1,040 matches
-
mai mult decît el În definirea (și asumarea) acestei „stări de spirit”, marcată În egală măsură de ceea ce am putea numi teroarea convenției, a formelor moștenite și stereotipizate, și patosul Înnoirii. În citatul articol Suprarealism și integralism, el evidențiază „efortul contimporan de neîncetată căutare de forme noi și lepădare a celor găsite” (s.n.) adăugînd că: „Vizionarii de azi ne conduc fiecare cu un pas mai aproape de India Sufletească actuală. Dintre premergătorii aceștia se va Înălța mîine Columbul unei lumi cu existența
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
poeziei descoperă cîteva momente relativ individualizate, prin raportarea la istoria Însăși a mișcării românești de avangardă. La 75 H.P., foarte tînărul poet aflat În faza primelor, entuziasmante revelații ale ideilor Înnoitoare, se aliniază, Încă impersonal, la programul constructivist schițat de Contimporanul, nu fără a reține Însă elemente ale energetismului futurist și ale radicalismului, În negație, dadaist. Participarea la revistele Punct și Integral aduce, inevitabil, amprenta mai puternică și mai limpede conturată a doctrinei constructiviste, scoțînd În relief ceea ce s-ar putea
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
universului verbal de către spiritul creator. Or, o atare „răsfrîngere” a „sistemului constructivist” În poezie fusese urmărită, cu puțin timp Înainte de intervenția lui Voronca, de „neoplasticianul” olandez Theo Van Doesburg - nume de rezonanță În cercurile constructiviste, prezent cu articole și În Contimporanul și Punct, publicații foarte atente, Între altele, și la mișcarea patronată de gruparea De Stijl: Van Doesburg publicase În 1923 În revista Mécano textul programatic Vers une poésie constructive, În care se remarcă, Între altele, respingerea „utilitarismului” (manifestat chiar În cadrul
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
cel oferit de Pierre Reverdy Încă din 1917, pe care Îl va prelua În mod mărturisit și Manifestul suprarealist al lui André Breton, trecerea dinspre „expresia plastică, strictă și rapidă a aparatelor Morse”, cerută de Manifestul activist către tinerime al Contimporanului, către definiția suprarealistă a poetului ca „aparat Înregistrator” (al „funcționării reale a gîndirii”) se va putea face fără mari dificultăți, deși cu oarecari contradicții. Fondul „romantic” al sensibilității lui Voronca, ce subminează proiectul acelei „ordini sinteză obiectivă, clasică, integrală”, pregătește
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
fiecare număr al revistei, pînă la Încheierea primei sale serii (cu numărul 52, din decembrie 1922), iar În cea de a doua, cu un singur poem, În 1927. Alte publicații, precum Flacăra, Năzuința (condusă, la Craiova, de Elena Farago) sau Contimporanul Îi vor tipări poemele acestei dintîi vîrste lirice, reluate În volumul Restriști din 1923. O simplă cercetare a sumarului cărții e de natură să indice registrul tematic și atitudinea lirică dominantă: Tristeți, Neliniști, Sfîrșiri, Preumblări bolnave, Primăvară tristă, Elegie, Amurguri
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
fost - cum am văzut - Lovinescu Însuși, observînd trecerea bruscă de la „sentimentalitatea răvășită și descompusă” a versurilor de la Început, la programul „ordinii sinteză, clasică, integrală” al constructivismului. Fapt e că lansarea, În mai 1924, a Manifestului activist către tinerime al revistei Contimporanul, precedată de numeroase semne ale deschiderii modernismului românesc spre experiențele radical novatoare ale artei europene (expresionism, futurism, dadaism, constructivism) are asupra evoluției sale un impact decisiv. Situația nu e singulară: poeți ca Mihail Cosma, Stephan Roll, prozatorul Ion Călugăru - cărora
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
accelerînd procesul de coagulare a personalității. În octombrie 1924, cînd inițiază, alături de pictorul Victor Brauner, revista 75 H.P. (al cărei „redactor” e și Stephan Roll), Voronca pare a-și fi Însușit principalele repere ale programului constructivist, În direcția propusă de Contimporanul, cu anumite reminiscențe, cum am remarcat deja, futuriste sau dadaiste, Încît e În stare să propună el Însuși, În cîteva articole-manifest (Aviograma, 1924) scrise cu destul aplomb, soluții de Înnoire a limbajului poetic. În ce privește practica poeziei, momentul 75 H.P. Înseamnă
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
a dreptul revoluționară pentru momentul istorico-literar respectiv. În ce măsură asemenea deziderate teoretice Își găsesc corespondentul În practica creatoare, ne-o spune, Într-o primă instanță, liliputana plachetă Invitație la bal, publicată În 1931, dar conținînd poeme tipărite inițial În revistele Punct, Contimporanul și Integral, În 1924-1925. O comparație oricît de sumară cu Restriști-le debutului indică Întreaga distanță - enormă - parcursă Într-un foarte scurt interval de tînărul poet. Ceea ce frapează, la nivelul universului imaginar, este Întîi de toate o importantă amplificare și
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
posomorît și opresant al orașului provincial, modelat conform convențiilor simboliste cu urme, chiar, de idilism tradiționalist În configurarea orizontului „evaziunii”, i se substituie acum viziunea caleidoscopică a metropolei moderne, spectacolul Înnoit și mereu surprinzător al „fazei activiste industriale” promovate de Contimporanul, peisajul natural profund marcat de Însemnele civilizației tehnice. „Geometria orașului” constructivist, „pe fire electrice soneria Europei țipînd fals”, „huruitul roților În beznă”, cinematograful și afișele luminoase, rotativele imense ale tipografiilor, sondele de petrol, zgomotul trenurilor și „serenada mașinilor de scris
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
nu toate poemele Invitației la bal suportă o asemenea analiză. Unele dintre ele vizează aproape exclusiv insolitul asociațiilor conturînd mai degrabă un spectacol exterior, la nivelul unui „reportaj” În care contează - după propoziția programatică din Manifestul activist către tinerime al Contimporanului - „expresie plastică, strictă și rapidă a aparatelor Morse”; stratul reprezentativ primează, neglijînd ca și total autoreferențialitatea, subtila „chimie a cuvintelor”. Compensat adesea de performanțele asociative, acest deficit de prelucrare a discursului e nu de mai puține ori agravat de utilizarea
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
lucrurile din lume numai despre ceea ce ne-ar interesa pe noi, nu. Nici anul nașterei nu-i citat, nici un șir asupra vieței sale, ba nici numele de botez. Deși scrierile sale contrastează foarte mult, și spre meritul lor, cu pretențiozitatea contimporanilor vechi și noi ce i-a avut, deși ele sunt dictate de-un simțimânt adevărat și de o judecată dreaptă, deși a dezvălit cu o claritate naivă acea părticică de filozofie pe care spiritul universului o sădise și în el
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
pentru a crede ceva). În ziarul Ialomița, care primejduiește prin aparițiunea sa fiecare duminică a târgușorului (URBEI) Styrbei, se face și literatură. Un tânăr plin de talent, cum se vede, publică în acea foaie Dramele Baraganului, scriere originală (foarte originală! ) contimporană. Prima parte: convertirea banditului, cârcima de la cărare. Iată textul începutului: Era timpul înfiorător. Sara unei din cele din urmă zile ale lui fevruarie anul 1848 adusese cu sine un viscol spăimântător. Ninsoarea grozavă ce începuse de cu ziua, nu mai
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
cel Mare, care 300 de ani după căderea Romei formează noul imperiu romano - germanic, creând temelia noului princip de stat european, au fost în mod foarte caracteristic cea întîi cauză pentru depărțirea Răsăritului de la unitatea ecumenică și de la unitatea credinței. Contimporan lui Carol cel Mare a fost Rurik, întemeietorul de state, împrejurul creației căruia s-au grupat slavismul amenințat în neatârnarea sa dinspre apus. Creștinismul nu-l primiră slavii de la Roma, ci de la rivalul Bizanț, și cei doi apostoli slavi Metodiu
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
inscripțiunii tocmai de cei cari nu trebuiau s-o facă, de principii slavismului, Kukulievich și Miklosich, autorități în materie de diplomatică și paleografie slavă. D. Hasdeu, în studiul Limba slavică la români, a dovedit cu monumente lapidare, acte și cronice contimporane, prin limba chiar a inscripțiunii: 1. că cei doi slaviști au citit rău veleatul 1114, 2. că jupân Stroe velstolnic din inscripțiune este vestitul general al lui Mihai Viteazul, Stroe Buzescul, iar jupânița Sima, soția lui; și a conchis de
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
pentru a-mi exprima nedumerirea, că în veacul nostru s-au împuținat așa de surprinzător, marile ctitori i și marii iubitori de bine și de lumină. E un adevăr dureros că generațiunea din trecutul apropiat ca și generațiunea ai cărei contimporani suntem, n-a prea fost darnică cu Academia Română, care are atâtea nevoi culturale de satisfăcut. Și Academia Română este instituțiunea cea mai înaltă și mai reprezentativă a culturii român ești. Ca și Liga Culturală, venită ceva mai târziu, amândouă aceste superioare
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
Suliotis ori Alexandru Bădărău s-au remarcat și în viața publică. Despre Christodul Suliotis (1854-1908), majoritatea istoricilor și biografilor rețin studiile sale doctorale în drept la Geneva (1870), respectiv în litere și filosofie la Berlin 50. Doar Dimitrie Rosetti (Dicționarul Contimporanilor) și Lucian Predescu (Enciclopedia României. Cugetarea) vorbesc despre studiile sale de la Bruxelles 51. Christodul Suliotis a ajuns liderul conservatorilor brăileni (și al takiștilor mai tarziu), fondând organul de presă al acestora, "Conservatorul Brăilei" (1901), fiind ales deputat, respectiv primar al
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
Bulei, Ion, Guverne și guvernanți, 1866-1916, Editura Silex, București, 1994. Mamina, Ion, Monarhia constituțională în România, 1866-1938. Enciclopedie politică, Editura Științifică, București, 1999. Predescu, Lucian, Enciclopedia României. Cugetarea, ediție anastatica, Editura Saeculum Editură Vestala, București, 1999. Rosetti, Dim. R., Dicționarul Contimporanilor, ediția I, Editura Lito-Tipografiei "Populară", București, 1897. 4. Studii generale și speciale: Băluța, Ionela, La Bourgeoise respectable. Réflexion sur la construction d'une nouvelle identité féminine dans la seconde moitié du XIXe siècle roumain, Editura Universității din București, București, 2008
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
pe un anume Tase M. Athanasiu, născut la București în 1857, care avea un doctorat în științe politice și administrative obținut după studii efectuate la Universitatea din Liège, iar apoi la cea din Gând. Iar în Dim. R. Rosetti, Dicționarul Contimporanilor, ediția I, Editura Lito-Tipografiei "Populară", București, 1897, p. 173, era menționat un anume Dumitru Stăncescu, născut în 1866 la București, și el titular al unui doctorat în științe politice și administrative la Universitatea din Liège. 41 Dim. R. Rosetti, Dicționarul
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
ediția I, Editura Lito-Tipografiei "Populară", București, 1897, p. 173, era menționat un anume Dumitru Stăncescu, născut în 1866 la București, și el titular al unui doctorat în științe politice și administrative la Universitatea din Liège. 41 Dim. R. Rosetti, Dicționarul Contimporanilor, p. 136. 42 Ibid. 43 Lucian Predescu, Op. cît., p. 559. Vezi Lucian Nastasă, Op. cît., p. 303. De asemenea, Ion Mamina, Monarhia constituțională în România. Enciclopedie politică. 1866-1938, Editura Enciclopedica, București, 2000, pp. 350, 357, 360. 44 Constantin C.
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
Dicționarul Literaturii Române de la origini până la 1900", Editura Academiei RSR, București, 1979, pp. 821-822; Toader Buculei, Op. cît., pp. 223-224; Stoica Lascu, Partidele politice la Brăila în perioada 1875-1914. Mărturii de epocă, p. 311 etc. 51 Dim. R. Rosetti, Dicționarul Contimporanilor, p. 179. Lucian Predescu, Op. cît., p. 825. 52 Toader Buculei, Op. cît., pp. 223-224. 53 Ibid., p. 224. 54 Ion Mamina, Ion Bulei, Op. cît., p. 164. 55 Ibid., pp. 64-65. 56 Calcul făcut după Union des Anciens Étudiants
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
de interferență între curente literare și spații de ruptură. De aceea, cred eu, este atât de dificil să încadrăm marii scriitori întro anumită paradigmă. Lucian Blaga, de pildă, a fost „revendicat“ atât de Gândirea tradiționalistă, cât și de moderniștii de la Contimporanul. Dar în poezia și dramaturgia lui apar pregnant și elemente expresioniste, așa încât nicio ideologie este tică nul circumscrie deplin. În concluzie, ideologiile literare sunt un prețios instrument teoretic cu ajutorul căruia putem înțelege „spiritul veacului“, preferințele tematice și stilistice ale majorității
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
sută de ani, Țara Basarabilor, sub Mircea cel Bătrân atingea apogeul întinderii și dezvoltării sale, remarcă Eminescu: În această vreme Valahia întreagă, împreună cu toate posesiunile ei, se numea în bulele papale, în documentele cele scrise latinește ale domnilor, în scrieri contimporane: Basarabia. Una din aceste posesiuni a fost și acest lambeau de terre de pe care Rumianțoff și Sumarov pretind a fi cules tătari sub corturi."108 Așadar, nu doar acel lambeau de terre invocat și de autorul din Le Nord constituia
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
284. În aceeași vreme, Radu Mihai, ministrul de Interne, a tăiat din bugetul județului Botoșani su ma prevăzută pentru ajutorarea lui Eminescu 285. Scipione Bădescu considera aceasta "o regretabilă nebăgare de seamă. Ar fi și dureros și rușinos, ca istoria contimporană să fie silită a transmite viitorului trista pomenire, că țara românească a fost osîndită să străbată o epocă de-atîta cruzime, încît cugetători iluștri, ca Eminescu, cărora generațiunile viitoare le vor ridica desigur monu mente să fie lăsați a pieri de
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
de interferență între curente literare și spații de ruptură. De aceea, cred eu, este atât de dificil să încadrăm marii scriitori întro anumită paradigmă. Lucian Blaga, de pildă, a fost „revendicat“ atât de Gândirea tradiționalistă, cât și de moderniștii de la Contimporanul. Dar în poezia și dramaturgia lui apar pregnant și elemente expresioniste, așa încât nicio ideologie este tică nul circumscrie deplin. În concluzie, ideologiile literare sunt un prețios instrument teoretic cu ajutorul căruia putem înțelege „spiritul veacului“, preferințele tematice și stilistice ale majorității
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
memorandumul expunând cu însuflețire, dorințele românilor. Dar reprezentanții puterilor văzând stăruința rușilor în scopul de asigura o pace durabilă, înlăturând Rusiei o amintire penibilă în viitor, hotărî recunoașterea independenței României în condițiile retrocedării Basarabiei în schimbul Dobrogei. Titu Maiorescu, în Istoria contimporană a României (1866-1900), ni-l înfățișează pe Mihail Kogălniceanu la Berlin, unde în preziua deschiderii congresului, delegația română cere lui Bismark participarea la congres. Înainte de a primi un răspuns, Kogălniceanu, îi prezintă la 14/24 iunie un memoriu format din
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]