14,043 matches
-
în loc să mă izoleze, mă făcuse să fiu apreciat întîi și întîi de intelectualii adevărați care știau că avusesem dreptate. Și-atunci abia s-au pus bazele viitorului scriitor, după cum avea să remarce, profetic, Belu Silber, mai tîrziu, într-una din convorbirile noastre. Ce nu se știa însă, la început, era că făcusem totul ca să fiu exclus. Zelul meu, la editura de stat, în redactarea literaturii clasice, devenise cunoscut. Stilizam Ana Karenina,... pe Dickens... și alți autori mari ce se traduceau în
Exact cum a fost by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17062_a_18387]
-
acesta, el face comunicarea posibilă. Cu alte cuvinte, când aude sunând telefonul literaturii, se grăbește să-l ridice, dându-i o șansă necunoscutului de la celălalt capăt al firului să-și transmită mesajul. Și numai dacă mesajul îl dezamăgește, întrerupe politicos convorbirea sau, la nevoie, chiar trântește receptorul, enervat de insistența interlocutorului. N. Steinhardt nu este timid în judecarea literaturii, este generos. El nu se sfiește să se distanțeze - după ce inițial îi admiră - de monștri sacri ai literaturii, ca Teilhard de Chardin
Expeditor: N. STEINHARDT by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17104_a_18429]
-
de Securitate, el conferă cuvintelor acea tensiune existențială care face ca literatura să fie literatură. N. Steinhardt, Dumnezeu în care spui că nu crezi..., scrisori către Virgil Ierunca (1967-1983), ediție îngrijită de Monica Manu, București, Ed. Humanitas, col. "Memorii, jurnale, convorbiri", 2000. 304 pag.
Expeditor: N. STEINHARDT by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17104_a_18429]
-
am citit cu mare interes cartea d-lui prof. Dan Setlacec (Amintiri, mărturii, opinii) apărută recent la Editura Albatros. De fapt, ca formulă, cartea d-lui prof. Dan Setlacec amintește de cea a lui Marin Preda, constituită dintr-o lungă convorbire cu poetul Florin Mugur. De data aceasta rolul lui Florin Mugur e ocupat de d-na doctor Dora Petrilă, care, deși neliterată, știe să-și facă meseria de intervieveur cu profesionalism, conducînd bine convorbirea. D-sa, ca anestezistă, are privilegiul
Viața unui chirurg by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17110_a_18435]
-
Marin Preda, constituită dintr-o lungă convorbire cu poetul Florin Mugur. De data aceasta rolul lui Florin Mugur e ocupat de d-na doctor Dora Petrilă, care, deși neliterată, știe să-și facă meseria de intervieveur cu profesionalism, conducînd bine convorbirea. D-sa, ca anestezistă, are privilegiul de a-l fi cunoscut bine, în chiar timpul operațiilor, pe marele chirurg (probabil cel mai mare timp de vreo cîteva decenii bune), cunoscîndu-i obiceiurile și știința, curajul de a proceda în fața plăgii. A
Viața unui chirurg by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17110_a_18435]
-
a fost unul dintre cei mai cumpliți tartori comuniști ai Galațiului (în tinerețe, evident: iar "greșelile" din tinerețe se pot trece cu vederea, nu?) Dl. Barbăneagră l-a cunoscut personal pe acest martir al Securității și își amintește ultima lor convorbire: niciodată Babu nu s-a dezis de comunism și de crimele comuniste, "necesare purificării sociale". Era doar scârbit de întinarea idealurilor roșii de către Ceaușescu & comp. Parcă mi-e cunoscut acest tip de biografie și de atitudine "civică"! Ne întrebăm de ce
Doar "o răfuială între bandiți"? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17118_a_18443]
-
-se localul lui Drăgan-șchiopul. Acesta avea un nepot, Costel, junele-prim al târgului, cu apucături de actor, ceea ce îl făcuse pe iluzionistul unui circ în trecere să-l pună să defileze, într-o zi memorabilă, prin fața locului de întâlniri și de convorbiri cetățenești numit de toți (cu majusculă). Cum se ajungea aici? Pe calea ferată, dacă veneai de la Ploiești. Sau cu mașina de călători a lui nea Toma, un Renault rablagit, despre care am mai scris, - dacă aveai cinstea să vii tocmai
La Monument by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15819_a_17144]
-
acasă. Nu același lucru a obținut lealul Costache Negri. De același lucru a avut parte doctorul Ludovic Steege în misiunea sa în capitala Austriei, unde ministrul de Externe refuză să primească scrisoarea oficială a principelui Cuza. Alecsandri a publicat, în Convorbiri literare din 1878, scrierea memorialistică despre Istoria misiilor mele politice. Dl Teodor Vârgolici, bunul meu coleg de breaslă și prieten, a reprodus-o într-o foarte bună ediție la Editura Gramar, însoțind-o de așa-numita "corespondență diplomatică" reprodusă de
Alecsandri, diplomat by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15843_a_17168]
-
cărți din librării. O reeditare mult așteptată ( și, evident, la un preț pe măsură ) a fost cea de anul acesta, a autobiografiei lui Jung, Amintiri, vise, reflecții, în traducerea Danielei Ștefănescu, în eleganta și sobra prezentare a colecției de jurnale/convorbiri/ memorii de la Humanitas. în 1957, la optzeci și doi de ani, Jung primește după îndelungi ezitări propunerea unei edituri din New York de a lucra la o carte de memorii, iar după apariție refuză introducerea acesteia în seria de Opere complete
Mitul unei vieți by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15839_a_17164]
-
care își aduce aminte, și care îl inițiază în �misterele pămîntului". A numi însă Amintiri, vise, reflecții o autobiografie e oarecum impropriu, din moment ce o parte a capitolelor au fost alcătuite de Aniela Jaffé, secretara personală și colaboratoarea lui Jung, în urma convorbirilor cu acesta. Așa că plăcerea lecturii e serios diminuată atunci cînd știi că e doar un �efect de regie" faptul că Jung pare a fi cel care vorbește pe parcursul întregii cărți. E și nu e clar, din introducerea semnată de Aniela
Mitul unei vieți by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15839_a_17164]
-
școală, care au savoarea unui roman bine scris, și ultimele, Despre viața de dincolo de moarte și Gînduri tîrzii. C.G. Jung - Amintiri, vise, reflecții , consemnate și editate de Aniela Jaffé; ediția a-II-a; traducere și notă de Daniela Ștefănescu; Humanitas - memorii/ jurnale/convorbiri; București; 2001 ; 416 p. Lumea văzută pe dos �Jung povestește că, fiind copil, umbla pe sub pămînt, prin camere întunecate și luminate. A descoperit că, noaptea, mama sa trecea vaporoasă prin casă, plutind. Și-a construit o păpușă de lemn și
Mitul unei vieți by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15839_a_17164]
-
boierimii. Că năzuințele acestor două clase sociale se întîlneau în ostilitatea față de înnoirile capitaliste, se știe. Poetul, descoperindu-i darurile, l-a îndemnat să scrie. L-a recomandat - prin Negruzzi, - Junimii și, în primul număr din 1871, a debutat în Convorbiri literare cu comedia Fata de birău. În același an, la același îndemn, elaborează întinsele Studii asupra maghiarilor, care apar în paisprezece numere ale revistei junimiste. Devenise membru îndrăgit al Junimii și cu bursa acordată de societate (apoi cu alta acordată
Integrala Slavici (I) by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15871_a_17196]
-
Slavici o expresie a literaturii poporale dorită și cultivată de ei. Fata de birău (care mai avea și meritul de a ironiza pedantismul cărturăresc și etimologismul latinizant), și, apoi, masiv, basmele și poveștile folclorice, le verifica, desigur, aprecierea dintîi. Cînd Convorbirile sau Timpul încep să-i publice și nuvelele (în 1875 Popa Tanda, extraordinara Scormon, Ac și ață, în 1876 și 1877 La crucea din sat, O viață pierdută, Gura satului în 1879, Budulea Taichii în 1880 etc.), junimiștii, deși sesizează
Integrala Slavici (I) by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15871_a_17196]
-
satului și Budulea Taichii și povestea Doi feți cu stea în frunte. (Gane și Negruzzi erau și ei prezenți cu patru și, respectiv, trei bucăți iar Odobescu cu Mihnea vodă cel rău). După prima parte a studiului maiorescian apărut în Convorbiri, Eminescu publică în Timpul (28 martie 1882) o recenzie pătrunzătoare la volumul lui Slavici în care recunoaște, și el, existența unui curent valid, producător de "literatură sănătoasă" pentru că eroii "au fondul sufletesc al poporului, gîndesc la fel." Ioan Slavici, Opere, 7
Integrala Slavici (I) by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15871_a_17196]
-
infinit." etc. "La infinit" este o exagerare, dar în poezie se admit exagerările. Îmbunătățire bruscă Există aparate (de fabricație românească) pe care le poți pune în funcțiune doar dându-le un pumn zdravăn. Ceva asemănător s-a întâmplat cu revista Convorbiri literare din Iași care, atacată furibund de un grup de scriitori ieșeni, a ieșit brusc din starea de letargie și a devenit o revistă demnă de interes. Ultimul număr, din septembrie 2001, cuprinde scrisori inedite ale lui Mircea Eliade, texte
Ochiul magic by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15861_a_17186]
-
Cristea, ca și dialoguri cu Maria Carpov și cu Calinic Argatu, episcop al Argeșului și Muscelului. Revista este ilustrată cu reproduceri fotografice de bună calitate ale lucrărilor unui sculptor talentat, despre care probabil vom mai auzi: Constantin Brâncuși. Felicitări revistei Convorbiri literare! Felicitări și celor care au atacat-o! Cu degetul la tâmplă Cătălin Țîrlea continuă să mediteze periodic, cu un aer grav, pe ecranul televizorului. Ultima oară, ducându-și un deget la tâmplă, s-a întrebat dacă, după dezastrul provocat
Ochiul magic by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15861_a_17186]
-
ajută și fragmentele literare, în final creionîndu-se o Americă de la firul ierbii, dulce-amară, extraordinară, grozavă, teribilă, splendidă exagerare. Bineînțeles că revista mai conține și prezentări critice (chiar o privire rapidă asupra literaturii germane contemporane, realizată de Markus Bauer și amintirile convorbirilor lui Isaiah Berlin cu Boris Pasternak și cu Anna Ahmatova), fragmente literare diverse (Soljenițîn, Ecovoiu, Gabriela Melinescu) și corespondențe. Un număr incitant deci, cu zone de interes pentru multă lume, fără să se vrea exhaustiv. Lettre Internationale - ediția română, numărul
Gustul dulce-amar al realității (și al iluziilor) by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/15867_a_17192]
-
sine în mijlocul lor, în calitate de centru moral înregistrator. Oricât de frecvente, secvențele de critică socială dobândesc astfel, un caracter centripet, iar jurnalul își păstrează natura de derivație a unui eu liric." (Gh. Grigurcu, Poezia română contemporană, I, p. 55, Editura revistei "Convorbiri literare"). Am întrerupt aceste dangăte de clopot ale dezolării pe un cuvânt important: "slăbiciuni"... Victor Felea nu trece cu vederea nici propriile-i compromisuri sub vremi; pe 12 februarie 1977, el notează: " Spre rușinea mea, am expediat azi la Uniune
Despre jurnalul lui Victor Felea by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15860_a_17185]
-
Probabil că împreună escaladaseră cine știe ce înălțimi, în timp ce eu, jos, în stradă... Dar nu, și eu trăisem intens acele sublime trei sferturi de oră, dar numai prin intuiția dragă lui Bergson și prin regret. În sfîrșit, nu voi uita niciodată o convorbire pe care am avut-o cu el în 1925 și care a fost atît de luminoasă, atît de hotărîtoare pentru mine. Bergson era de părere că forțele spirituale ale unei ființe dotate cu o reală măreție sînt atît de mari
Memoriile Elenei Văcărescu by Anca-Maria Christodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15859_a_17184]
-
fan ori contestatar) a preferat să-l facă pe el însuși să vorbească îndelung realizând un autoportret radiofonic fascinant. Pentru luna septembrie pregătește o altă asemenea emisiune-maraton despre Enescu, pentru care a cules deja material în țară: a înregistrat o convorbire cu Pascal Bentoiu despre proiectele enesciene definitivate de acesta - Simfonia a IV-a și a V-a și poemul Isis -, a adunat partituri, imprimări etc. Astfel, în timp ce aici se va desfășura Festivalul Internațional "G. Enescu" melomanii francezi vor putea, datorită
Oameni care sunt by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/15969_a_17294]
-
de poem după modelul matematic al combinațiilor de ordin "n", cu atât mai mult cu cât astfel de cuvinte-simbol au fost "stoarse" efectiv de semnificații și expresivitate în poezia ultimului secol. Predilecția poetului nemțean Radu Florescu - proaspăt premiat de revista Convorbiri literare și, totodată, aflat la al cincilea volum de poezie - pentru "negru" și "moarte" (vechi obsesii, în fapt) dăunează poemelor întrucât nu susțin o tensiune de fond, ci pierd prin supralicitare orice capacitate de sugestie. Rând pe rând sunt "negre
Poezia și compoziția chimică a vieții by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/15962_a_17287]
-
din atmosfera morală a comediilor lui Caragiale; amintirea republicii din Ploești sau a gărzii civice se vor fi risipit de mult". Iar patru ani mai tîrziu, în 1912, într-un amplu studiu despre opera dramatică a lui Caragiale publicat în Convorbiri literare și reluat, puțintel revăzut, în volumul al III-lea din Critice, din 1915, la Editura Ancora, scria fără să clipească: "Cu toată rara intuiție și puterea de creațiune - darul cel mai prețuit al unui scriitor - opera lui Caragiale ni
Receptarea dramaturgiei lui Caragiale by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15966_a_17291]
-
adevăr individual, politețea rece și respectul conveniențelor bine codificate pentru a acoperi spațiul gol, căci "o dată netrecut zidul covorașului pentru șters picioarele, adevărul pleacă". Nu lipsește nici domeniul relațiilor publice dezvăluite ca raporturi de putere ("Vous vouliez lui parler!?"). O convorbire telefonică banală cu secretara unui personaj important conține în filigran raporturile de putere ce se delimitează între cei aflați la capătul firului. Vocea suavă se asprește ("Domnul... este într-o ședință"), după ce cîntărise atent numele solicitantului. În pauzele scurtei conversații
Clipa cea repede și alte plăceri minuscule by Simona Brînzaru () [Corola-journal/Journalistic/15973_a_17298]
-
artistului. Concertul s-a bucurat de participarea violoncelistei engleze Catherine Marie Tunnell, de asemenea de aceea a pianistei Dana Ciocârlie, actualmente stabilită la Paris. Numărul pe luna iunie al aceleiași reviste îi consacra compozitorului Horațiu Rădulescu trei pagini generoase, o convorbire amplă; erau cuprinse extrase din partituri agrementate de o grafie multicoloră, geometrică, sugestivă, era prezentată discografia completă, principalele creații, succesiunea momentelor operei componistice începând cu acel impresionant Taaroa, op. 7, pentru orchestră, scris in urma cu peste trei decenii, și
Singurătatea artistului de cursă lungă by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/15596_a_16921]
-
era sub tipar. Cum se vede, manualul din 1893 nu suferea de prejudecata că scriitorii recenți, unii fără volume, n-au ce căuta în școală. Poate doar Ghica să fie o lipsă importantă, menționat totuși în legătură cu Alecsandri și printre colaboratorii Convorbirilor literare. Despre Junimea și Convorbiri, Hodoș are pagini curate, de admirație pentru acțiunea grupului literar ieșean și a revistei celei mai bune și cu cea mai veche apariție, cum spune, la începutul anilor '90. Ca și la Densusianu, este un
O istorie a literaturii române by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15619_a_16944]