10,570 matches
-
și alungat de la sinagoga din Amsterdam în 1656, din cauza criticilor sale aduse dogmelor. În societatea actuală industrializată, raționalizată și tehnologizată, consider că este foarte important a ajunge la înțelegerea integrală a omului și a lui Dumnezeu. Încerc să unesc fără contradicții cele două lucruri: pe de o parte, îmi conserv credința creștină într-un Dumnezeu căruia putem să ne adresăm ca unei persoane, iar pe de altă parte, să dăm o interpretare simbolică tuturor aspectelor antropomorfe prezente în imaginea lui Dumnezeu
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
și ca hinduist, dacă aș fi educat în același fel, aș fi probabil nemulțumit de anumite rituri, precepte și practici ale religiei mele. Aș fi unul dintre criticii moderni ai hinduismului, care denunță abuzurile sociale extreme, de multe ori în contradicție cu idealurile indiene originare. Nu aș cruța elitele sociale, privilegiate de "ordinea eternă", care în virtutea unei legi cosmice insistă deseori asupra drepturilor și privilegiilor de care se bucură de secole, neglijând angajamentul la nivel social. Nu aș avea simpatii fundamentaliste
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
patriarhală a societății nu au viitor. Și-au menținut însă intactă importanța lor valorile umane ale confucianismului: comunitatea, care vine înaintea individului, dar îl respectă și susține; familia ca celulă fundamentală a societății; soluționarea problemelor prin dialog și nu prin contradicții; armonia etico-religioasă ca ideal fie pentru individ, fie pentru societate. Dar oricât de aproape este umanismul chinez de iluminismul european și de mine personal, eu nu m-am născut în China și nici în India, ci în Occident, am crescut
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
soțul, importantul economist Adolf Jöhr, să investigheze factorii psihologici în fluctuațiile economice. Între timp s-a înființat o sucursală a economiei, așa-zisa economie comportamentală (behavioural economics), care studiază particularitățile psihologice ale comportamentului uman, în special cel economic, adesea în contradicție cu modelul de homo oeconomicus, care caută aparent doar să-și maximalizeze propriul avantaj. Astfel, astăzi sunt analizate fenomenele de rezistență la reforme. În ciuda acestor rezistențe, eu am o speranță pe care vreau să o descriu foarte pe scurt în
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
naționale și a politicienilor lor, a început deja să o realizeze. Aceasta este viziunea mea: nu există pace între națiuni fără pace religioasă, nu există pace religioasă fără dialog între religii. Între adevăr și pace nu este în mod necesar contradicție, așa cum susțin sociologii dezinformați. Orice religie poate să rămână în propriul adevăr astfel încât, respectând adevărul altora, este tolerantă în practicarea propriului adevăr, fiind pregătită să trezească și să mobilizeze, împreună cu celelalte, energiile morale ale umanității. Iată speranței mea: tot mai
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
de ani că, adopțiile transrasiale oferă copiilor adoptați, dar și copiilor biologici, oportunitatea de a dezvolta preocuparea pentru diferite rase și respect pentru caracteristicile fizice indiferent de diferențe. Această afirmație s-a bazat pe rezultatele aplicării testului Kenneth-Clark "păpușa". În contradicție cu toate rezultatele studiilor anterioare realizate pe copii biologici, copiii studiați de Simon și Altstein nu au manifestat o preferință pentru păpușile albe. Păpușile albe nu au fost apreciate a fi nici mai deștepte, nici mai frumoase sau mai amabile
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
factorul stresor prin evitare, minimizare, distanțare, atenție selectivă, comparație pozitivă etc.241. Strategiile adecvate conduc la adaptarea individului pe o perioadă de timp mai lungă. Aplicarea teoriei în domeniul adopției copiilor Ideea că adopția este o experiență stresantă vine în contradicție cu multe mituri și stereotipuri cu privire la familia adoptivă. În fapt, tipic vorbind, adopția a fost văzută ca o soluție socială pentru reducerea stresului cu care se confruntă toate cele trei părți implicate în adopție: (1) a stresului asociat cu o
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
subordonându-se stăpânirilor lumene și primind în schimbul câtorva grațiozități și concesiuni reciproce titlul de națională și de stat"136. Marea schimbare se petrecea odată cu secolele al XVIII-lea și al XIX-lea, care afirmau un nou spirit cel științific în contradicție cu diverse prejudecăți și chiar cu religia creștină. Însă arhimandritul vedea aici o primă minune petrecută după mai multe secole, și anume faptul că reprezentanții diverselor biserici creștine și nu numai au înțeles și au încercat să explice faptul că
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
mai mare și în care canon poate fi încadrată? Ar fi multe de spus în ceia ce privește lupta neleală ce se dă, nu atât de oficialitatea bisericească, gata întotdeauna a ceda în fața marilor probleme sociale, ce nu vin în contradicție flagrantă cu dogmele sau canoanele, cât de unii preoți interesați și cercetați cu cultura teologică. Aceștia, neadâncind bine nici Scriptura și nici problemele sociale, se sugestionează unii pe alții în câte o direcție și sugestia lor devine o nevroză pentru
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
luptă pentru introducerea luminii electrice în casa lui Dumnezeu". Și știți care a fost rezultatul acestei lupte, de formă? Marii apărători ai ortodoxiei (!?) au fost cei dintâi, cari au introdus electricitatea în bisericile lor! Aș putea să citez, la infinit, contradicțiile clericilor noștri, dar țin să reliefez faptul regretabil, că toată ierarhia noastră schingiuiește canoanele, servindu-se de ele numai când voiesc să atace pe cineva și dându-le la o parte, când interesele lor personale sunt în joc. Cu privire la incinerare
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
universul tehnic proliferează asemenea unui cancer, auto-producându-se și auto-normându-se pe sine, în absența oricărei norme, în perfecta sa indiferență față de tot ceea ce nu este el față de viață. Dezvoltarea economică, cu legile sale în aparență autonome, cu finalitatea sa abstractă, cu contradicțiile sale neînțelese, cu efectele sale imprevizibile, era trăită de către oameni, din momentul în care reprezintă o lume specifică, ca un destin străin, ce le rezervă alternativ prosperitate și sărăcie, iar cel mai adesea pe aceasta din urmă. Acest destin își
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
începem să înțelegem mai bine, ceea ce înseamnă că această negare este trăită ca atare, nefiind pură uitare, ci o intenție deliberată, intentio științifică ca atare. Un mod de viață care se întoarce împotriva vieții, adică împotriva lui însuși, este o contradicție. Știința modernă, știința galileană este această contradicție. O punem în evidență imediat ce, încetând a considera știința singură, așa cum o facem de obicei, adică a o reduce la conținutul său obiectiv tematic, ne aruncăm privirea asupra celui care i se dedică
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
că această negare este trăită ca atare, nefiind pură uitare, ci o intenție deliberată, intentio științifică ca atare. Un mod de viață care se întoarce împotriva vieții, adică împotriva lui însuși, este o contradicție. Știința modernă, știința galileană este această contradicție. O punem în evidență imediat ce, încetând a considera știința singură, așa cum o facem de obicei, adică a o reduce la conținutul său obiectiv tematic, ne aruncăm privirea asupra celui care i se dedică sau, mai bine spus, care o face
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
fără valoare și totuși continuând să trăiască din această viață care nu este nimic, să mănânce și să bea, să râdă și să cânte și să se culce în patul femeilor. Asemenea lui Tartuffe, spune un lucru, dar face opusul. Contradicția științei nu este cu toate acestea o contradicție exterioară, așa cum s-ar putea crede, atâta vreme cât ea capătă forma unei opoziții între știință și savant. Savantul nu este singurul care are un picior în universul idealităților fizico-matematice și pe celalalt în
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
această viață care nu este nimic, să mănânce și să bea, să râdă și să cânte și să se culce în patul femeilor. Asemenea lui Tartuffe, spune un lucru, dar face opusul. Contradicția științei nu este cu toate acestea o contradicție exterioară, așa cum s-ar putea crede, atâta vreme cât ea capătă forma unei opoziții între știință și savant. Savantul nu este singurul care are un picior în universul idealităților fizico-matematice și pe celalalt în această viață, care nu este decât aparența celor
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
se ascunde sub titulatura de "om", de "savant", numai din acest motiv aceștia pot fi concepuți ca "făcând știința", ca producând obiectivitățile care formează câmpul său tematic, deoarece în realitate ea, prestațiile acestei subiectivități absolute sunt cele le "produc" propriu-zis. Contradicția internă a științei drept contradicție a științei față de ea însăși nu se limitează cu toate acestea la opoziția dintre conținutul său obiectiv și efectuarea subiectivă care nu contenește a-l produce pe acesta, între ceea ce am putea numi corelatul său
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
om", de "savant", numai din acest motiv aceștia pot fi concepuți ca "făcând știința", ca producând obiectivitățile care formează câmpul său tematic, deoarece în realitate ea, prestațiile acestei subiectivități absolute sunt cele le "produc" propriu-zis. Contradicția internă a științei drept contradicție a științei față de ea însăși nu se limitează cu toate acestea la opoziția dintre conținutul său obiectiv și efectuarea subiectivă care nu contenește a-l produce pe acesta, între ceea ce am putea numi corelatul său noematic și realitatea sa noetică
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
Astfel regăsim aici în mod cât se poate de riguros conflictul care se acutizează între un mod de viață și esența sa, între o modalitate subiectivă și însuși țesutul din care este ea făcută. Cum este posibilă o astfel de contradicție? Purcede ea dintr-o simplă scăpare a omului de știință? Faptul că privirea științifică se îndreaptă asupra obiectului și asupra determinării sale categoriale, care este ea însăși un obiect, este oare motivul pentru care, nepreocupându-se de sine, ea își
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
unei gândiri în general, ține tocmai de faptul că ea este o cunoaștere a vieții. Însă dacă știința știe ce face scoțând din joc viața, ea știe de asemenea ce este, fiind o formă și o manifestare a acestei vieți: contradicția internă care o definește este o contradicție fenomenologică; pe planul fenomenalității sale, ca fenomenalitate originară a vieții, putem noi să discernem adevăratul său sens, însă mai întâi ceea ce căutăm: propria sa posibilitate. Contradicția internă a științei ca fenomenologică, ca mod
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
faptul că ea este o cunoaștere a vieții. Însă dacă știința știe ce face scoțând din joc viața, ea știe de asemenea ce este, fiind o formă și o manifestare a acestei vieți: contradicția internă care o definește este o contradicție fenomenologică; pe planul fenomenalității sale, ca fenomenalitate originară a vieții, putem noi să discernem adevăratul său sens, însă mai întâi ceea ce căutăm: propria sa posibilitate. Contradicția internă a științei ca fenomenologică, ca mod de viață întors împotriva vieții, se lasă
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
formă și o manifestare a acestei vieți: contradicția internă care o definește este o contradicție fenomenologică; pe planul fenomenalității sale, ca fenomenalitate originară a vieții, putem noi să discernem adevăratul său sens, însă mai întâi ceea ce căutăm: propria sa posibilitate. Contradicția internă a științei ca fenomenologică, ca mod de viață întors împotriva vieții, se lasă astfel surprinsă după cum urmează. Un mod de viață, modul de viață științific la fel ca și oricare altul, este așadar o experiență în sensul vieții, este
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
triumful științei și pe cel al politicii: în spatele respingerii "subiectivului", în căutarea și revendicarea unei obiectivități absolute se ascunde o aceeași suferință, o aceeași nemulțumire tainică a individului, din care purced și una și cealaltă, la care fac trimitere amândouă. Contradicția proiectului obiectivist, în măsura în care el purcede din subiectivitatea pe care vrea s-o elimine, își află expresia cea mai complexă în cea de-a doua mare ideologie care domină secolul XX, freudismul. Ceea ce îl caracterizează pe acesta de fapt este, pe
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
propune să elimine viața și individul odată cu ea, nu este nimic altceva decât o tentativă a acestei vieți de a se nega pe sine, o expresie a nemulțumirii sale. Faptul că această negare a vieții provine din viața însăși constituie contradicția oricărui structuralism și este ceea ce îl exilează în absurditate. Faptul că, în ciuda acesteia, el și-a extins și își extinde încă stăpânirea în toate domeniile "gândirii" dovedește afinitatea sa profundă cu o lume care purcede ea însăși din autonegarea vieții
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
nu au dreptul să pătrundă în interiorul unui campus universitar decât la invitația expresă a unui decan sau a unui președinte care vorbește în numele instituției universitare ca atare. Dintr-o asemenea marginalitate rezultă că conceptul de Universitate închide în sine o contradicție, dacă este adevărat că ceea ce tinde să promoveze el, și anume o universalitate limitată și excepțională, se înfățișează ca un monstru logic. Însă această contradicție ne face să ne gândim imediat la o întrebare: de ce trebuie instituite legi și reglementări
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
ca atare. Dintr-o asemenea marginalitate rezultă că conceptul de Universitate închide în sine o contradicție, dacă este adevărat că ceea ce tinde să promoveze el, și anume o universalitate limitată și excepțională, se înfățișează ca un monstru logic. Însă această contradicție ne face să ne gândim imediat la o întrebare: de ce trebuie instituite legi și reglementări diferite de acelea care guvernează în general o societate, de ce trebuie instituită această universalitate paradoxală care este Universitatea? Această întrebare cu aparență formală îmbracă o
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]