2,327 matches
-
comportamentului problemă. Acest model postulează faptul că un eveniment dat face parte dintr-un sistem compus din mai multe elemente care interacționează între ele. Acesta conduce la formularea ipotezelor care iau în considerare interacțiunea dintre diferitele variabile fie că sunt contextuale, consecutive, istorice, externe sau interne. De exemplu, analiza unei disfuncții sexuale masculine scoate în evidență antecedentele istorice și o istorie de viață marcate de constrângeri morale anormal de severe. Variabilele contextuale indică o viață sexuală care, de la început, pune probleme
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
în considerare interacțiunea dintre diferitele variabile fie că sunt contextuale, consecutive, istorice, externe sau interne. De exemplu, analiza unei disfuncții sexuale masculine scoate în evidență antecedentele istorice și o istorie de viață marcate de constrângeri morale anormal de severe. Variabilele contextuale indică o viață sexuală care, de la început, pune probleme, un comportament disfuncțional anxiogen și tensiuni la nivelul cuplului legate de „rigiditatea” afectivă a subiectului. Abordând tratamentul disfuncției, terapeutul trebuie, probabil, să se informeze asupra relațiilor din cadrul cuplului și asupra cognițiilor
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
în istoria sa trecută. Figura 3. Modelul retroactiv ANTECEDENTE INNASCUTE SI DOBANDITE (O) Rol predispozant Caracteristici biologice, comportamentale, cognitive, emoționale specifice legate de evenimente trecute (genetice, developmentale, familiale, sociale) STIMULI EXTERNI SI INTERNI (Sd) Rol declanșator, inhibitor sau facilitator Variabile contextuale: mediu fizic și social, cognitive, emoționale, somatice COMPORTAMENT PROBLEMA MOTOR-COGNITIV-EMOTIONAL (Rmce) topografie, intensitate, frecvență, durată CONSECINTE (C) CONSECINTE (C) ASUPRA MEDIULUI ASUPRA SUBIECTULUI comportamentale, cognitive comportamentale, cognitive emoționale emoționale Intărire pozitivă/negativă de menținere Intărire pozitivă/negativă de menținere Teoria
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
se raportează când la o perspectivă când la alta, când la un model teoretic când la altul. Pornind de la o analiză critică a relației dintre terapiile și teoriile cognitiviste, unele lucrări recente dezvoltă o a treia perspectivă, subliniind determinismul variabilelor contextuale asupra evenimentelor psihologice interne. Ele propun schimbarea nu a cognițiilor ci a funcției lor. Această perspectivă se inspiră din teoria contextualistă a cogniției, care se distanțează de abordarea dominantă care afirmă faptul că mecanismele cognitive interne sunt, în mod esențial
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
în psihoterapie. Această terapie aplică cele mai importante principii ale psihoterapiei: - stabilirea unei alianțe de lucru; - identificarea comportamentelor problemă; - înțelegerea determinanților comportamentelor; - înfruntarea situațiilor problemă; - activarea resurselor de adaptare; - însușirea unor mai bune capacități de gestionare. O psihoterapie funcțională și contextuală Terapia prezentată este funcțională și contextuală. Problema diagnosticului medical este secundară în raport cu descrierea precisă a comportamentelor - alimentare și non alimentare - care generează problema, cu analiza lor topografică și funcțională și cu integrarea lor într-o teorie holistică. Așa după cum subliniază
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
mai importante principii ale psihoterapiei: - stabilirea unei alianțe de lucru; - identificarea comportamentelor problemă; - înțelegerea determinanților comportamentelor; - înfruntarea situațiilor problemă; - activarea resurselor de adaptare; - însușirea unor mai bune capacități de gestionare. O psihoterapie funcțională și contextuală Terapia prezentată este funcțională și contextuală. Problema diagnosticului medical este secundară în raport cu descrierea precisă a comportamentelor - alimentare și non alimentare - care generează problema, cu analiza lor topografică și funcțională și cu integrarea lor într-o teorie holistică. Așa după cum subliniază Rachman, îngrijim persoane, nu diagnostice. Este
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
terapii cognitive și comportamentale (EABCT) Suferință/ tulburare. Raționament clinic. Interpretarea textelor religioase, filosofice, literare, juridice, dar și a tuturor formelor de expresie umană nescrise: opere de artă, texte populare, simboluri și mituri (Jalley, 1991). Intuiții, ipoteze... Relații între variabile. Variabile contextuale interne și externe. Comportamentul problemă. Brisset, 1973. Huber, 1993. Totalitate organizată. Diagnostic clinic. Diagnostic fiziopatologic. Diagnostic etiologic. Corelație anatomoclinică. Limitându-se la suprimarea sau la diminuarea frecvenței și/sau intensității simptomului/simptomelor. Incercând să stabilizeze sau să compenseze disfuncțiile organului
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
subiectul nostru îl constituie oamenii și nu mașinile. Indivizii umani fac diferite alegeri selectându-și acțiunile în mod conștient, intenționat și chiar rațional. Ei interpretează mediul lor și se manifestă în cadrul unor sisteme culturale care dau un anume sens, determinat contextual, comportamentului lor. Indivizii umani înțeleg faptul că ceilalți semeni pot acționa în mod intenționat și pot integra anticiparea acestei intenționalități reciproce în alegerile pe care le fac, în scopul fie al competiției, fie al cooperării. Astfel, științele sociale sunt mult
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
Turcia, S.U.A.). Avem aici o gamă foarte largă de variație. Cameron examinează un număr de ipoteze oferite de către cercetătorii din științele politice care să explice această variație la nivelul țărilor. Ipotezele pot fi grupate în trei categorii mari. 1) Variabilele contextuale sunt, într-un anume sens, pre-politice. Acestea constituie mediul înconjurător - economic, demografic, geografic - în care activează actorii politici și care le ridică probleme de rezolvat. Printre explicațiile contextuale posibile pentru variațiile dintre țări în ceea ce privește mărimea guvernului se numără: vârsta comparativă
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
nivelul țărilor. Ipotezele pot fi grupate în trei categorii mari. 1) Variabilele contextuale sunt, într-un anume sens, pre-politice. Acestea constituie mediul înconjurător - economic, demografic, geografic - în care activează actorii politici și care le ridică probleme de rezolvat. Printre explicațiile contextuale posibile pentru variațiile dintre țări în ceea ce privește mărimea guvernului se numără: vârsta comparativă a populației - pentru că o populație mai matură cere servicii mai multe de la guvern; nivelul comparativ de dezvoltare economică - pentru că o societate mai urbanizată și industrială are nevoie de
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
regiuni. Cercetătorii nu reușesc să cadă de acord cu privire la care dintre aceste serii de factori sunt mai influente și pot dovedi comparativ mărimea guvernelor. Aceștia nu sunt în acord, chiar în cadrul aceleași școli, în a stabili care dintre aceste variabile - contextuale, societale sau statale - sunt mai importante. Deocamdată însă, nu este important să stabilim care dintre variabile pare a fi mai bine susținută de probe și care nu. (Cu toate că există cel puțin un studiu care să susțină prioritatea fiecăreia dintre variabilele
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
and how does the American Journal of Sociology - edited by this department - reflect these possibilities and situations? Among others these are the theoretical questions raised in our analysis based on three specific researches. While Andrew Abbott undertakes an ample, well-documented contextual study on the Chicago tradition, analyzing on the one hand the impact of the disciplinary evolutions in USA on the school, and vice versa, including the importance of the American Journal of Sociology on these evolutions, the two other researches
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
care Mihai Milca tratează subiectul abordat, cartea face o diferențiere clară Între primul concept, ca desemnând mai degrabă crima colectivă generată de izbucniri de moment, Înalt pasionale, dominate de un tip special de afectivitate negativă, fie datorată unor chestiuni strict contextuale, fie grefată pe relații tensionate sau „citirea” grupului-țintă ca un pericol constant, și cel de genocid, pe care Îl asociază mai degrabă cu practicile statelor totalitare, indiferent de culoarea politică. Și genocidul presupune, drept concept sociologic, existența unui program, a
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
un joc de putere”, iar trecutul poate Întinde ,,capcane tradiționaliste”, autorul conchide că ,,regândirea dimensiunii istorice a obiectelor prezentului este, poate, principala sarcină a antropologiei românești actuale”. David A. Kideckel și colaboratorii săi asumă o ,,etnografie critică, problematizată, comparativă și contextuală” a zonelor industriale din Valea Jiului și Făgăraș. Pe lângă unele aspecte comune celor două cazuri (declinul producției industriale, disponibilizările masive, nostalgia comunismului), autorii evidențiază și o seamă de contraste, ca: greve, inerție socioeconomică, instabilitate familială și mineriade În Valea Jiului, față de inițiative
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
în forma unor valuri tot mai puternice ale migrației și ale globalizării economice, politice sau culturale. Grupurile și rețelele sociale se multiplică și se transformă rapid și permanent în noi mișcări sociale, inclusiv globale. Sistemele și actorii sociali se decuplează contextual și ajung să se reconstituie prin traversarea unor frontiere sociale și culturale multiple, mai ales datorită migrației extinse și tot mai intense. Ținând cont de asemenea practici și dezvoltări, societatea tinde concomitent să se universalizeze și să se particularizeze în
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
paradigmelor sociologice clasice este una de tip realist, care contrastează puternic cu abordările constructiviste inițiate și realizate de fenomenologia sociologică sau de neoinstituționalism. Individualitățile și relațiile sunt considerate ca fiind generice, în sensul că sunt eludate multe specificități istorice și contextuale și sunt invocate cu insistență raporturi de determinare și constrângere. Să observăm cum referințele teoretice se fac în mod constant la „om” ca ființă generică, naturală, rațională, fără distincții geografice sau istorice sau chiar simplu demografice (prin „om” înțelegând implicit
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
sau clasic al abordărilor sociologice, pentru a releva repoziționarea constructivă a actorilor sociali și afirmarea lor ca generatori sau constructori ai societății în care trăiesc. Societatea nu mai este privită ca naturală, dată, obiectivă, exterioară, determinată, ci ca produs istoric, contextual și cultural al acțiunilor lor saturate de semnificații. Ieșirea din realism coincide astfel sociologic cu intrarea în constructivismul cultural centrat pe agenția umană. 2. Discursului iluminist despre societate și tranziție îi sunt inerente conceptele de progres și evoluție. Concepției biologice
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
Distanțările devin evidente mai ales atunci când sunt comparate identitățile individuale cu cele colective, identitățile biografice cu cele relevate în contexte particulare imediate. Pendulând între identitatea colectivă și cea individuală Geometria variabilă a identității are grade nelimitate de libertate, chiar dacă structurile contextuale pot impune constrângeri. De regulă, atunci când constrângerile devin prea puternice, individul le ignoră, le elimină sau pur și simplu li se opune. Este ceea ce se întâmplă cu întâlnirea dintre identitatea individuală și cea colectivă în tranziția românească. Pe de o
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
instituție sau în instituții diferite. Ca atare, ajung să contureze o nouă tipologie a universităților. Pe de o parte, putem observa cum structurile și valorile de referință ale universității consacrate rezistă la schimbare, deși sunt confruntate cu asediul unor presiuni contextuale puternice de a urma un curs diferit al configurării. Pe de altă parte, constatăm că noi organizații, care nu ezită să se cheme „universități”, preiau doar câteva dintre elementele constitutive ale universităților consacrate și le practică astfel încât să obțină profituri
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
al intoleranței și al totalitarismului, radicalismul agresiv ia locul relativismului, contrazicând în aparență logica internă a matriței. Ca și în epocile precedente, ideea de literatură face joc dublu pe cele două planuri principale de referință: specificul și heteronomia. Sub presiunile contextuale enorme ale epistemei contemporane, polarizarea opune formalismul agresiv de o parte, ideologizarea ofensivă de cealaltă. Din motive explicabile, teoreticianul se ocupă cu predilecție de polul heteronom. Înstrăinarea totală a literaturii de menirea ei - în special în versiunea doctrinară autointitulată estetică
MARINO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288040_a_289369]
-
limbajul omenesc, limitat la o funcție strict repertorială, își menține o secretă dimensiune transcendentală. Vorbind despre verbum cordis (sau verbum interius, sau verbum mentis), Augustin punctează dimensiunea hristologică a limbajului inseparabil legat de gândire. Dacă sensul oricărei expresii lingvistice este contextual, Augustin cunoaște și tehnica eliminării semnificațiilor parazite, care sufocă adesea speciile dialogului (între care lectura este genul cel mai important). Cheia acestei simplificări se află în puterea de actualizare a „chipului divin” (imago Dei), centrul de unitate al tuturor facultăților
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
analiza contextelor, nu a textelor; eu nu practic o lectură preponderent intensivă, o hermeneutică în căutarea abisului textual - lucrările de ideologie politică și culturală nici nu se pretează la asemenea abordări, fiind de regulă explicite, nu încifrate -, ci o lectură contextuală, extensivă și relațională, uneori cognitiv disonantă, interesată de Zeitgeist, de spiritul public. Pe scurt, este lectura unui istoric al ideilor care, deși are și o formație literară, nu discută formele decât în relația lor indisolubilă cu conținuturile. Din aceste motive
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
valorilor întemeiat de liberali pe autonomia individuală, s-a trecut, grație travaliului „deconstructiv” al postmoderniștilor, la relativism. În cel mai fericit caz, gânditori mai curajoși, care se expun astfel etichetării drept (neo)conservatori, propun ceea ce am numit „norme slabe” - locale, contextuale și ele, dar nu total străine de principiul unei normativități universalizabile. Se reclamă insistent, în special de către lumea academică americană „politic corectă”, singura care se mai crede îndreptățită moral să facă judecăți de valoare, dreptul inalienabil la ceea ce aș numi
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
a elevilor, iar ca paradigmă de elaborare poate fi algoritmic sau euristic. g) Modelul situațiilor de instruire exploatează contextul învățării și plasează elevul într-o anumită rețea de relații cu materia de studiat (pornind de la premisa că învățarea este întotdeauna contextuală, petrecându-se într-un cadru situațional determinat); situațiile de instruire sunt ansambluri de variabile dinamice, multifactoriale, semnalizate prin relațiile și interacțiunile dintre ele (variabile); configurația statică a unei situații de învățare este: psihologică, socială, pedagogică, în timp ce structura dinamică este formată
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
se preferă metodele avansate, bazate pe aprecieri calitative cunosute sub numele de aprecieri alternative (Iucu, 2001). Schimbarea de atitudine a evaluării este substanțială: de la paradigma psihometrică ce folosește aprecierea fixă, rigidă, standardizată prin modele matematice, s-a trecut la paradigma contextuală care apreciază cu metode mai puțin fixe. Ea evaluează procesele învățării și rezultatele (metoda portfolio), ceea ce permite o evaluare a progresului elevului în cursul timpului. Această metodă are sprijinul psihologiei cognitive și a suferit schimbări. De la ideea că inteligența este
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]