10,796 matches
-
Teatru Român și la care au participat 12 formații țărănești, Corul din Chizătău va obține premiul I. Iosif Vulcan va compune în 1889 „Ruga de la Chizătău“. Vor urma spectacole la: Caransebeș (1889), Orșova, Adakaleh, Izvin, Ghiroda, Timișoara (1890). În 1892, Corul din Chizătău este invitat la serbările „Astrei“ și va concerta la Sibiu, cu concursul orchestrei orașului. Vor urma un concert la Blaj și la Rășinari. În 15 și 16 august 1896, cu prilejul serbărilor ocazionate de adunarea generală a „Astrei
Agenda2004-29-04-b () [Corola-journal/Journalistic/282647_a_283976]
-
este invitat la serbările „Astrei“ și va concerta la Sibiu, cu concursul orchestrei orașului. Vor urma un concert la Blaj și la Rășinari. În 15 și 16 august 1896, cu prilejul serbărilor ocazionate de adunarea generală a „Astrei“ de la Lugoj, corurile din Chizătău și Belinț obțin diploma „Litere comemorative“. Un episod dramatic se petrece în 1906, când coriștii din Chizătău nu primesc autorizația de a se deplasa în Regatul României, la Expoziția Jubiliară din București. Dar vor participa clandestin Ioan Drăghici
Agenda2004-29-04-b () [Corola-journal/Journalistic/282647_a_283976]
-
Ioan Drăghici (Hirean), Grigorie Opriș și Lucian Șepețian, acesta din urmă fiind primit de principele Ghica, președintele coralei „Carmen“. Delegația din Chizătău va fi primită la audiența acordată de regele Carol I la Sinaia. După Marea Unire din 1918, viața Corului se va schimba mult. În 1922, la Chizătău se înființează Asociația Corurilor și Fanfarelor Române din Banat, la care aderă 28 de delegații. Tot atunci se nasc Olimpiadele chizătăiene, ce vor avea șase ediții. În 1929 se înființează fanfara de la
Agenda2004-29-04-b () [Corola-journal/Journalistic/282647_a_283976]
-
primit de principele Ghica, președintele coralei „Carmen“. Delegația din Chizătău va fi primită la audiența acordată de regele Carol I la Sinaia. După Marea Unire din 1918, viața Corului se va schimba mult. În 1922, la Chizătău se înființează Asociația Corurilor și Fanfarelor Române din Banat, la care aderă 28 de delegații. Tot atunci se nasc Olimpiadele chizătăiene, ce vor avea șase ediții. În 1929 se înființează fanfara de la Chizătău. Puaux, ambasadorul Franței la București, va vizita în 1931 Chizătăul, împreună cu
Agenda2004-29-04-b () [Corola-journal/Journalistic/282647_a_283976]
-
ce vor avea șase ediții. În 1929 se înființează fanfara de la Chizătău. Puaux, ambasadorul Franței la București, va vizita în 1931 Chizătăul, împreună cu soția. Va fi impresionat de interpretarea imnului național francez de către fanfara locală. Cununi de laur va câștiga Corul în 1937, la Recaș și, respectiv, Lugoj. Dr. Petru Groza, originar din Coștei, va invita Corul, în 1948, cu mari onoruri, la București. Pe 5 august 1957, spune profesorul Stan, Nicolae Ursu adresează o scrisoare redactorului-șef al revistei „Scrisul
Agenda2004-29-04-b () [Corola-journal/Journalistic/282647_a_283976]
-
București, va vizita în 1931 Chizătăul, împreună cu soția. Va fi impresionat de interpretarea imnului național francez de către fanfara locală. Cununi de laur va câștiga Corul în 1937, la Recaș și, respectiv, Lugoj. Dr. Petru Groza, originar din Coștei, va invita Corul, în 1948, cu mari onoruri, la București. Pe 5 august 1957, spune profesorul Stan, Nicolae Ursu adresează o scrisoare redactorului-șef al revistei „Scrisul bănățean“, în care își exprimă protestul, în numele părintelui Sever Șepețian, pentru acțiunile de plagiat ale lui
Agenda2004-29-04-b () [Corola-journal/Journalistic/282647_a_283976]
-
august 1957, spune profesorul Stan, Nicolae Ursu adresează o scrisoare redactorului-șef al revistei „Scrisul bănățean“, în care își exprimă protestul, în numele părintelui Sever Șepețian, pentru acțiunile de plagiat ale lui Virgil Birou și imixtiunile reprezentanților cenzurii în textul manuscrisului „Corul din Chizătău“. În 1967, Corul participă la emisiunea televizată „Dialog la distanță“. În 1982 se vor sărbători 125 de ani de existență a acestuia. Va apărea volumul „Chizătău, leagănul corurilor bănățene, la 125 de ani de cântec organizat“, semnat de
Agenda2004-29-04-b () [Corola-journal/Journalistic/282647_a_283976]
-
Nicolae Ursu adresează o scrisoare redactorului-șef al revistei „Scrisul bănățean“, în care își exprimă protestul, în numele părintelui Sever Șepețian, pentru acțiunile de plagiat ale lui Virgil Birou și imixtiunile reprezentanților cenzurii în textul manuscrisului „Corul din Chizătău“. În 1967, Corul participă la emisiunea televizată „Dialog la distanță“. În 1982 se vor sărbători 125 de ani de existență a acestuia. Va apărea volumul „Chizătău, leagănul corurilor bănățene, la 125 de ani de cântec organizat“, semnat de Dimitrie Onciulescu și Ion Cărăbaș
Agenda2004-29-04-b () [Corola-journal/Journalistic/282647_a_283976]
-
lui Virgil Birou și imixtiunile reprezentanților cenzurii în textul manuscrisului „Corul din Chizătău“. În 1967, Corul participă la emisiunea televizată „Dialog la distanță“. În 1982 se vor sărbători 125 de ani de existență a acestuia. Va apărea volumul „Chizătău, leagănul corurilor bănățene, la 125 de ani de cântec organizat“, semnat de Dimitrie Onciulescu și Ion Cărăbaș. Pe 15 decembrie 2001, Corul din Chizătău, dirijat de învățătorul Ioan Horvath, va susține un recital la Primăria din Viena, în cadrul manifestării „Internationales Adventsingen“. Profesorul
Agenda2004-29-04-b () [Corola-journal/Journalistic/282647_a_283976]
-
Dialog la distanță“. În 1982 se vor sărbători 125 de ani de existență a acestuia. Va apărea volumul „Chizătău, leagănul corurilor bănățene, la 125 de ani de cântec organizat“, semnat de Dimitrie Onciulescu și Ion Cărăbaș. Pe 15 decembrie 2001, Corul din Chizătău, dirijat de învățătorul Ioan Horvath, va susține un recital la Primăria din Viena, în cadrul manifestării „Internationales Adventsingen“. Profesorul de pian și istoria Constantin Tufan Stan s-a născut la 13 februarie 1957, la Bocșa Montană, județul Caraș-Severin. Este
Agenda2004-29-04-b () [Corola-journal/Journalistic/282647_a_283976]
-
Barbu“ din Lugoj. A scris și publicat numeroase cronici, studii și articole de specialitate. În domeniul compoziției, s-a făcut remarcat prin crearea unor opusuri corale: „Doină și iar doină“ (pe versuri de Vasile Voiculescu) și „Voroneț“, lucrare scrisă pentru cor mixt, pe versurile Constanței Buzea, care a obținut premiul I la Concursul național de compoziție din 1983, fiind interpretată, în primă audiție, de Corul de Cameră „Ion Vidu“ din Lugoj, dirijat de Remus Tașcău, în 1991, la „Katharinenkirche“ din Oppenheim
Agenda2004-29-04-b () [Corola-journal/Journalistic/282647_a_283976]
-
opusuri corale: „Doină și iar doină“ (pe versuri de Vasile Voiculescu) și „Voroneț“, lucrare scrisă pentru cor mixt, pe versurile Constanței Buzea, care a obținut premiul I la Concursul național de compoziție din 1983, fiind interpretată, în primă audiție, de Corul de Cameră „Ion Vidu“ din Lugoj, dirijat de Remus Tașcău, în 1991, la „Katharinenkirche“ din Oppenheim (Germania) și la Festivalul Internațional „Timișoara muzicală“. A fost publicată la Editura Muzicală, București, 1986, în volumul colectiv „Cântece patriotice“. În 2003 a editat
Agenda2004-29-04-b () [Corola-journal/Journalistic/282647_a_283976]
-
Oppenheim (Germania) și la Festivalul Internațional „Timișoara muzicală“. A fost publicată la Editura Muzicală, București, 1986, în volumul colectiv „Cântece patriotice“. În 2003 a editat volumul „Rapsodia din Belinț“ (Editura Marineasa, Timișoara). Acum are sub tipar o nouă carte, dedicată corului din Chizătău. Iată ce spune despre el prof. univ. dr. Gheorghe Firca: „Împătimit al trecutului, mândru de muzicalitatea, devenită legendară, a ținutului său natal, Constantin Tufan Stan este convins de imperativul cultivării memoriei colective, prin apelul la martorii încă existenți
Agenda2004-29-04-b () [Corola-journal/Journalistic/282647_a_283976]
-
ținutului său natal, Constantin Tufan Stan este convins de imperativul cultivării memoriei colective, prin apelul la martorii încă existenți printre noi dar, mai ales, prin apelul la documentul tot mai greu de găsit și perisabil. Sub dublul semn al evocării corului din Belinț (comuna care înglobează satele Gruni, Babșa și simbolicul Chizătău, fiecare nutrind ambiția de a avea corul său propriu) și al evocării «Monografiei comunei Belinț» a lui Sabin Drăgoi, monografie urmată creator, și nu doar simbolic, de «Rapsodia din
Agenda2004-29-04-b () [Corola-journal/Journalistic/282647_a_283976]
-
existenți printre noi dar, mai ales, prin apelul la documentul tot mai greu de găsit și perisabil. Sub dublul semn al evocării corului din Belinț (comuna care înglobează satele Gruni, Babșa și simbolicul Chizătău, fiecare nutrind ambiția de a avea corul său propriu) și al evocării «Monografiei comunei Belinț» a lui Sabin Drăgoi, monografie urmată creator, și nu doar simbolic, de «Rapsodia din Belinț» și de coruri inspirate compozitorului de materialul pe care el însuși l-a cules din comună, în fața
Agenda2004-29-04-b () [Corola-journal/Journalistic/282647_a_283976]
-
care înglobează satele Gruni, Babșa și simbolicul Chizătău, fiecare nutrind ambiția de a avea corul său propriu) și al evocării «Monografiei comunei Belinț» a lui Sabin Drăgoi, monografie urmată creator, și nu doar simbolic, de «Rapsodia din Belinț» și de coruri inspirate compozitorului de materialul pe care el însuși l-a cules din comună, în fața ochilor noștri se perindă icoane, fapte și personaje care au «sfințit» unul dintre locurile cele mai benefice de manifestare a muzicalității bănățene.“ Zile negre Istoria Corului
Agenda2004-29-04-b () [Corola-journal/Journalistic/282647_a_283976]
-
coruri inspirate compozitorului de materialul pe care el însuși l-a cules din comună, în fața ochilor noștri se perindă icoane, fapte și personaje care au «sfințit» unul dintre locurile cele mai benefice de manifestare a muzicalității bănățene.“ Zile negre Istoria Corului din Chizătău are și zile negre. Astfel, spune profesorul Stan, pe 21 martie 1895, fisolgăbirăul Ioanovici din Recaș, împreună cu notarul comunei și un jurat comunal, însoțit de jandarmi, confiscă un prapore din biserică, crezând că este steagul corului, sigiliul, partiturile
Agenda2004-29-04-b () [Corola-journal/Journalistic/282647_a_283976]
-
negre Istoria Corului din Chizătău are și zile negre. Astfel, spune profesorul Stan, pe 21 martie 1895, fisolgăbirăul Ioanovici din Recaș, împreună cu notarul comunei și un jurat comunal, însoțit de jandarmi, confiscă un prapore din biserică, crezând că este steagul corului, sigiliul, partiturile și statutele corului. Este decretată interdicția activităților corale. În incident va fi implicat și avocatul lugojean George Dobrin. Despre aceste lucruri a relatat pe larg și publicația „Dreptatea“ nr. 58 din 1895: „Învrăjbirea unei întruniri în afaceri bisericești
Agenda2004-29-04-b () [Corola-journal/Journalistic/282647_a_283976]
-
are și zile negre. Astfel, spune profesorul Stan, pe 21 martie 1895, fisolgăbirăul Ioanovici din Recaș, împreună cu notarul comunei și un jurat comunal, însoțit de jandarmi, confiscă un prapore din biserică, crezând că este steagul corului, sigiliul, partiturile și statutele corului. Este decretată interdicția activităților corale. În incident va fi implicat și avocatul lugojean George Dobrin. Despre aceste lucruri a relatat pe larg și publicația „Dreptatea“ nr. 58 din 1895: „Învrăjbirea unei întruniri în afaceri bisericești, atentat la onoarea și viața
Agenda2004-29-04-b () [Corola-journal/Journalistic/282647_a_283976]
-
pe larg și publicația „Dreptatea“ nr. 58 din 1895: „Învrăjbirea unei întruniri în afaceri bisericești, atentat la onoarea și viața unui advocat român și scoaterea lui de guler afară prin forță jandarmerească dintr-o casă privată, desființarea volnică a unui cor românesc de plugari, care a desfătat adeseori o întreagă lume românească, năvălirea cu forță brachială [brutală] în sanctuarul bisericei, răpirea și târârea unui prapor bisericesc din fața altariului - sunt fapte săvârșite în ziua mare din partea protopretorului Ioanovici în Chizătău; fapte cari
Agenda2004-29-04-b () [Corola-journal/Journalistic/282647_a_283976]
-
ce nepedepsite, și oamenii trec peste ele la ordinea zilei“. Un act similar se va petrece și în 1906. Din dispozițiile vicecomitelui din Timișoara, fost pretor cercual în Recaș, sunt confiscate, pentru a doua oară, partituri și cărți din biblioteca corului, iar corul este declarat desființat și coriștii sunt amendați.
Agenda2004-29-04-b () [Corola-journal/Journalistic/282647_a_283976]
-
și oamenii trec peste ele la ordinea zilei“. Un act similar se va petrece și în 1906. Din dispozițiile vicecomitelui din Timișoara, fost pretor cercual în Recaș, sunt confiscate, pentru a doua oară, partituri și cărți din biblioteca corului, iar corul este declarat desființat și coriștii sunt amendați.
Agenda2004-29-04-b () [Corola-journal/Journalistic/282647_a_283976]
-
sala festivă a Casei „Adam Müller Guttenbrunn“ va avea loc întâlnirea Cercului „Prietenii Muzicii“, prilej cu care doamna ec. Alexandrina Paul va prezenta, prin imagini și documente, lucrarea „Medalion Johann Strauss - 105 ani de la trecerea în neființă a Regelui valsului“. Corul de băieți „Sängerknaben! “ va interpreta câteva dintre cele mai cunoscute melodii ale lui Strauss. ( S. P.) Corul „Ion Vidu“ Până pe 17 iulie, Corul „Ion Vidu“ la Casei de Cultură a Municipiului Lugoj, dirijat de maestrul Remus Tașcău, va reprezenta Banatul
Agenda2004-27-04-stiri () [Corola-journal/Journalistic/282616_a_283945]
-
doamna ec. Alexandrina Paul va prezenta, prin imagini și documente, lucrarea „Medalion Johann Strauss - 105 ani de la trecerea în neființă a Regelui valsului“. Corul de băieți „Sängerknaben! “ va interpreta câteva dintre cele mai cunoscute melodii ale lui Strauss. ( S. P.) Corul „Ion Vidu“ Până pe 17 iulie, Corul „Ion Vidu“ la Casei de Cultură a Municipiului Lugoj, dirijat de maestrul Remus Tașcău, va reprezenta Banatul la cea de-a patra ediție a Festivalului Coral Internațional din orașul Assos Perigiali (Grecia). Cu acest
Agenda2004-27-04-stiri () [Corola-journal/Journalistic/282616_a_283945]
-
prin imagini și documente, lucrarea „Medalion Johann Strauss - 105 ani de la trecerea în neființă a Regelui valsului“. Corul de băieți „Sängerknaben! “ va interpreta câteva dintre cele mai cunoscute melodii ale lui Strauss. ( S. P.) Corul „Ion Vidu“ Până pe 17 iulie, Corul „Ion Vidu“ la Casei de Cultură a Municipiului Lugoj, dirijat de maestrul Remus Tașcău, va reprezenta Banatul la cea de-a patra ediție a Festivalului Coral Internațional din orașul Assos Perigiali (Grecia). Cu acest prilej, artiștii lugojeni vor susține spectacole
Agenda2004-27-04-stiri () [Corola-journal/Journalistic/282616_a_283945]