799 matches
-
serviciile publice, din școli și unele biserici. Aproape toată activitatea culturală din Bucovina, la începutul secolului al XX-lea se desfășoară sub auspiciile Societății Junimea, Școala românească din Suceava, Societatea doamnelor române din Bucovina, Ștefan cel Mare din Rădăuți, Societatea corală Ciprian Porumbescu de la Suceava, sau în simple cluburi românești, „fiind astfel sustrași românii din sfera de influență a faimoaselor casinouri internaționale de factură culturală germană”. Foarte sugestivă pentru înțelegerea situației culturale a Bucovinei este afirmația lui Sextil Pușcariu, pe care
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
Anuță dragă! Îi cam greu! Ulcer varicos... Fibrilații... Cardiopatie ischemică... dureroasă... Pneumotorax... a intervenit și un bărbat. Gabarit depășit... s-a auzit de vreo trei ori. Și, imediat, în pauza următoare dintre dansuri, au vibrat câteva acorduri ale unor piese corale din anii tinereții. Celor de la mese li s-au alăturat și dansatorii. S-a lăcrimat cu voie și fără voie că melodiile au adus în actualitate duioase aduceri aminte, amplificate de ambientul feeric și de ecoul tainic al pădurii. Se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
oi da... Dar și Iarba verde de acasă/ Să mă rătăcesc prin lume nu mă lasă... Totdeauna, totdeauna... Frumos, dragi colegi! Minunat! Mâine după prânz ne vom prezenta pe scena căminului cultural din localitate cu repertoriul complet al formației noastre corale. Frumosul din noi mai dăinuie încă în adâncuri. Îl vom aduce la suprafață spre încântarea celor însetați de adevărata artă... a hotărât cuplul sărbătorit fără să fi receptat vreo te miri ce împotrivire sau observație. Noi vom dirija cu rândul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
Erau cu toții actori. Străzile cântă. Chiar așa. Le auzi? Străzile țipă. Ți se vorbește despre cultura străzii. Nu există așa ceva. Asta e problema. Cam așa stau lucrurile. Unde se termină cântecul, unde începe țipătul? Pe promenadele monoloagelor și pe aleile corale din Londra West urlătorii cântă și cântăreții urlă. Ele înfruntă respirația gurilor de aerisire ale saloanelor cu jocuri electronice deschise peste noapte, ale supermarket-urilor nopții, ale instalațiilor de încălzire din demisolurile noptaticului oraș. La fel ca locurile pe care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
Își mută privirea de la litoralul otrăvit.) Moarte cerebrală ascunsă sub două sute de kilometri de ciment alb. Estrella de Mar seamănă mai mult cu Chelsea sau cu Greenwich Village din anii ’60. Aici sînt cluburi de teatru și film, o societate corală, cursuri de gătit de Înaltă clasă. CÎteodată visez la inactivitatea absolută, dar nici o șansă. Dacă te oprești măcar o clipă, te pomenești prins Într-o transpunere a piesei Așteptîndu-l pe Godot. — SÎnt impresionat. Dar care-i secretul? — Să zicem... (Se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
numai televiziunea prin satelit. Dar Estrella de Mar cum de-i atît de diferită? Aici cineva tot Întoarce ceasurile să nu se oprească. — Ăsta era Frank. Înainte să vină el, era cam moleșeală pe-aici. — Galerii de artă, teatre, societăți corale. Un consiliu local ales și o forță de poliție voluntară. Or fi și cîțiva care-și bagă-n venă și niște neveste cărora le place să exerseze agățatul, dar locul ăsta Îmi pare o comunitate veritabilă. — Așa se zice. Frank
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
vederea vînătăilor albăstrui.) Cabrera aproape c-ar putea să preleveze un set Întreg de amprente... Cine naiba să vrea să te-atace? — După cum se Întîmplă adesea, destui. Mai există o fațetă a Estrellei de Mar. Sezonul cu Harold Pinter, societățile corale și cursurile de sculptură reprezintă o distracție de grup elaborată. În paralel, fiecare Își vede de adevăratele afaceri. — Și care-ar fi alea? — Bani, sex, droguri. Ce altceva să fie, În zilele noastre? În afara Estrellei de Mar, nu dă nimeni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
să mă mut acum, cînd mi-au secat resursele de-aici. — Adică locuitorii din Estrella de Mar sînt mai zdraveni? Au mai puține conflicte sau mai puțin stres psihic? — Foarte puțin. SÎnt prea ocupați cu teatrele lor și cu societățile corale. Ai nevoie de-o grămadă de timp liber ca să-ți plîngi de milă. Aici e ceva anume În aer - și nu mă refer la deltaplanul dumitale. — Dar la cine, la Bobby Crawford? Sanger rămase cu privirea agățată de buza paharului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
fi un paradis fără el. Sanger Își aruncă turlele În aer și scutură din cap cu fermitate. Nu prea cred. De fapt, e probabil ca Estrella de Mar să fie deja un paradis datorită lui Bobby Crawford. — Teatrele, galeriile, societățile corale? Crawford n-are nici o legătură cu ele. — Din contră. Înainte de Crawford, Estrella de Mar era o stațiune oarecare pe Costa del Sol. Pluteau toți de colo-colo prin aburi de votcă și Valium - aveam o mulțime de pacienți pe vremea aia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
perioada 1906 -1909 Casa Națională de la Bârlad, Belloescu a apelat la editurile din ț ară ca prin donații de cărți și reviste să îmbogățească zestrea loca șului și înștiința: „În ea se găsesc instalate: „Liga Culturală”, „Le giunea cercetașilor”, „Societatea Corală „Armonia”, o sală pentru expoziții și întruniri ale societăților de binefacere, pre cum și o bibliotecă cu un cabinet de lectură, unde oricine poate veni și consulta orice fel de cărți didactice, literare sau științif ice.” În „Anuarul presei române
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
biserică a negrilor și se-apucă să cînte On my Way (un gospel extraordinar, pe care lumea o mică parte a ei, aceea care știe unde-i cheia sol Îl cunoaște În interpretarea Mahaliei Jackson, aici amplificat printr-o polifonie corală incredibilă); după ce-l priviseră chiorîș cum le intră-n lăcaș ca să le strice, bănuiau ei, cîntecul și starea de grație reflectată, negrii, ascultîndu-l cîteva clipe susținînd partitura solistului, nu numai că-l acceptă oamenii Închiși la culoare par să accepte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
ne-am antrenat într-o discuție frumoasă, elevată, de calitate. Mi-a mulțumit pentru ultimul volum primit recent de la mine. Se anunță încetarea din viață a muzicologului Marin Constantin, dirijorul și conducătorul Corului „Madrigal”. Un adevărat reper în muzica noastră corală, ducând faima României pe aproape toate meridianele lumii. Lasă un imens gol, ce cu greu va fi sfințit de o altă persoană cu adevărată vocație. Pe postul I al T.V.R. m-a atras emisiunea „Dialoguri neconvenționale” cu interviul luat de
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
primit peste tot cu entuziasm, făcea dovada unor incontestabile înzestrări de agitator și de organizator al unor reuniuni puse în scenă în mod grandios. "O delegație mergea să-l aștepte pe Lassalle la gară, ne arată un istoric, iar asociațiile corale dădeau concerte sub ferestrele hotelului său. Ajungeau la sala de întruniri escortat de mașini purtînd jerbe de flori, adesea și acolo însoțit de un cor. În unele localități, cortegiul trecea pe sub arcuri de triumf care îmbrățișau strada. Dar punctul culminant
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
lor se îndreaptă cu credință spre Tine. (mătănii) Iubește-ne Doamne" (mătănii). Să cîntăm slavă Domnului nostru. Sursa dublă: Da' eu n-am ureche muzicală... Trimisul lui Dumnezeu: (nu-l ia în seamă; îi așază pe cei patru în formație corală și începe să cînte o melodie cu un text ininteligibil; stă la dispoziția realizatorilor ce înșiruiri de silabe fac din acest moment unul între tragic și comic; cînd se atinge un punct maxim al cîntecului, intră supraveghetorul) Supraveghetorul: Aveți nevoie
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
intrau apoi în verificări amănunțite. Adresă UM 0800 București către UM 0200 București, 21.04.1987: „Deținem informații din care rezultă că persoanele mai jos notate, propuse a se deplasa în SUA în perioada 22.04-10.05 a.c. cu formația corală a Federației Comunităților Evreiești, nu prezintă garanții că se vor mai înapoia în țară. Astfel: R.I., medic la Spitalul unificat din Dorohoi, deși are actele depuse pentru emigrare, a fost inclus în formație la insistențele sale de a călători în
[Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]
-
SOCIETATEA LITERARĂ „SAMUIL VULCAN”, asociație înființată la Beiuș în 1861. Fondatorul, Teodor Chioreanu, director al gimnaziului din Beiuș, întemeiat în 1828 de Samuil Vulcan, dorea să contribuie la răspândirea culturii naționale prin cultivarea limbii și literaturii române, a muzicii corale și instrumentale românești, la formarea și dezvoltarea deprinderilor oratorice. Societatea își va desfășura activitatea prin organizarea de ședințe ordinare, festive și publice. Adunările festive erau menite a omagia, în primul rând, personalitatea lui Samuil Vulcan. În 1877-1878 au loc douăzeci
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289760_a_291089]
-
păstra totuși aceeași atmosferă amorțită caracteristică Moldovei de Sus. Cu toate acestea, o ambianță culturală destul de bogată era menținută prin activitățile extrașcolare ale Liceului de băieți Ștefan cel Mare, dar și prin evenimentele organizate de societățile culturale din oraș43. Societatea corală Ciprian Porumbescu are meritul de a fi susținut nenumărate concerte pentru strângeri de fonduri, grupând, în același timp, intelectualitatea locală implicată activ în problemele orașului. Se disting figurile profesorilor și animatorilor culturali, Ilarion Bereznițchi și Ștefan Pavelescu, cu contribuții majore
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
fi susținut nenumărate concerte pentru strângeri de fonduri, grupând, în același timp, intelectualitatea locală implicată activ în problemele orașului. Se disting figurile profesorilor și animatorilor culturali, Ilarion Bereznițchi și Ștefan Pavelescu, cu contribuții majore în însuflețirea vieții culturale sucevene. Reuniunea corală a organizat însă și conferințe prezidate, în general, de Ștefan Pavelescu, precum cea din 1928, la care a fost sărbătorit scriitorul I. Al. Brătescu-Voinești44. Pulsul cultural al orașului era întreținut și de Ateneul sucevean și Liga culturală cu seriile de
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
muzică la același liceu, este autor de manuale de profil și al primei istorii a muzicii la români, lucrare prefațată de Nicolae Iorga, în care se redă, pe baza informațiilor documentare, evoluția muzicii bisericești și laice românești. Autor de creații corale, Poslușnicu va prelua și conducerea formației corale Armonia ce va concerta frecvent în grădinile publice sau la sala teatrului 86. Directorul Liceului Ghica din Dorohoi, preotul Dumitru Furtună, personalitate marcantă a micului oraș de provincie, s-a dedicat cu pasiune
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
manuale de profil și al primei istorii a muzicii la români, lucrare prefațată de Nicolae Iorga, în care se redă, pe baza informațiilor documentare, evoluția muzicii bisericești și laice românești. Autor de creații corale, Poslușnicu va prelua și conducerea formației corale Armonia ce va concerta frecvent în grădinile publice sau la sala teatrului 86. Directorul Liceului Ghica din Dorohoi, preotul Dumitru Furtună, personalitate marcantă a micului oraș de provincie, s-a dedicat cu pasiune cercetării folclorului, istoriei și literaturii române. Opera
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
la Biblioteca bunului creștin, Înmuguriri, Mitropolia Moldovei și Sucevei și autor de culegeri folclorice și monografii de biserici. 2. Afia Apetroai (1904-1980), învățător în județul Baia, culege și publică folclor în Vestitorul satelor. 3. Alexandru Arșinel (1901-1995), învățător, dirijează Societatea corală Doina din Dolhasca, organizează un teatru de amatori și întocmește în manuscris monografia comunei unde activează. 4. Dumitru Bălan (1898-1985), institutor, folclorist, publicist, tipărește Istoricul școlilor primare din județul Baia și 15 caiete cu portrete ale cadrelor didactice. 5. Teodor
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
păstorului melancolic teoria fericirii stării naive, iar păstorul, cu o mare abundență de lacrimi (tic al secolului XVIII), mărturisește că pricina jalei e o păstoriță. Înserarea e romantică și lamartiniană, dar priveliștile poetului francez sunt transcrise diminutiv și sărac. Sonoritatea corală, tunetul naturii, arhitectura grandioasă a solului, stejarii seculari, lacurile nemișcate cu ape somnoroase, amestecul de gotic și serafic, toate acestea nu sunt la Cîrlova. La el dăm de "jale" și "dor", de zefirul care suspină "pîn frunze" "cevași mai tărișor
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
toate comandamentele armatei și școlile militare, toate corpurile de trupă cu întregul corp ofițeresc, autoritățile civile și tot corpul funcționarilor publici, autoritățile bisericești cu întregul cler, corpul profesorilor universitari alături de toți profesorii din mediul preuniversitar, magistrații și membrii Baroului, societățile corale și culturale din oraș, societățile de veterani de război, o delegație a instituțiilor particulare de cultură, precum și toate corporațiile și societățile de meseriași existente în oraș. Pe parcursul desfășurării procesiunii, fanfara militară a Regimentului 27 infanterie din Bacău, alături de ansamblurile corale
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
corale și culturale din oraș, societățile de veterani de război, o delegație a instituțiilor particulare de cultură, precum și toate corporațiile și societățile de meseriași existente în oraș. Pe parcursul desfășurării procesiunii, fanfara militară a Regimentului 27 infanterie din Bacău, alături de ansamblurile corale locale, au intonat imnuri patriotice și religioase. Marșurile „trebuiau să aibă un caracter entuziast, Ziua Eroilor morți pentru Patrie fiind un simbol al Reîntregirii Neamului”. Partea finală a programului a fost dedicată manifestărilor culturale, organizate cu sprijinul numeroaselor asociații locale
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
teologie și muzică absolvite în Italia. Încă din 1996, domnul Cristian Dumea s-a făcut cunoscut ca organist la Longiano-Cesena, San Francesco din Bologna, San Francesco din Assisi și Colegiul Internațional Seraphicum din Roma. A cântat muzică liturgică în formații corale de prestigiu și a activat în centrele culturale cele mai importante ale predecesorilor săi, care l-au stimulat să-și dedice învățătura în această direcție. Dar, surpriza cea mai mare a fost când am aflat de pasiunea sa pentru arta
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]