Cioculescu, „Transcendentalia”, ADV, 1932, 14 796; E. Lovinescu, Memorii, II, Craiova, 1932, 106-117; Eugen Jebeleanu, „Patul lui Procust”. Domnul Camil Petrescu despre noul său roman
PETRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288780_a_290109]
-
a locuit aici până în 1947. Muzeul „Mihai Eminescu”, inaugurat în 1989, este situat în mijlocul parcului Copou. Este compus din trei săli: Sala Destinului, Sala de Artă și Sala Prieteniei. Colecția de carte cuprinde numeroase volume, de la prima ediție (1884) până în contemporaneitate, studii monografice, exegeze critice și traduceri ale operei eminesciene, fiind completată de o bogată arhivă fotografică. Colecția de artă cuprinde pictură, grafică și sculptură cu referire la Eminescu și creația sa. Muzeul „Constantin Negruzzi” este situat în casa din Hermeziu
MUZEUL LITERATURII ROMANE DIN IASI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288340_a_289669]
-
apar o antologie ce urmărește să fixeze două trăsături esențiale ale dramaturgiei sale (soluția provizorie a refugiului în mit sau în parabolă și propensiunea spre demolarea convențiilor teatrale), precum și Armurierul Cehov, care include noi încercări de a aduce pe scenă contemporaneitatea imediată. N. este, de asemenea, autorul unor substanțiale scenarii de film (Luchian) și de televiziune (Capul de zimbru, după V. Voiculescu). Încă din poeziile de tinerețe cuprinse în placheta Teama de păsări se fac simțite înclinația lui N. spre meditația
NAGHIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288349_a_289678]
-
în așteptarea unei capodopere de arhivă din epoca glorioasă a filmului mut (2000), în legătură cu care cititorul este avertizat că „această piesă nu este o piesă... dar poate fi!”, își face loc îndoiala asupra literaturii înseși, incapabilă să mai răspundă întrebărilor contemporaneității. SCRIERI: Teama de păsări, București, 1968; Autostop, București, 1969; Într-o singură seară, București, 1975; Barajul la prima vedere, București, 1979; Misterul Agamemnon, București, 1981; Masa de la fereastră, București, 1982; Barca e plină, București, 1984; Exerciții de mimică, București, 1984
NAGHIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288349_a_289678]
-
a „literaturii «Flăcării»” (în speță cea scrisă de Tudor Arghezi, G. Bacovia, Adrian Maniu, F. Aderca, Ion Pillat ș.a.) fiind printre cele mai violente, atitudinea sa fiind însă elogiată de N. Iorga. Mai târziu N. pare să nu mai acorde contemporaneității nici o atenție; ex cathedra, profesorul de literatură latină se va mulțumi să le insufle învățăceilor un adevărat cult mai ales pentru valorile liricii antice - Vergiliu, Teocrit, Horațiu, Ovidiu, Catul, Lucrețiu, iar traducătorul trudește cu pasiune ani în șir să dea
NAUM-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288375_a_289704]
-
lume și a unui bogat limbaj argotic. Volumele următoare - Cântarea României (1951), Laude (1953), Declarația patetică (1960), Versul liber (1965), Tristele (1968) - marchează efortul poetului de a găsi formula unui lirism direct, dezbrăcat de artificii, solidar cu mutațiile social-istorice ale contemporaneității. Modelele existențiale și estetice rămân André Malraux și Federico García Lorca. P. e un contestatar al lui Tudor Arghezi, ale cărui operă și personalitate le-a atacat cu o vehemență nedreaptă în „Azi”, apoi în „Scânteia” (1947), anticipând campania de
PARASCHIVESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288691_a_290020]
-
care a fost publicată. Ritmul e destul de alert, cu recurs la un dialog pitoresc, la multe personaje secundare. Protagonistul este un reflexiv, un fel de „iluminist” plin de bune intenții, călăuzit de o viziune umanist-melioristă. Eventualul mesaj al cărții către contemporaneitate privește „moralitatea exercitării puterii” (Victor Atanasiu). Tematica vieții din mediul medical este reluată în Permis de conducere (1997), probabil cea mai izbutită carte a autoarei, dintre cele cu subiecte de actualitate. Romanul, cu substrat autobiografic nedisimulat (protagonista-naratoare lucrează ca medic
PETRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288803_a_290132]
-
se dovedește și un istoric literar riguros. În prima lucrare sunt sintetizate date biobibliografice, note, bibliografie, texte inedite sau rare, controverse biografice, iconografie despre scriitorii și oamenii de cultură născuți în zona Buzăului, începând din secolul al XVII-lea până în contemporaneitate. În cea de-a doua sunt descrise succint și sistematic peste cinci sute de publicații editate din 1839 și până astăzi, pentru fiecare fiind consemnate datele tehnice, istorice și ideologice. SCRIERI: Tabăra de sculptură Măgura. Bibliografie - album-ghid, pref. Ion Sârbu
OPROESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288560_a_289889]
-
politic. Este o scriere alertă, nervoasă, cu un dialog viu, colorat. Cel de-al doilea roman, Gigantica (1988), se axează pe o evocare afectuoasă a personalității tatălui, acrobatul, care devine personaj într-o epică de factură parabolică, incluzând aluzii la contemporaneitate. Tot din lumea circului se inspiră și piesa pentru copii Vrăjitoarea Cik... la circ, reprezentând debutul în dramaturgie al autorului, pusă în scenă în 1986 la Teatrul Național din Cluj-Napoca și ulterior la Teatrul „Toma Caragiu” din Ploiești. SCRIERI: Spărgătorii
NICOLAE-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288436_a_289765]