2,014 matches
-
practice curajos un sistem coerent de metode În activitatea sa cu elevii/studenții. Am ținut să prezentăm, de asemenea, sistemul de metode ca o sinteză a unor „poziții câștigate” și a unor noi „căutări metodologice” mai mult sau mai puțin conturate și cristalizate Încă În tehnici de lucru propriu-zise, experimentate, validate și În curs de generalizare. În ansamblu, toate acestea prefigurează, după opinia noastră, un alt echilibru Între „clasic” și „modern”, Între „tradiție” și „inovație”, alcătuiesc un sistem metodologic complex, viu
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
cu competența cuvenită, la materialul indicat a fi studiatcu anticipație de către participanți, relevând În cursul expunerii propria sa atitudine, ca specialist În materie. Aceasta va stimula interesul și gândirea celor de față; ei vor găsi puncte de sprijin mai bine conturate la care se vor putea raporta ulterior, În cursul dezbaterii. Apoi, dezbaterea nu trebuie să se poarte aidoma aceleia dintr-un seminar obișnuit; aici menirea ei este să-i ajute pe participanți să se clarifice mai profund și sub multiple
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
elevilor face necesar ca, mai Înainte de orice, profesorul să se asigure că aceștia au o idee clară după care se vor conduce În desfășurarea experimentului, că vor efectua experiențele În lumina unei Întrebări centrale, a unui punct de vedere bine conturat, că ei cunosc obiectivele de urmărit. Fără precizarea acestor puncte de plecare, elevii nu Își vor putea explica și nu vor fi În stare să interpreteze corect ceea ce observă, ceea ce rețin. De la sine se Înțelege cât este de important ca
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
a fi creator înseamnă să fii capabil să stabilești legături artistice noi, neașteptate, între cunoștințele dobândite sau între acestea și cele noi, să faci diferite combinații artistice, cu o anumită intenție, întrucât activitatea artistică creativă are întotdeauna un scop clar conturat. 3.4. Nivelele creativității I.A.Taylor distinge, pe baza analizei produselor create, cinci nivele ierarhice de creativitate la care se pot situa indivizii, fiecare nivel implicând experiențe psihologice diferite. Primul nivel creativitatea expresivă exemple de creativitate expresivă o reprezintă
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
rapide a ceea ce pare a fi the best practice. Ultimul deceniu a profilat un nou mare concurent asiatic, Republica Populară Chineză, alături de cei consacrați în anii anteriori, cum ar fi Singapore sau Coreea de Sud, fără a avea însă o imagine clar conturată a implicațiilor generate de transformările induse de acesta. Mediul sociocultural reprezintă un mozaic de elemente cu caracteristici de maximă eterogenitate din punctul de vedere al efectelor și al ariei de acțiune. Modificările în timp ale acestor elemente sunt lente. Entitățile
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
nivel județean, este puțin probabil să apară factori importanți de influență. 3.Având în vedere produsul de bază, se diferențiază cinci posibile subsisteme de factori de influență: • politico-legal; • economic; • sociocultural (inclusiv demografic); • tehnologic; • ecologic. Ultimul subsistem este suficient de bine conturat, datorită originii minerale a produsului și legăturii „culturale” pe care o face consumatorul între produs și conservarea mediului. Se selectează următorii factori generici de influență pentru mediile definite anterior la nivel național: • politico-legal: - reglementările legale privind exploatarea resurselor din subsolul
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
de ICCO Electric, între aceștia numărându-se Philips Lighting (Olanda), Philips & Elba Street Lighting (România), Schneider (Franța), Idman (Finlanda), OBO Bettermann (Germania) Deutz Energy (Germania). Realizările importante în care a fost implicată firma se grupează deja în câteva familii bine conturate: aeroporturi, unde există deja șapte poziții de referință, între care Timișoara, Arad, Târgu-Mureș și Cluj-Napoca, sedii de bănci și hoteluri, dar și spații comerciale de tip hipermarket. De exemplu, majoritatea hipermarketurilor Carrefour - București Militari și Orhideea, Brașov și Ploiești - au
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
activități explică și tinerețea personalului grupului. III.9. Cultura organizațională și responsabilitatea socialătc "III.9. Cultura organizațională și responsabilitatea socială" După numai un deceniu și jumătate de existență, grupul de firme ICCO transmite semnale legate de personalitatea sa culturală bine conturată. Sigla cu o rezonanță ciudată și cu o anumită „regularitate” vizuală apare asociată unor investiții unde oamenii „se mișcă cu talent” și atașată discret pe o serie de etichete ale unor sisteme IT. Sigla a devenit o marcă de firmă
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
această perspectivă, grupurile sociale s-ar deosebi, în cadrul aceleiași comunități lingvistice, prin folosirea unor „coduri” diferite. Bernstein distinge două coduri lingvistice fundamentale, ce caracterizează cele două mari categorii socio-economice ale societății: un cod axat pe simbolismul concret, conținând concepte insuficient conturate, cu semnificații în mare parte implicite, folosit mai degrabă de indivizii din păturile inferioare, și un cod elaborat, abstract, cu semnificații explicite, nuanțat și în stare să transmită idei din cele mai subtile, ce constituie modalitatea obișnuită de comunicare a
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
traseul urmat de această bibliotecă indică sensul... Frecventările libertine ale cenaclului „de l’Arbre Sec”, calitățile libertine și ele ale personajului mandatat de Marie de Gournay ca legator universal, filiația bibliofilică și transmiterii bibliotecii vreme de un secol în cadrul bine conturat al gândirii radicale, iată ceea ce ne permite s-o considerăm pe fiica adoptivă a lui Montaigne altceva decât ca pe o incultă, o toantă, o femeie cu alură și pretenții de bărbat, lipsită de inteligență și de opinii personale; dimpotrivă
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
de la) îmbunătățirea activității; - (până la) dezvoltarea produsului. Este cunoscut finalul, însă nu și modalitatea de a ajunge acolo. Rău bine înțeles Nu e necesar să fie bine dezvoltate Proiecte care necesită, în prima fază, cercetare riguroasă, definirea fazelor (un tablou bine conturat care să permită aprecierea generală și imaginea corectă a produsului). Concentrarea este nu atât pe planificare și proiectare, cât pe elaborarea progresivă. Descrise cu ajutorul numerelor - (de la) ingineria construcțiilor; - (până la) proiecte similare care au mai fost realizate. Este cunoscut finalul. Experiență
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
o serie de principii, definite ca declarații cu caracter general prezente în legile de planificare, în planurile de amenajare și măsurile specifice. Există și teoreticieni sceptici care afirmă că p.t. este o disciplină a cărei identitate nu este pe deplin conturată. Klaus Kunzmann (2002) prezintă toate domeniile implicate în planificare (arhitectură, sociologie, ecologie, economie, științe politice, științe juridice, utilizarea terenurilor, urbanism), orbitând în jurul nucleului neconturat al disciplinei („nucleul invizibil, indefinibil și aparent neesențial al p.t.”). Printre limitele p.t., în lucrările de
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
internațional -el este și unul dintre cele mai vechi concepte ale domeniului relațiilor internaționale. Acest concept a luat naștere formal în istorie în a doua jumătate a secolului al XV-lea, în Europa, apărând într-un mediu internațional foarte slab conturat. Conceptul apare însă cu mult înainte de existența unui sistem internațional propriu-zis. De pildă, unii autori (precum Tucidide) considerau că între toate orașele-state ale Greciei antice exista o balanță a puterii. În general, există însă două perspective în ceea ce privește apariția conceptului de
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
anarhia matură” la celălalt. În anarhia imatură, nici un stat nu recunoaște decât propriei legitimitate, relațiile dintre actori fiind o luptă continuă. O anarhie matură presupune ca statele să fie puternice (în sensul coeziunii social-politice interne), cu legitimități și identități bine conturate. Aceste calități ale statelor conferă stabilitate sistemului internațional, relațiile dintre acești actori fiind pașnice (vezi, de exemplu, Buzan, 1983, pp. 93-101). Cercetarea sistemului internațional anarhic îl face pe Alexander Wendt să ofere o explicație asemănătoare pentru lipsa conflictelor între actori
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
de muncă, s-au închis, suspendat ori au intrat în insolvență sute de mii de firme, precumpănitor din categoria IMM, iar infrastructura, de autostrăzi, rămâne o „fata morgana”. Dezideratele aparțin populației, bunului-simț, dar uneori guvernul are alte priorități, probabil precis conturate, urgent a fi susținute ca, de exemplu : reducerea deficitelor bugetare; investiții pentru ieșirea țării din recesiune; factor de stabilitate și echilibru pentru cursul de schimb valutar. Rezerva record în valută a Băncii Naționale de 32,7 miliarde de euro rămâne
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
socială. Sistemul de priorități (dacă există formal constituit) al politicii de asistență socială. Prestațiile/beneficiile financiare de asistență socială. Programele naționale și locale de asistență socială. Sistemul de instituții de asistență socială funcționează într-un context socioeconomic și politic bine conturat care va impune și modelul politicilor sociale în domeniu, în funcție de prioritățile și profilul nevoilor. De aceea, și formarea în asistență socială va avea loc la diferite niveluri de competență: vocațional, universitar, postuniversitar și de cercetare, corespunzător cerințelor concrete ale unei
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
competițional neloial, în creștere, al diferitelor profesii, mai apropiate sau mai puțin apropiate ei, de a-i prelua treptat o bună parte din atribuțiile specifice. Această tendință nejustificată de lărgire a domeniului profesional venită din interiorul unor profesii socioumane mai conturate decât asistența socială și mai consolidate în timp, nesusținută însă de standarde de formare în specialitate, este motivată adesea doar de ocuparea unor posturi noi cerute de piața muncii și de obținerea unor resurse financiare suplimentare nelegitime de către „pseudospecialiști”. În
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
schimbare socială și umană. Odată cu această sinteză multidisciplinară s-a impus și necesitatea dezvoltării unor standarde profesionale care să definească asistența socială prin raportare la propria sa identitate și să o susțină cu specificul activităților ei în fața celorlalte profesii mai conturate. Sistemul de standarde profesionale apare ca un reper semnificativ al profilului profesiei, necesar atât în procesul de comparare a profesiilor, cât și în cel de cooperare sau de departajare a lor. Acestea se pot distinge între ele prin identificarea unui
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
în astfel de locuri sau pentru protecția persoanelor care le frecventează. Obiectivul legiuitorului este de a proteja minorul, de a-l feri de fenomenul infracțional, plecând de la realitatea că acesta este în proces de maturizare, personalitatea lui nefiind pe deplin conturată. • Drogurile au fost amestecate cu alte substanțe care le-au mărit pericolul pentru viața și integritatea persoanelor. Alături de circumstanțele agravante ale infracțiunii, legiuitorul prevede și existența circumstanțelor atenuante: răspunderea penală a consumatorilor de droguri este mai mică decât în cazul
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
din perspectiva a două modele clasice - cel de tip Bismark, axat pe principiul solidarității profesionale, și cel de inspirație Beveridge, caracterizat prin generalizarea sistemului de asigurări sociale -, cu rezerva că nici un stat european nu a adoptat un model clasic bine conturat, existând mai degrabă tendințe către unul sau altul dintre acestea. Autorul continuă prin analiza critică a sistemului românesc actual de asistență socială din perspectiva diferitelor probleme sociale cu care se confruntă societatea românească a zilelor noastre, precum prostituția, traficul de
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
și eficace practic. Psihologia aplicată, psihologia socială aplicată, psihologia industrială, psihologia militară, cea a sportului au cunoscut o dezvoltare inimaginabilă acum trei-patru decenii. Psihologia transporturilor și psihologia economică s-au rupt din psihologia muncii, constituindu-se în discipline independente, bine conturate. Dar, firul psihologiei muncii, întrerupt în 1978 în România, nu se mai poate reînnoda. Dilema însă este următoarea: ce trebuie să cuprindă un astfel de curs din tematica extraordinar de bogată a PMO și mai ales, cum anume să fie
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
omului - munca - poate fi abordată din mai multe unghiuri, iar, înainte de toate, din punct de vedere tehnic, economic, juridic și uman. Aceste modalități de abordare poartă caracteristicile metodologice specifice ale ramurilor științifice în cadrul cărora au lor, de asemenea, specializări bine conturate, mai ales în ultimele decenii. Pentru creșterea eficienței activității de muncă se impune din ce în ce mai mult o abordare complexă a tuturor problemelor muncii, ceea ce impune apariția și dezvoltarea unei științe interdisciplinare a muncii (figura 1.3.1.). Cercetările efectuate din perspectiva
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
mai multe) nivele ierarhice, dar nu există o relație directă de subordonare sau supraordonare. 11. 3.3 Comunicarea formală și informală Comunicarea formală este impusă de structura organizației (deci, direcția poate fi verticală sau orizontală), utilizează canalele de comunicare bine conturate și precizate. Comunicarea informală este paralelă cu comunicarea formală. Ea se bazează pe criterii afective, interese comune legate (sau nu) de organizație. Structura rețelelor de comunicare informală este aleatorie, poate fi orizontală sau verticală. Se consideră că pe canalele informale
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
de etnie maghiară; șansele ca o persoană să fie votant „pragmatic”“ scad foarte mult dacă este de etnie maghiară. Conform datelor prezentate, profilele celor patru tipuri de alegători sunt destul de diferite, tipurile non-votant și votant „afon” fiind cele mai bine conturate („explicate” de predictorii considerați). Astfel, cei care refuză sistematic votul au un grad de bunăstare ceva mai scăzut, ceva mai multe relații utile, provin într-un număr mai mic din mediul urban de dimensiuni medii sau mici și mai mare
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
maghiară, nu sunt din mediul urban de mari dimensiuni, sunt interesați de politică, se informează pe teme politice, consideră că alegătorii au de unde alege și preferă siguranța riscului. Portretul celor cu încredere mare în Alianța D.A. este ceva mai slab conturat (pentru aceleași motive menționate anterior), câteva caracteristici fiind următoarele: într-o mai mică măsură cei cu status ridicat, mai mult cei proveniți din mediul urban de mari dimensiuni și din Muntenia (București în special), care consideră că votanții au de unde
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]