1,142 matches
-
atacului Prin fazele atacului se Înțeleg succesiuni de acțiuni individuale și colective Întreprinse de jucători de la intrarea În posesia mingii și până la finalizare, În funcție de situațiile concrete de joc. Conform concepției românești de joc, există patru faze ale atacului: * faza I contraatacul; * faza a II-a contraatacul susținut; * faza a III-a - organizarea atacului; * faza a IVa atacul În sistem. 1. Faza I: contraatacul Handbalul contemporan cunoaște o evoluție, dacă nu surprinzătoare, cel puțin spectaculoasă, prin viteza de desfășurare a fazelor de
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
Înțeleg succesiuni de acțiuni individuale și colective Întreprinse de jucători de la intrarea În posesia mingii și până la finalizare, În funcție de situațiile concrete de joc. Conform concepției românești de joc, există patru faze ale atacului: * faza I contraatacul; * faza a II-a contraatacul susținut; * faza a III-a - organizarea atacului; * faza a IVa atacul În sistem. 1. Faza I: contraatacul Handbalul contemporan cunoaște o evoluție, dacă nu surprinzătoare, cel puțin spectaculoasă, prin viteza de desfășurare a fazelor de joc și a diversității crescute
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
finalizare, În funcție de situațiile concrete de joc. Conform concepției românești de joc, există patru faze ale atacului: * faza I contraatacul; * faza a II-a contraatacul susținut; * faza a III-a - organizarea atacului; * faza a IVa atacul În sistem. 1. Faza I: contraatacul Handbalul contemporan cunoaște o evoluție, dacă nu surprinzătoare, cel puțin spectaculoasă, prin viteza de desfășurare a fazelor de joc și a diversității crescute de finalizare a acestora. Tocmai de aceea fazele de atac și apărare au cunoscut o ușoară schimbare
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
pe de o parte, iar În alte cazuri jucătorii care iau parte la desfășurarea uneia dintre aceste faze nu respectă principiile de bază, acest fapt nedeterminând neapărat ruperi de ritm sau greutăți În faza de finalizare. Astfel, dacă faza I (contraatacul ) a obținut o frecvență mai mare pe durata unui joc, ajungând până la 30%-35% din economia golurilor marcate, În ceea ce privește faza a II-a, În unele campionate din străinătate se pare că procentul golurilor marcate a ajuns până la aproximativ 38%-45
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
chiar până la 50%. Este o formă inițială a ofensivei, cu aplicare temporară (2-4s), fiind condiționată de existența anumitor contexte favorabile. Obs.: -În cadrul acestei faze, declanșarea, deplasările, pasarea mingii și acțiunile jucătorului sunt riguros stabilite; Întotdeauna acțiunile celui care realizează contraatacul trebuie dublate de un coechipier. Contraatacul reprezintă cea mai simplă și eficace modalitate de finalizare dacă jucătorii unei echipe au Însușite foarte bine cerințele tehnicotactice presupuse de situația de joc din momentul respectiv. Acest lucru presupune o bună cunoaștere a
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
inițială a ofensivei, cu aplicare temporară (2-4s), fiind condiționată de existența anumitor contexte favorabile. Obs.: -În cadrul acestei faze, declanșarea, deplasările, pasarea mingii și acțiunile jucătorului sunt riguros stabilite; Întotdeauna acțiunile celui care realizează contraatacul trebuie dublate de un coechipier. Contraatacul reprezintă cea mai simplă și eficace modalitate de finalizare dacă jucătorii unei echipe au Însușite foarte bine cerințele tehnicotactice presupuse de situația de joc din momentul respectiv. Acest lucru presupune o bună cunoaștere a modelelor de joc pe posturi și
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
de atac ținem cont de următoarele reguli generale: intrarea rapidă În posesia mingii; transmiterea rapidă a primei pase pe direcție optimă (În această situație ,,optim", presupune numai spre Înainte ) ; utilizarea unui număr cît mai mic de pase ce preced finalizarea; Contraatacul reprezintă trecerea rapidă a unuia sau a mai multor jucători din apărare În atac ca urmare a pierderii mingii de către echipa adversă. Jucat corect, contraatacul reprezintă una dintre cele mai periculoase modalități de Înscriere a unui gol, așa cum reiese din
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
presupune numai spre Înainte ) ; utilizarea unui număr cît mai mic de pase ce preced finalizarea; Contraatacul reprezintă trecerea rapidă a unuia sau a mai multor jucători din apărare În atac ca urmare a pierderii mingii de către echipa adversă. Jucat corect, contraatacul reprezintă una dintre cele mai periculoase modalități de Înscriere a unui gol, așa cum reiese din analiza statistică a unor jocuri internaționale de Înalt nivel, dar și din experiența loturilor naționale ale României, care evidențiază că o treime din golurile marcate
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
mai periculoase modalități de Înscriere a unui gol, așa cum reiese din analiza statistică a unor jocuri internaționale de Înalt nivel, dar și din experiența loturilor naționale ale României, care evidențiază că o treime din golurile marcate au fost realizate pe contraatac. În sistemul 6:0, pe contraatac aleargă cei doi apărători laterali, a căror sarcină de apărare este de a activa ofensiv. Echilibrul defensiv este asigurat de jucătorii intermediari și centrali (stânga, dreapta). Pe posturi de apărători laterali există plasați jucători
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
unui gol, așa cum reiese din analiza statistică a unor jocuri internaționale de Înalt nivel, dar și din experiența loturilor naționale ale României, care evidențiază că o treime din golurile marcate au fost realizate pe contraatac. În sistemul 6:0, pe contraatac aleargă cei doi apărători laterali, a căror sarcină de apărare este de a activa ofensiv. Echilibrul defensiv este asigurat de jucătorii intermediari și centrali (stânga, dreapta). Pe posturi de apărători laterali există plasați jucători rapizi (extremele din atac). Învățarea contraatacului
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
contraatac aleargă cei doi apărători laterali, a căror sarcină de apărare este de a activa ofensiv. Echilibrul defensiv este asigurat de jucătorii intermediari și centrali (stânga, dreapta). Pe posturi de apărători laterali există plasați jucători rapizi (extremele din atac). Învățarea contraatacului cu un singur vârf se realizează destul de ușor. Elevii sunt dispuși În coloană câte unul pe marginea terenului de joc, vor pasa mingea portarului și vor alerga În viteză paralel cu linia de margine și vor primi pasă după centrul
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
viteză paralel cu linia de margine și vor primi pasă după centrul terenului. După prinderea mingii, vor alearga sub forma unui arc de cerc spre semicercul advers și vor finaliza prin aruncare la poartă din alergare sau din săritură. Clasificarea contraatacului: a. contraatac direct cu un vârf (fig. nr. 120). b. contraatac direct cu două vârfuri (fig. nr. 121). c. contraatac indirect (sau cu intermediar) (fig. nr. 122). Pentru realizarea fazei I a atacului sunt necesare următoarele componente tehnico-tactice, incluzând și
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
unui arc de cerc spre semicercul advers și vor finaliza prin aruncare la poartă din alergare sau din săritură. Clasificarea contraatacului: a. contraatac direct cu un vârf (fig. nr. 120). b. contraatac direct cu două vârfuri (fig. nr. 121). c. contraatac indirect (sau cu intermediar) (fig. nr. 122). Pentru realizarea fazei I a atacului sunt necesare următoarele componente tehnico-tactice, incluzând și sarcinile jucătorului din “valul 1”: * startul rapid și oportun, anticipat al extremelor sau al jucătorilor care-l efectuează; * alergarea de
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
după opriri sau Întoarceri. Ex. 4. Joc cu umbra: perechile se plasează Între semicercul de la 6m și cel de 9m; la semnal se ia startul și se pleacă În alergare spre poarta opusă. Pentru Învățarea accelerării și a alergării specifice contraatacului: Ex. 1. Alergarea cu joc de glezne, cu ridicarea coapsei la orizontală. Ex. 2. Alergare cu genunchii sus cu pendularea gambelor Înapoi, cu genunchii Întinși Înainteînapoi. Ex. 3. Alergare printre jaloane sau obstacole. Ex. 4. Alergare ușoară combinată cu accelerări
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
Alergare cu viteză maximă pe 30-50m. Ex. 7. Alergare cu handicap, cu atingerea celui dinfață. Ex. 8. Alergare pe pante ușor Înclinate la deal sau la vale. Ex. 9. Din deplasare În poziție fundamentală de apărare, pornire și alergare pe contraatac. Pentru pasa de contraatac se vor utiliza: Ex. 1. Pase lungi la distanță. Ex. 2. Portarul aruncă mingea unor vârfuri raspândite pe teren și aflate la diferite distanțe: 20m, 25m, 30m, 35m, 40m; jucătorii care simulează vârful sunt la Început
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
pe 30-50m. Ex. 7. Alergare cu handicap, cu atingerea celui dinfață. Ex. 8. Alergare pe pante ușor Înclinate la deal sau la vale. Ex. 9. Din deplasare În poziție fundamentală de apărare, pornire și alergare pe contraatac. Pentru pasa de contraatac se vor utiliza: Ex. 1. Pase lungi la distanță. Ex. 2. Portarul aruncă mingea unor vârfuri raspândite pe teren și aflate la diferite distanțe: 20m, 25m, 30m, 35m, 40m; jucătorii care simulează vârful sunt la Început ficși, apoi se deplaseaă
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
Ex. 3. Profesorul aruncă mingea În mod alernativ În stânga și apoi În dreapta porții, portarul lansează mingea vârfului fix de pe partea opusă, aflat la diferite distanță față de poartă. Ex. 4. Recuperarea mingilor aruncate pe lângă poartă, parcurgerea spațiului de poartă și lansarea contraatacului cu pasă scurtă și apoi cu pasă lungă. Pentru Învățarea și consolidarea propriu-zisă a contraatacului: Ex. 1. Jucătorii sunt Împărțiți În două grupe, A și B, așezate pe cele două extreme ale terenului; În spațiul de poartă este așezat câte
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
mingea vârfului fix de pe partea opusă, aflat la diferite distanță față de poartă. Ex. 4. Recuperarea mingilor aruncate pe lângă poartă, parcurgerea spațiului de poartă și lansarea contraatacului cu pasă scurtă și apoi cu pasă lungă. Pentru Învățarea și consolidarea propriu-zisă a contraatacului: Ex. 1. Jucătorii sunt Împărțiți În două grupe, A și B, așezate pe cele două extreme ale terenului; În spațiul de poartă este așezat câte un portar. La semnal, primul jucător din șirul A aleargă pe marginea terenului, primește mingea
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
efectua din alergare sau din săritură (fig. nr. 124). Ex. 3. Jucătorii sunt dispuși pe două șiruri la nivelul extremelor; toți cei din grupa A au fiecare câte o minge. La semnalul profesorului, primul jucător pasează portarului și pleacă pe contraatac; acesta o transmite rapid primului hucător din șirul B, care pasează În continuare vârfului de contraatac. Acesta execută driling și aruncă la poartă din alergare sau din săritură. Jucătorii din șirul B urmăresc să recupereze mingea și se așează pe
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
șiruri la nivelul extremelor; toți cei din grupa A au fiecare câte o minge. La semnalul profesorului, primul jucător pasează portarului și pleacă pe contraatac; acesta o transmite rapid primului hucător din șirul B, care pasează În continuare vârfului de contraatac. Acesta execută driling și aruncă la poartă din alergare sau din săritură. Jucătorii din șirul B urmăresc să recupereze mingea și se așează pe extrema opusă. După ce oți jucătorii au executat se Începe exercițiul din partea opusă. Recomandări: Se va urmări
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
pasează jucătorului 1, care execută dribling până În apropierea semicercului de 9m din partea opusă, transmite mingea portarului și devine apărător semiactiv; după ce atacantul a pasat portarului, apărătorul se așează la coada șirului, iar jucătorul din șirul opus este lansat pe contraatac, executând același lucru. Recomandări: Driblingul trebuie să fie executat Înalt, iar pasa la portar va fi dată din alergare sau din săritură (fig. nr. 126). 2. Faza a II-a: contraatacul susținut Contraatacul susținut constituie faza a II-a a
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
șirului, iar jucătorul din șirul opus este lansat pe contraatac, executând același lucru. Recomandări: Driblingul trebuie să fie executat Înalt, iar pasa la portar va fi dată din alergare sau din săritură (fig. nr. 126). 2. Faza a II-a: contraatacul susținut Contraatacul susținut constituie faza a II-a a atacului, apelându-se la el, atunci când apărătorii aflați În repliere, marchează strâns vârfurile de contraatac. La această fază participă 2-3 atacanți care Își sincronizează deplasările și folosesc trei, patru pase În
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
jucătorul din șirul opus este lansat pe contraatac, executând același lucru. Recomandări: Driblingul trebuie să fie executat Înalt, iar pasa la portar va fi dată din alergare sau din săritură (fig. nr. 126). 2. Faza a II-a: contraatacul susținut Contraatacul susținut constituie faza a II-a a atacului, apelându-se la el, atunci când apărătorii aflați În repliere, marchează strâns vârfurile de contraatac. La această fază participă 2-3 atacanți care Își sincronizează deplasările și folosesc trei, patru pase În adâncime, urmând
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
va fi dată din alergare sau din săritură (fig. nr. 126). 2. Faza a II-a: contraatacul susținut Contraatacul susținut constituie faza a II-a a atacului, apelându-se la el, atunci când apărătorii aflați În repliere, marchează strâns vârfurile de contraatac. La această fază participă 2-3 atacanți care Își sincronizează deplasările și folosesc trei, patru pase În adâncime, urmând ca finalizarea să se efectueze de către unul din jucătorii de la 9m sau după infiltrările vârfurilor la semicerc. O altă modalitate mai nouă
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
la semicerc. O altă modalitate mai nouă de realizare a fazei a II-a este driblingul multiplu prelungit, executat În mare viteză de unul din jucătorii din linia a doua care și finalizează. În general, În literatura de specialitate, Între contraatacul individual, realizat de un jucător prin câștigarea mingii sau lansat, printr-o pasă lungă de la portar, și contraatacul susținut, realizat de 2-3 jucători prin pase scurte, sau evidențiat unele deosebiri, mai ales În exersarea separată a celor două forme de
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]