9,770 matches
-
aceea apt de a fi predictibil. Ieșirea din context are sens cel mult ca operație de primenire a contextului, căci astfel toată percepția conceptualizării s-ar întâmpla la o singularitate indecidabilă, aceea a infinitului (Penrose, 1999), ar trebui să devină contingent prin care să testăm coincidențele dintre idei și fapte. În cazul acesta, reperul logic este chiar esența reperului, iar conceptualizarea predicției este presupoziție nerațională, o presupunere venită pe calea inspirației oferite de muze. Or, sistemul economic (de care ne vom
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
extinde contextele pe dimensiunile metateoriei și metaconsistenței. Inversiunile cogniției La scara evoluției cunoașterii căile cogniției s au subsumat, până la urmă (în mod semnificativ adică), pe de o parte, paradigmei fizice (la un loc modelul și mecanismul, ca paradigme ale cogniției contingente și, respectiv, cogniției arhetipale) și, pe de altă parte, paradigmei antropice (sugerată de sinteză și sistem, ca paradigme ale cogniției transcendentale și, respectiv, cogniției contextuale). Sunt în esență sursele de demarcație a semnelor, semnificațiilor și consecințelor a două tipare de
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
universul conceptual. Inversiunea pe care am numit-o abstractă se referă la prima mare străpungere înspre autoreflexivitate, o întoarcere a conceptului spre sine însuși, spre interior, echivalentă cu învestirea conceptului cu conștiință de sine, cu evadarea din relația definitorie cu contingentul, ajungând în stadiul de „gând care se gândește”. Inversiunea abstractă este distincția absolută a omului ca ființă conștientă, care creează timp (ca flux al conștienței), și spațiu virtual (ca existență a ideilor). Inversiunea abstractă este calea prin care spiritul reechilibrează
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
epicentrul vibrațiilor sale, care este simțul simțurilor, bunul-simț al întregului, cumpătării, ritmului, concordanței, coincidențelor, măsurii etc. Pierderea sau slăbirea contactului cu această forță tare a conștienței în fluxurile ei de cogniție ar putea să însemne poarta către aflarea imposibilității desăvârșirii contingente, dar și sugestia alegerii altei ancore de nivel de înțelegere a sensului precipitării complexității la o asemenea scară. Autonomia cunoașterii apare ca o temă nu doar de reflecție, ci și ca încercare ultimă (în sens de cea mai recentă) a
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
disting ca semnificații într-o sferă a unității și unicității permise de lege. O lege pe care omul o dă naturii cum o dă și moralei. Proiecția ideologică este la Kant un sistem al lumii create de cuvânt, dar nefiind contingent cu natura despre care ce crede că poate fi cunoscută doar prin experiment, este abstractă și în echilibru perfect cu realul. Kant ne-a dat repere ale lucrurilor care se leagă prin idee, care însă nu-și dispută legitimitatea sau
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
de înțelegere, pe niveluri ale perspectivei observatorului, pe orizonturi concentrice din ce în ce mai extinse, dar fără să uite că acestea au relevanță doar ca lucrare a omului asupra lui însuși. Viziunea chardiniană a punctului omega, ca evoluție dinspre material spre spiritual, dinspre contingent spre noosferă, cu sensul de înălțare a omului la propria-i condiție de ființă integral spirituală încearcă o conciliere a antropologicului cu expresia forței primordiale a spiritului demiurgic, dar, vai, mitul ne golește de sentiment, ne eternizează natura umană pentru
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
nouă modernitate. O modernitate cu alte valori de sinteză, mai compatibile cu esența naturii umane și cu gestiunea globală a puterii acesteia de a rămâne concordantă cu sine. Omul începe să redevină o sumă irepresibilă de rațiune și sentimente, de contingent și materialitate. În fapt, omul societății cunoașterii intră în propria-i cetate, a celei de a doua și a treia realități (Popper, 2000). Posibilul limitează probabilul, realitatea mișcă aliniamentele sale reale și spre forme virtuale, timpul își scurtează durata, făcând
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
stilului de conducere - manieră relativ tipică de îndeplinire a funcțiilor conducerii și de raportare la subordonați (Fleishman, 1973; Bowers, Seashore, 1969; Bales, 1970; Blake, Mouton, 1972; Lewin, 1967; Maier, 1957; Tannenbaum, Schmidt, 1961; Reddin, 1970 ș.a.); modelele situaționale și modelul contingent: scot în evidență importanța situației și analizează interacțiunile dintre variabilele implicate în situația de conducere și structurile comportamentale ale liderilor; nu există „cel mai bun stil de conducere” (Fiedler, 1967; House, 1971; House, Mitchell, 1980; Hersy, Blanchard, 1993); modelul tranzacțional
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
Avolio, 1993). Studiile și cercetările subsumate diferitelor modele ale conducerii au acordat, fiecare, o altă pondere personalității liderului, de la un factor totalmente definitoriu în modelul personal, la negarea lui în modelul situațional primar și cu o pondere diferită în modelul contingent. Iar apariția modelului integrativ superior pare a întări și mai mult confuzia asupra calităților (factorilor de personalitate) ce determină ca un individ să devină lider și asupra celor care îl definesc drept un lider eficient. Există câteva repere consacrate care
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
organizație, indiferent de sarcină, tehnologie, cultură etc. Adaptarea unei scheme conceptuale pentru tratarea unei probleme particulare poate duce nu numai la rezolvarea problemei respective, ci și la dezvoltarea sistemului conceptual existent. 2. Cadrele definitorii ale cercetării personalității liderului militar Abordările contingente și situaționale impun, așadar, luarea în considerare a unor cadre de referință psihosociale și organizaționale în studiul eficienței conducerii. • Cadrul metodologic: conducere și organizație Nu se poate separa conducerea (în analiză, în exercitarea ei) de organizația în care aceasta se
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
adecvate mediului militar. Mai mult chiar, o stare de dezamăgire crescândă, dacă nu de criză, se manifestă de la începutul anilor ’80 în lumea specialiștilor și beneficiarilor psihologiei în domeniul militar. Astfel, unii dintre aceștia consideră pur și simplu că teoriile contingente mai mult au amăgit decât au folosit (Donohue, 1994), ele constituind doar un exercițiu scolastic. Pentru o organizație care operează cu valori netranzacționabile - patriotismul, spiritul altruist, datoria - sunt necesare alte raporturi lider - subaltern, o altă viziune asupra conducerii. Tot atât de adevărat
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
apreciere completă a structurii omului. Dacă se are în vedere doar un singur sistem, social sau numai un grup etnic de aceeași civilizație, se ivește riscul de a se considera reacțiile psihologice particulare, care nu sunt decât un răspuns foarte contingent la, un mediu particular, drept un tablou universal”. Același psiholog surprinde cu finețe câteva din cauzele care explică diferențele semnificative existente între diferitele colectivități etnice, relevând astfel largile posibiltăți pe care studiul frustrației le pune la îndemâna etnologului: „Societățile omenești nu
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
celor șase țări fondatoare li s-au adăugat Marea Britanie, Danemarca și Irlanda; în 1981 a urmat Grecia, iar în 1986 Spania și Portugalia. În 1995 s-au alăturat Suedia, Austria și Finlanda, iar în 2004 a aderat cel mai larg contingent, cele zece țări din Est și Sud. Ceea ce contează în privința ultimei extinderi nu este dimensiunea țărilor și a populației, ci faptul că Uniunea Europeană absoarbe opt țări foste comuniste, dintre care unele au făcut parte chiar din Uniunea Sovietică, și astfel
Secolul XXI. Viitorul Uniunii Europene. Războaiele în secolul XXI by Silviu Brucan () [Corola-publishinghouse/Science/2353_a_3678]
-
și alți câțiva torționari și victime, iar În 14 ianuarie 1952 un alt grup de 39 era transferat la Baia Sprie (Arhiva Penitenciarului Gherla). Se Încheia experimentul care prin monstruoasa lui desfășurare ne oferă imaginea a ceea ce se pregătea pentru contingente și mai largi de deținuți dacă nu s-ar fi petrecut deconspirarea ororilor care au avut loc. În virtutea principiului Partidul nu greșește (ci doar unii dintre oamenii lui), după una dintre practicile, acum bine cunoscute, ale comunismului din Uniunea Sovietică
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
ani. Cu aducerea la Îndeplinire a prevederilor decretului MAN și ale ordinului MAI era Însărcinat Ministerul de Interne 27. Caracterului predominant represiv al acestor două acte normative Îi era adăugată componenta economică, fiind astfel găsită o soluție pentru asigurarea unor contingente consistente de brațe de muncă necesare marilor obiective de construcții proiectate. Din a doua jumătate a anului 1949 Începuseră lucrările la Canalul Dunăre - Marea Neagră, care trebuia să devină o mare realizare a partidului și guvernului. Condamnaților și preveniților pentru infracțiuni
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
privind Înființarea Serviciului Muncii, avându-l ca autor pe ministrul Apărării, Emil Bodnăraș, acesta găsea o justificare de-a dreptul cinică pentru organizarea așa-numitului Serviciu al Muncii: „Datorită stipulațiunilor militare, prevăzute În Tratatul de pace, o parte din tinerii contingentelor anuale nu pot fi Încorporați, deoarece s-ar depăși efectivele atinse. Acest plus de tineri, ce nu se Încorporează de către armată, constituie prisosul de contingent și, În prezent, se află la vatră, fără a fi supus vreunei obligațiuni. Ca o
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
Serviciu al Muncii: „Datorită stipulațiunilor militare, prevăzute În Tratatul de pace, o parte din tinerii contingentelor anuale nu pot fi Încorporați, deoarece s-ar depăși efectivele atinse. Acest plus de tineri, ce nu se Încorporează de către armată, constituie prisosul de contingent și, În prezent, se află la vatră, fără a fi supus vreunei obligațiuni. Ca o măsură echitabilă față de camarazii lor aflați sub arme și având În vedere nevoile actuale de refacere și reconstrucție a țării, se impune ca acești tineri
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
Avolio atrage atenția asupra nevoii de a iniția cât mai multe, variate și profunde cercetări cu privire la caracteristicile subalternului din perspectiva conducerii (până în prezent autorul a găsit doar trei studii publicate pe acest subiectă. Diferite modele tradiționale contingențe privind leadership-ul (modelul contingent al caracteristicilorFiedler-1967, modelul contingent normativVroom și Yetton 1973, teoria cale-scop a lui House și Mitchell-1974, teoria situaționala a lui Hersey și Blanchard-1969,ș.a.Ă au în vedere doar unele elemente ale procesului de conducere. În viitor, cercetătorii, pentru a obține
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
nevoii de a iniția cât mai multe, variate și profunde cercetări cu privire la caracteristicile subalternului din perspectiva conducerii (până în prezent autorul a găsit doar trei studii publicate pe acest subiectă. Diferite modele tradiționale contingențe privind leadership-ul (modelul contingent al caracteristicilorFiedler-1967, modelul contingent normativVroom și Yetton 1973, teoria cale-scop a lui House și Mitchell-1974, teoria situaționala a lui Hersey și Blanchard-1969,ș.a.Ă au în vedere doar unele elemente ale procesului de conducere. În viitor, cercetătorii, pentru a obține rezultate relevante cu aplicabilitate
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
inversă proporționalitate; cu cât scade valoarea celei dintâi, cu atât crește valoarea celeilalte, așa cum se poate vedea și în reprezentarea grafică de mai jos. Fig. 3. Raportul între autoritatea managerului și libertatea subordonaților Acest model a stat la baza „abordărilor contingente” ale conducerii, care au permis apariția altor modele, cum ar fi: ¬ Modelul funcțional de conducere sau conducerea centrată pe acțiune - concept dezvoltat în Marea Britanie de John Adair, conform căruia conducerea se bazează mai degrabă pe un comportament adecvat decât pe
Management general și strategic în educație. Ghid practic by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2049_a_3374]
-
a ființei umane sunt analizate în principal în ipostaza protezării. În al doilea rând, noțiunea de cyborg este discutată cu specificații de origine, de definiție și de tipologie, de la analogia istorică om-mașină la miturile și ficțiunile contemporaneității și la concretizările contingente ale corporealității. De la ilustrările ficționale la „cyborgii printre noi”, noile paradigme ontologic-imaginale pendulează între mecanicism și vitalism, normalitate și anormalitate sau între monstruozitate și naturalețe. Teoriile inteligenței și vieții artificiale sunt analizate, demontate și privite cu ochi critic, de la testul
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
la rândul său o societate a creierelor artificiale. Încercarea de construire a unui creier sintetic, cu rețele neuronale, utilizează modele computaționale fondate pe sisteme nervoase biologice, alăturând eforturile inteligenței aritificiale cu cele ale vieții sintetice. Bazată pe procese materiale și contingente, dialectica dintre biologic și informațional este în genere transgresată prin faptul că ciberneticul nu este conceput doar un produs opus organicului, ci i se atribuie relații biologice, digitale și digital-biologice, într-un circuit al feedbackului și al interraportării permanente, al
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
esențialiste, ființele sintetice sunt private de pasiune și de emoție, de complexitatea afectivității și a cunoașterii, de grija pentru celălalt. Așadar, cyborgul înglobează numeroase accepții, de la inteligență la viața artificială, întruchipări aflate la limita „regimului nocturn” al imaginarului și întrupări contingente, transgresând opozițiile împământenite de tipul artificial vs natural/biologic sau obiect vs subiect. Atât „omul Turing” (vezi Bolter, 1986Ă, cât și diversele creaturi ale vieții artificiale nu se simt alienate în societatea cybertehnologică menită a ține locul naturii, cred în
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
pas spre o nouă familie a structurilor vieții. Imaginarea acestor tipuri de mutație ontologică computerizată drept „ultima” frontieră a umanului ori sfârșitul evoluției este idealistă și futuristă, angajată în speculație și neglijând condițiile existențiale realiste actuale. O perspectivă ancorată în contingent și în practica existențială este mai relevantă, iar o analiză a regimurilor în care cyborgul, avatarul numeric și ființa transgenică se ipostaziază în aspecte concrete ale postumanismului virtual se dovedește mai eficientă. Astfel, pentru alți cercetători de specialitate, asumarea noii
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
de flux (fizic, psihic, intelectual, afectiv, socială deopotrivă părăsește și penetrează o structură: spre exemplu, gura unui sugar la sânul mamei este o gură mașinică întâlnind mașina sânului. Metafora biologică pare a se fi pierdut pe drum, undeva în materialismul contingent al practicii. În cadrul întâlnirii dintre aceste două mașini se formează fluxul „dorinței” mașinice, flux specific „mașinilor dezirante” și care presupune atât subzistența conexiunilor cât și prezența afectelor care intră în interacțiune, relaționând și multiplicând sistemele, corpurile, forțele. Dacă la Baudrillard
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]