2,395 matches
-
este Ion Minulescu, iubit pentru versurile sale pline de „farmec contagios..., bună dispoziție, optimism și visare”. Prin destinul său tragic, prin valoarea operei sale lirice și epice, Vasile Voiculescu rămâne, pentru eseistă, „un uriaș pom cu ramuri” pline de „fructe coapte care te așteaptă...să te înfrupți din ele”, iar Marin Sorescu este un strălucit reprezentant al lirismului și al dramaturgiei romanești postbelice, impunându-se printr-un „stil degajat, ușor-ironic, fantezist, care atenuează reflecția gravă” asupra existenței umane, dar rămâne „profund
REFLECŢII ÎN OGLINDA DE ARGINT A MEMORIEI de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2021 din 13 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/357712_a_359041]
-
ce foșnesc plăcut sub tălpi. Mi-e dragă pădurea în toate anotimpurile, dar în toamnă devine magică, semănând cu un tablou pictat în nuanțe de galben, maro, verde-gălbui și ruginiu. Vântul, ce adie plăcut, aduce de pe dealuri miresme de struguri copți și de gutui, pânze de păianjen agățate de crengi, sunet de tălăngi, și încă ceva... ce seamănă cu o chemare, un dor intens. Vrăjită de peisaj, descopăr o potecă ce se prelinge printre trunchiurile arborilor seculari. Am senzația că am
CĂRAREA SECRETĂ de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 964 din 21 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/358554_a_359883]
-
adus gestul remarcabil al lui Barby, care hrănește la sânul ei, copilul flămând al Ceciliei. „Gheața dintre două mame, dintre două rase umane, a fost gata spartă... Imaginea-i ireală. Obrăjorul negru peste sânul alb și gura cât o afină coaptă pompând, trăgând cu nădejde din vână umană. Flămândul își ia porția de hrană, lapte de mamă. Fără sentimentalisme, știu, scena asta rămâne doar... un simplu transfer, o porție de mâncare și o șansă infimă pentru ca, fiul unei refugiate, să supraviețuiască
DANTELA DE BABILON , O POVESTE DESPRE SOLIDARITATE UMANA SI SCHIMBAREA MENTALITATILOR de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 169 din 18 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358471_a_359800]
-
pe veci de-al său model, Nevrând deloc s-o ia cu anasâna, Un sculptor, refuzat în chip și fel, De două ori a vrut să-i ceară mâna. Rembrandt În perioada de ucenicie, Curtând, cum e normal, femei mai coapte, Primise "Lecții de anatomie" De la o doamnă dintr-un "Rond de noapte" Goya Fiind chemat la fisc, ca orișicine, S-a contrazis degeaba cu nebunii Și a aflat și el atunci, în fine, Ce monștri naște somnul rațiunii. Impresie - răsărit
GALERIA DE ARTĂ de DAN NOREA în ediţia nr. 1229 din 13 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/344601_a_345930]
-
o saltă de subțiori în aer. Deschideri de arce pe maluri spre dimineți în spațiul concav al răsăritului roșu scapără și umple golul din gânduri. Sunete în coloane dirijate spre cer îmbracă peisajul cu fluxuri de vietăți. Iubite pentru galbenul copt, semn al luminii lanurile de grâu se grabesc însetate spre fluviu, vântul din față încearcă să le oprească și în urma lor o femeie seceră razele lunii. Referință Bibliografică: O femeie seceră razele lunii. / Llelu Nicolae Vălăreanu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593
O FEMEIE SECERĂ RAZELE LUNII. de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 959 din 16 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/344719_a_346048]
-
pavat cu bune intenții. În spatele ușilor închise, se schimbă cărțile. Se refac jocurile. Acvariul e închis. Nici musca nu pică. Incitantă realitate. Personaje marginale. Anecdotic fragment politic. Pretext suficient pentru alternative. Cine așteaptă alegerile din decembrie că pe niște mere coapte e în poziția vrabiei. Care mălai visează. Puterea pierde exponențial din fascinație. Erodarea guvernării lasă urme de escara. Un inventar scrupulos redeseneaza un joc politic. Mutători cu exerciții impuse. O analiză în oglindă lipește fine întrepătrunderi. Fiecare își poartă destinul
ANGAJAMENTE SI ARANJAMENTE de DONA TUDOR în ediţia nr. 665 din 26 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358786_a_360115]
-
soț se pare, Să mai schimbe-o vorbă, două, când nici el, nici ea n-au stare. O zacuscă asortată, cu ciuperci și dovlecel, Un ardei roșu și iute ca un fante subțirel, Morcovi, ceapă, usturoi, gogoșari și tărtăcuțe, Roșii coapte, aromate, nuci rotunde și plinuțe Adunate-n coș de-a valma, se privesc cu înțeles: „Cum că din atatea locuri, chiar pe ăsta l-am ales?” Iar de-afară, pe-nserat, Toamna-n strai de tufănele Le trimite șugubeață, zâmbet blând
ÎNTR-O BUCĂTĂRIE, TOAMNA de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 665 din 26 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358821_a_360150]
-
de mii și toate-s adunate în carne și în oase; abia de faci un pas și te auzi rostind: îmi este dor, oh, Doamne! de primul „te iubesc!”, de prima sărutare, de primul luat în brațe... sunt o femeie coaptă și vreau să fiu culeasă, îmi crește, tainic, rodul, gropița din obraz îmi arde-n flăcări gura pe jar, Doamne, mă arzi, genunchii-mi țin făptura în rugăciune mută și mâinile întinse cerșesc în van cuvinte căci sunt tot mai
FEMEIE, AI O PROBLEMĂ! de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 665 din 26 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358822_a_360151]
-
în colinde, Să aud că s-a născut Mântuitor, Să știu că în ieslea săracă A venit pentru noi Izbăvitor. Îmi place să cânt iar colinde Cu magi și cu stele pe cer, Să miroasă a datină și a mere coapte, De Moș Ajun, cu leru-i ler. Îmi place să merg cu colindul Prin zăpezile și iernile moi, Să fiu din nou iar copilul Cu mâinile reci ca de sloi. Referință Bibliografică: Îmi place sa dorm in colinde / Carmen Marin : Confluențe
ÎMI PLACE SA DORM IN COLINDE de CARMEN MARIN în ediţia nr. 356 din 22 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358876_a_360205]
-
mama lui Fănuș Neagu, își sărbătorea fiul la cea de-a 70 -a aniversare. Acolo sus pe scenă, la cei 70 de ani, cu ochii aproape umeziți de lacrimile bucuriei, maestrul cuvintelor cu parfum de izmă și aromă de iarbă coaptă, rostea cu o nostalgică emoție; „Eu vin din viața Dunării - decembrie și ianuarie, înseamnă acolo dragoste, cântece, vin, speranță si jurământ cu mâna arsă de credință pe micul potop verde al grâului semănat într-o strachină. De-atâtea ori, de-
VOIEVODUL BRAILEI de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 460 din 04 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358870_a_360199]
-
mătasa; Cu uriașii oameni de zăpadă Înțepeniți solemn ca la paradă, Cu geruri și zăpezi - geruri de crapă pietre, Cu gânduri adunate lângă vetre, Cu casele pitite sub cojoacă, Cu pomii încărcați de promoroacă, Cu-arome de gutui și mere coapte, Cu glas de urători voioși în noapte. ........................................................ Ograda este mai mereu deșartă, Doar vrăbiiile se mai iau la ceartă; Azor nu are cui să-și spună oful, Stă în coteț făcând pe filozoful. Doar plutele-n adâncă plecăciune Mai speră
TROIENELE DE-ATUNCI de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 327 din 23 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358922_a_360251]
-
pentru eternitatea ueni flori, a unui portret, a fiecărui anotimp. Iarna când se arăta majestuos în alb; primăvara lunecând prin potecile pădurilor de brazi, vara ân toate chipurile - Dunărea dotezând bărci la mal, și toamna cu splendoarile ei de culoari coapte și parfumate, răsfrânte-n pietrele mănăstirilor din Bucovina . Aceasta era curgerea sufletului său prin lumina cutremurător de albastră a ochilor ce priveau uneori dincolo de Eminescu, de Nichita, de Noica sau Eliade, Iorga sau Panait Istrati. Nu i-a cerut ochiului
AM ÎNCHIS CULORILE TALE... de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 352 din 18 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358902_a_360231]
-
Și-n slăbiciune, fagurul Tău de miere / Astăzi - durere, mâine-nviere - a pâinii. Și-nchide-mi ochii setoși să Te vadă în noapte / Când îngerii toți se vor naște din vise, în somn, / O lumânare arzând în livada-ntre merele coapte - / Lângă desculțe, urmele Tale de ceară, și Domn ... ” (Ție mă rog). Unele poeme iau aspectul sonetului, cu o muzicalitate și o ritmicitate aparte, în forma fixă a subspeciei. Ex. “Pe Tine Te-au uitat?” - pornind de la cântarea Mariei numită Magnificat
POEMELE VAMEŞULUI MÂNTUIT. JIANU LIVIU-FLORIAN: IMNURILE FĂŢĂRNICIEI , SEMĂNĂTORUL, 2011 de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 332 din 28 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358904_a_360233]
-
Ediția nr. 1488 din 27 ianuarie 2015 Toate Articolele Autorului Mi-e sufletul ocean de soare, Lumina o revărs val după val, Și armonia muzicii e-mbalsamare Iar suferință mi-este marșul triumfal. Mi-e sufletul copacul înflorit, Mi-e fructul copt, ce două vieți străbate. Cuvântul prinde forma-n infinit, Cănd dragostea în versuri se împarte. Mi-e sufletul puștiul nisipului întins. E frumusețea Meccai și gândul ce-o atinge, Minusculul bănuț ce-n ou este cuprins, Ce focul arzător al
MI-E SUFLETUL ... de MARA EMERRALDI în ediţia nr. 1488 din 27 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/359039_a_360368]
-
nu vrea să dispară. Suntem ființe cu o istorie permanent în construcție. De-am ști să mergem mereu cât mai aproape de clipă. Va trebui să învățăm să ne iubim clipa. Nu doar istorici ai ei ci și ziditori. Cu mărul copt sau mărul otrăvit în gât, personajul poveștii intră în realitate. Noi parcă ieșim din ea. În numele cărui „noi” vorbesc? În numele celor care, ca și mine, își dau doctoratul, în supraviețuire. Ne războim cu tot și cu toate. Mai ales cu
ŞTIREA ZILEI: JURNALISTUL – UN CHIRURG SOCIAL (ESEU) de DONA TUDOR în ediţia nr. 1428 din 28 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/359015_a_360344]
-
trecută și părea că-i așteaptă vizita. - Bună ziua dragi gospodari!... a spus în momentul când Naie ieșea din casă. Bucuroși de oaspeți? - Vai... conașule Pandelică, mai întrebați?! Bine ai venit!... zice Didina care-l sorbea din ochii ei de mure coapte. Ce s-o fi petrecut în sufletul ei? Oare uitase că este măritată și-i mamă de copil? Părea o floare de cicoare ce-și îndreaptă petalele spre „soarele ei” - atât o transformase revederea boierului care îi întra în curtea
PARTEA A IV-A PARIUL BLESTEMAT de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 764 din 02 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359277_a_360606]
-
Pandelică, ridică pe rând fiecare crac al pantalonilor, îi privi pulpele, pe care le pipăi cu mânuțele ei atât de fine și calde ca un șuvoi de apă tămăduitoare, iar lacrimile încetară să-i mai umezească ochișorii ei de mură coaptă, îi reveni zâmbetul pe buze că nu văzuse nicio mușcătură, zise cu un glscior de cinteză trufașe: așa mă bucur!... V-ați speriat degeaba, boierule!... „Prostul... era să omoare bietul câine” Ce bine... că nu v-a rupt piciaorele, și
PARTEA A IV-A PARIUL BLESTEMAT de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 764 din 02 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359277_a_360606]
-
a notelor de subsol, în timp ce soarele tâdălea viclean, neîndurându-se să anunțe semnalul eliberarii. Ar renega ciorbele suplimentar sărate, grație șiroaielor de lacrimi, somate să se ițească de rația spartană de pâine: una sau poate (salvator) două bucăți de aluat copt - revendicate săptămânal prin asaltarea brutăriei sătești - alocate unei familii patriotic dotate cu cinci stomacuri. Ar capitula în fața incursiunilor în oraș, inconfundabil sufocate de răul de mașină exacerbat de mirosul autobuzelor de stat, în care un loc adjudecat cu succes, fie
COPILĂRIE REÎNCĂRCABILĂ de CARMEN LĂIU în ediţia nr. 2138 din 07 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/359467_a_360796]
-
sunt și azi admirate. Eu închin florii de cireș, ca omagiu, cu suflet emoționat și recunoscător, câteva modeste gânduri: Ninge pe covorul de iarbă, Se scutură florile-n grabă Prin zborul dragoste-lumină... În suflet am pace sublimă, Căci mâine cireșele coapte Vor fi...doar un vis printre șoapte! Numele meu în kanji este „Hana”, adică Floare(a). Referință Bibliografică: SAKURA-FLOAREA DE CIREȘ / Floarea Cărbune : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1175, Anul IV, 20 martie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014
SAKURA-FLOAREA DE CIREŞ de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1175 din 20 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360260_a_361589]
-
opresc și mușcă un strop de ici unul de colo din grâul primăvăratec va fi rod bogat pentru cine știe că binele din flămând se naște uite că e încă iarnă iar eu privesc deja lanul de grâu necopt mai copt decât ideile care vin lasă amprente profunde în irișii mei și trezesc pisica ghemul de lână zace cuminte sub el oricât de lucrat ar fi ea îl simte încă lână pe oile timpului transhumanței în mine primăvara crește cu fiecare
DIN MERS de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1133 din 06 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360300_a_361629]
-
tine. FIERBINTE Nesățioase guri de flori, Răstoarnă roua dimineții. Zvâcnesc boboci plini de fiori, Înbrățișând sămânță vieții. Insinuant, vântul adie, Patrunde-adanc în cuib de iarbă, Tresaltă cu-a lui bărbăție Petale rumene de nalba. Buze arzând, rupte din soare, Pe coapte mere zăbovesc Săruta lung și cu ardoare, Fructul, ca sânul fecioresc. E totul cald și-nmiresmat, Ca-ntr-un iatac de curtezana: E vară, în dans destrăbălat Cu nuri fierbinți că de codana! OCEANIC Cu-mpătimirea-i umilită, de blândul țărm acum
NU POT SĂ PLEC (POEME) de MIHAELA NEACŞU în ediţia nr. 1238 din 22 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/360298_a_361627]
-
răscolitoarelor tăceri? iar privirea scrutătoare înspre care zări iubito bate fâlfâind aripa ca spre seară în apus să te-ntorci din nou la cuibul împletit din patru brațe trupul tău creangă de cer să își scuture pe mine cât mai copt și dulce rodul răscolitoarelor tăceri ?... Referință Bibliografică: bună ziua iubito, bună ziua! / George Safir : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 931, Anul III, 19 iulie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 George Safir : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului
BUNĂ ZIUA IUBITO, BUNĂ ZIUA! de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 931 din 19 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/360431_a_361760]
-
Comunitățile autosustenabile virtuale, pentru a putea crea împreună “Institutul Virtual de Bioluminiscență Solară”, care ne va putea vindeca economic și cultural de toate bolile care ne-au năpădit de o sută de ani , precum neghina într-un lan de grâu copt și frumos. Chiar nu vă dați seama că sunteți controlați mental la sânge și la “creierul bicameral” prin toate mașinile și bunurile de uz caznic, care au devenit între timp “comunicative”? Săpunul, șamponul, pasta de dinți, detergenții, hainele voastre, mașinile
CUM SĂ FACI BANI PRIN SISTEMUL LETS . (NOTE PENTRU ESEUL AGONIA UNIUNII EUROPENE (7) FRAGMENT DIN 144 DE SCRISORI DE TRANZIŢIE DIN MILENIUL III CĂTRE PRINŢESA X (30) de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţi [Corola-blog/BlogPost/360373_a_361702]
-
pună doru-n ape curgătoare. Când pagini sunt inundate de idei. Izvorul curge cu lacrimi din condei, când vlăstare de viță strămoșească în pagini de carte revarsă idei. Pe ogorul culturii să rodească. În vlăstare de viță stămoșească vuiește glasul gândurilor coapte, pe ogorul culturii să rodească, în zările de slove luminate. Vuiește glasul gândurilor coapte, când idei se rumenesc pe cer senin. Iar zările de slove-s luminate, cu raze de la Luceafărul Emin. © Maria Filipoiu Sonet Luceafărului Ai răsărit Luceafăr blând
MIHAI EMINESCU de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1626 din 14 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/360511_a_361840]
-
din condei, când vlăstare de viță strămoșească în pagini de carte revarsă idei. Pe ogorul culturii să rodească. În vlăstare de viță stămoșească vuiește glasul gândurilor coapte, pe ogorul culturii să rodească, în zările de slove luminate. Vuiește glasul gândurilor coapte, când idei se rumenesc pe cer senin. Iar zările de slove-s luminate, cu raze de la Luceafărul Emin. © Maria Filipoiu Sonet Luceafărului Ai răsărit Luceafăr blând, la o răscruce de vreme! Să-ți pui doruri în poeme și nemurirea în
MIHAI EMINESCU de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1626 din 14 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/360511_a_361840]