1,993 matches
-
m-a trezit scârțâitul greoi al ușii dormitorului. Am văzut-o atunci pe contesă strecurându-se, luminată violent de stele pe-o parte, întunecată și enigmatică pe cealaltă. Am văzut oaia zburând cât colo și buf nind greu lângă pat. Contesa a intrat în pat lângă mine și duhnea a whiskey de te ofilea. Con tesa mi-a pus mâna între picioare și mi-a vârât în gură limba cu biluță metalică la jumătatea ei. Am strâns la piept capul contesei
De ce iubim femeile by Mircea Cărtărescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/589_a_971]
-
Contesa a intrat în pat lângă mine și duhnea a whiskey de te ofilea. Con tesa mi-a pus mâna între picioare și mi-a vârât în gură limba cu biluță metalică la jumătatea ei. Am strâns la piept capul contesei și i-am simțit părul împărțit în mii de țepi rigizi, cu fixativul uscat. Am pipăit pe sub bluză sfârcurile contesei și-ntr-unul din ele era un ineluș de alamă. Am scos chiloții contesei și părul ei pubian era aspru
De ce iubim femeile by Mircea Cărtărescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/589_a_971]
-
între picioare și mi-a vârât în gură limba cu biluță metalică la jumătatea ei. Am strâns la piept capul contesei și i-am simțit părul împărțit în mii de țepi rigizi, cu fixativul uscat. Am pipăit pe sub bluză sfârcurile contesei și-ntr-unul din ele era un ineluș de alamă. Am scos chiloții contesei și părul ei pubian era aspru și afânat. Am ascultat șoaptele contesei și ele erau dogite, pătimașe: fuck în sus și fuck în jos. Am strâns
De ce iubim femeile by Mircea Cărtărescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/589_a_971]
-
ei. Am strâns la piept capul contesei și i-am simțit părul împărțit în mii de țepi rigizi, cu fixativul uscat. Am pipăit pe sub bluză sfârcurile contesei și-ntr-unul din ele era un ineluș de alamă. Am scos chiloții contesei și părul ei pubian era aspru și afânat. Am ascultat șoaptele contesei și ele erau dogite, pătimașe: fuck în sus și fuck în jos. Am strâns în palme fesele con tesei și ele erau înghețate (s-au încălzit pe parcurs
De ce iubim femeile by Mircea Cărtărescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/589_a_971]
-
împărțit în mii de țepi rigizi, cu fixativul uscat. Am pipăit pe sub bluză sfârcurile contesei și-ntr-unul din ele era un ineluș de alamă. Am scos chiloții contesei și părul ei pubian era aspru și afânat. Am ascultat șoaptele contesei și ele erau dogite, pătimașe: fuck în sus și fuck în jos. Am strâns în palme fesele con tesei și ele erau înghețate (s-au încălzit pe parcurs). Am intrat toată noaptea-n contesă, în multe rân duri, în multe
De ce iubim femeile by Mircea Cărtărescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/589_a_971]
-
aspru și afânat. Am ascultat șoaptele contesei și ele erau dogite, pătimașe: fuck în sus și fuck în jos. Am strâns în palme fesele con tesei și ele erau înghețate (s-au încălzit pe parcurs). Am intrat toată noaptea-n contesă, în multe rân duri, în multe feluri și-n multe părți, până când contesa a miorlăit de plăcere în inima patului din inima dormitorului din inima castelului din inima Irlandei, țara druizilor, a berii Guinness și a lui Joyce. Dimineața, contesa
De ce iubim femeile by Mircea Cărtărescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/589_a_971]
-
în sus și fuck în jos. Am strâns în palme fesele con tesei și ele erau înghețate (s-au încălzit pe parcurs). Am intrat toată noaptea-n contesă, în multe rân duri, în multe feluri și-n multe părți, până când contesa a miorlăit de plăcere în inima patului din inima dormitorului din inima castelului din inima Irlandei, țara druizilor, a berii Guinness și a lui Joyce. Dimineața, contesa se fâțâia-n fundul gol prin pat, căutându-și ciorapii: avea părul verde
De ce iubim femeile by Mircea Cărtărescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/589_a_971]
-
contesă, în multe rân duri, în multe feluri și-n multe părți, până când contesa a miorlăit de plăcere în inima patului din inima dormitorului din inima castelului din inima Irlandei, țara druizilor, a berii Guinness și a lui Joyce. Dimineața, contesa se fâțâia-n fundul gol prin pat, căutându-și ciorapii: avea părul verde. Pe o fesă a contesei scria cu un marker gros TAKE, iar pe cea laltă ME. Apoi scrisul a dis părut sub o pânză, ine lușul sub
De ce iubim femeile by Mircea Cărtărescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/589_a_971]
-
în inima patului din inima dormitorului din inima castelului din inima Irlandei, țara druizilor, a berii Guinness și a lui Joyce. Dimineața, contesa se fâțâia-n fundul gol prin pat, căutându-și ciorapii: avea părul verde. Pe o fesă a contesei scria cu un marker gros TAKE, iar pe cea laltă ME. Apoi scrisul a dis părut sub o pânză, ine lușul sub alta, biluța a mai sclipit într-un „Bye!“ și fantoma s-a evaporat de parcă nici nu fusese... Dimineața
De ce iubim femeile by Mircea Cărtărescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/589_a_971]
-
Așadar, mai inteligent decât o vrea Vulgata, ajută pe copii, pe adulți și pe bătrânii cu dificultăți psihice sau cu dificultăți sociale. Ține să facă o figură frumoasă, și știe să se apere ca mă-garul Cadichon, faimosul protagonist al cărții Contesei de Sé-gur: „Eu sărman măgar și prietenii mei măgari, măgărițe și asini, am fost și suntem tratați nedrept de către oameni; suntem inteligenți și dotați cu mari calități”. Desigur, vorbim despre măgarul virtuos doar în mod aluziv și înțelept, ca punct
Măgarul lui Cristos : preotul, slujitor din iubire by Michele Giulio Masciarelli () [Corola-publishinghouse/Science/100994_a_102286]
-
cea care va crea, peste șapte ani, explozia Dada. În bibliotecile publice se păstrează încă volume cu dedicație adresate reginei-poete Carmen Sylva (La Conquete des Étoiles), scriitoarei aristocrate Elena Văcărescu sau ziaristului Panait Mușoiu. Admirația lui Marinetti față de poeta și contesa franceză de origine română Anne Brâncoveanu de Noailles a fost exprimată - între altele - prin dedicarea unei poezii din volumul La vie charnelle, 1908. Prin intermediul celei din urmă, Elena Văcărescu și doamna Smara (Smaranda Gârbea, activa „pedagogă” culturală fiind o veche
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
Buenos Aires, indicînd interesul publicației argentiniene față de modernismul românesc: „splendidă revistă redactată de scriitorii spanioli, sud-americani, de avangardă Roberto Ortelli, Homero Guglielmi, Roberto Smith, Ruiz de Gallarela. Se ocupă într-un articol de mișcarea artistică modernă din România — Un studiu asupra contesei de Noailles, de Augustin Baasave”. La rubrica „Note-cărți-reviste” a nr. 75, alături de un comentariu despre poetul renascentist Maurice Scéve (considerat „precursor” al noilor curente moderne și „al treilea mare poet după Ronsard”, din sec. al XVI-lea), o notă salută
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
al revistei o promovează în acest sens pe poeta franco-română Céline Arnauld: „L’ésprit nouveau (no. 25), dir. Ozenfant&Jeanneret. Cronica literară e atribuită d-nei Céline Arnauld. Despre această poetă care ocupă în generația nouă a Franței locul pe care contesa de Noailles îl ține între scriitorii de-acum maturi vom vorbi. E foarte puțin cunoscută la noi, firește: e româncă!”. Iar comentariul bilanțier din nr. 52 pe marginea expoziției internaționale a Contimporanului îl prezintă pe Constantin Brâncuși în următorii termeni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
și militantă feministă Sarina Cassvan-Pas (membră a unei ironizate „academii feminine” franceze, alături de protectoarea sa Elena Văcărescu, de Anne de Noailles ș.a.) publica la Paris o antologie de proză scurtă românească initulată Contes roumains d’écrivains contemporains și prefațată de către contesa de Noailles. Volumul cuprindea textele a 22 de autori, de la M. Sadoveanu și Tudor Arghezi la Ion Vinea... În mod ironic, dezideratul popularizării avangardei românești la Der Sturm va fi realizat, nu peste multă vreme, de către... rivalii de la unu, considerați
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
să fie castrat și s-a însurat cu el. Oamenii care pot înlocui atât de ușor un adevăr cu altul sunt ori nebuni ori aproape zel.. Dar și ceilalți ne străduim... ― Nu putem fi, totuși, atât de cinici ca acea contesă Sforza care, în vreme ce rebelii asediau cetatea și amenințau să-i ucidă pe cei trei fii ai ei, luați prizonieri, s-a urcat pe ziduri și le-a arătat rebelilor pântecul, strigînd: Am cu ce face alții"... ― Nu cunoșteam întîmplarea. ― Era
Apărarea lui Galilei by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295601_a_296930]
-
menționând câteva vârfuri: Plutarh, legendara carte a lui Boswell despre Samuel Johnson, fulgurantele biografii (Brief Lives) lăsate de John Aubrey (1626-1697), savuroase miniaturi fragmentare și digresive ale contemporanilor săi, Între care Shakespeare, Sir Walter Raleigh, Hobbes, William Petty, Mary Herbert, contesă Pembroke (sora supraviețuitoare și legatara literară a lui Sir Philip Sidney). Mi-e greu să citesc romanul lui Bellow cu gândul la toate aceste exemple ilustre, fie și pentru că Plutarh, Boswell și Aubrey au fost considerabil mai binevoitori cu cei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
pare că ne aflăm Într-un impas, nu-i așa? Întrebă contele pe-o voce artificial de ușoară și colocvială. Înainte ca Brunetti să poată răspunde, auziră un zgomot În spatele lor și se Întoarseră amândoi ca s-o vadă pe contesă cum intra În cameră. Aceasta se grăbi până la Brunetti, cu tocurile Înalte păcănind un mesaj vesel pe parchet. Ambii bărbați se ridicară În picioare. — Guido, cât mă bucur să te văd, spuse ea, Întinzându-se ca să-l sărute pe amândoi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2078_a_3403]
-
sale, dar ea zâmbi În sus spre amândoi, spunând: — Da, mulțumesc Domnului pentru asta. Suntem atât de norocoși că locuim Într-o țară sănătoasă cum e Italia. — Întocmai, se arătă de acord contele. — Ce să-i aduc din Capri? Întrebă contesa. — Doar Întoarcerea voastră În siguranță, zise Brunetti galant. Știți cum e acolo În Sud. Ea Îi zâmbi. — O, Guido, nu poate fi adevărat tot ce se spune despre mafia. Sunt doar povești. Așa spun toți prietenii mei. Se Întoarse spre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2078_a_3403]
-
Sau la Ischia? Orazio, care e? — Capri, scumpa mea. — Am să sunt, deci. Rămas-bun, Guido, spuse ea, ridicându-se pe vârful degetelor ca să-l sărute din nou. Contele și Brunetti dădură mâna. Toți trei coborâră Împreună În curte. Contele și contesa se Întoarseră, trecură prin gangul de acces spre apă și pășiră În șalupa care-i aștepta la pontonul palazzo-ului. Brunetti ieși singur pe ușa principală, având grijă să o Închidă În urma lui. 22 Luni fu o zi normală la Questura
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2078_a_3403]
-
slobod totul, nu aveau nici o teamă; se mîndreau cu multe porcării pe care și le puneau, făloși, În seamă. Și deveneau așa și alții, tot mai numeroși. Mizerabili, criminali, stricați; cu ultimii mai ales avea ce avea. Antonia. Rusoaica. Cerkasova. Contesa Cerkasova. Niciodată nu se mai gîndise Thomas atîta la ceea ce, cîndva, fusese - așa socotise pînă de curînd - doar o mică afacere. Strict personală, nevinovată, aproape dată uitării. Copiii mei! Povestea de odinioară, nici măcar poveste, o mică taină, putea fi cuprinsă
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
de porțelan ale lămpilor luminau masa încărcată. Pe jos se răsturnaseră câteva sticle golite. Oacă, amețit, se urcase pe un scaun și spunea înduioșat: -> - Nu vă uitați la mine, da-mi place, fraților, țigancă o fi, treaba ei. Și o contesă când se scoală din pat are negru sub unghie, ce-mi tot spuneți mie?! Inima, ea știe tot, ea iartă tot, ehe... Ceilalți râdeau, dîndu-și coate: - A băut pisica oțet! Guristul se apropiase și el de staroste și-i zicea
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
-său se supăra când o vedea: - Iar citești prostii d-astea? Cai verzi pe pereți! Să nu te mai prind! Dar ce, fata-l asculta? De unde să știe el ce plăcute erau foile acelea care povesteau aventuri de dragoste cu contese și bandiți? Uneori, ca să mai scape de gura lui și de-a mă-si, pleca în groapă, unde avea un loc tainic, sub malul galben al rampei. Era o scobitură rotundă, dincolo de baltă, neștiută de nimeni. Vara așternea pe jos
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
Poftim, și dacă te plictisesc să-mi spui. Veta le luase și plecase. Erau altfel de romane, nu prea semănau cu cele ce citise până atunci, dar ici, colo găsea câte un suflet de femeie 256 care semăna cu al conteselor, pentru că, de când e lumea, inima femeilor era aceeași: și a celor bogate, și a celor sărace. Când isprăvise, mai ceruse: - Da ceva mai vesel nu ai, domnu Procopie? Că mi se rupe sufletu de ce-am citit. Oare în lumea
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
o față sinistră, mucalitul bătrân tăie una smintită de tot, spre a face efect asupra spărietului portar, și amândoi ieșiră repede din mănăstire, spre a-și stâmpăra graba mersului abia în drumul mare, ce ducea la oraș. {EminescuOpVII 120} II - Contesă, voi face pe părintele D-tale să te silească ca să fii a mea. - Cine se-ndoiește c-o poți face aceasta, cine, că ești în stare s-o faci. Tatăl meu îți datorește bani și d-ta vrei fata lui
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
veți învoi amândoi asupra prețului ca doi oameni de onoare ce sînteți... dar până nu-ți sunt femeie am dreptul de a te ruga să mă scutești... Vei avea destul timp să mă chinuiești când îți voi fi femeie. Frumoasa contesă îi întoarse spatele și se uită din fereastă pe uliță. Ea începu să râdă, căci văzu pe-un bătrân mucalit silindu-se a tăia mutre evlavioase pentru a impune trecătorilor. Ieronim și Onufrei stăteau în uliță; Onufrei, numărând metaniile ce
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]