4,463 matches
-
Bolile cardiovasculare au o prevalență crescută la persoanele vârstnice cu diabet, iar afectarea cardiacă este multiplă, din cauza afectării concomitente a vaselor cu calibru mare și a celor cu calibru mic. Elementele patogenice ale cordului diabetic sunt (11): ‒ macroangiopatia coronariană; ‒ microangiopatia coronariană; ‒ cardiomiopatia diabetică; ‒neuropatia autonomă cardiacă. Afectarea cardiacă atât de complexă modifică nefavorabil atât prognosticul pe termen scurt, cât și prognosticul pe termen lung, bolnavii diabetici având o rată de reinfarctizare și de insuficiență cardiacă (IC) mai mare decât non-diabeticii (Melchior
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Gina Botnariu () [Corola-publishinghouse/Science/91923_a_92418]
-
proteinelor din membrana bazală a capilarelor miocardice determină îngroșarea acesteia și importante modificări de permeabilitate, favorizînd extra- vazarea plasmei în intersti iul miocardic. Glicozilarea lipoproteinelor scade catabolismul LDL și accelerează catabolismul HDL, explicând în parte apariția macroangiopatiei, inclusiv la nivel coronarian. Produșii de glicozilare avansată pot stimula sinteza de inter- leukină-1, care are efect de proliferare a fibroblaștilor, a celulelor musculare și endoteliale, ce reprezintă de fapt leziunile inițiale în procesele degenerative. Proteinele glicozilate devin mai susceptibile la stresul oxidativ. Glicozilarea
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Gina Botnariu () [Corola-publishinghouse/Science/91923_a_92418]
-
cu complicații cardiovasculare și renale, s-au determinat niveluri serice mult mai crescute ale MBL comparativ cu pacienții normoalbuminurici, iar determinarea nivelului plasmatic de MBL poate avea un rol prognostic la pacienții diabetici (47). Diabetul este un factor de risc coronarian independent care favorizează dezvoltarea precoce a aterosclerozei coronariene, crescând astfel morbiditatea și mortalitatea cardio - vasculară. Mai multe studii clinice au arătat ca diabeticii care prezintă un bun control metabolic au valori serice normale ale LDL-colesterolului. Cu toate acestea, la pacientul
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Gina Botnariu () [Corola-publishinghouse/Science/91923_a_92418]
-
niveluri serice mult mai crescute ale MBL comparativ cu pacienții normoalbuminurici, iar determinarea nivelului plasmatic de MBL poate avea un rol prognostic la pacienții diabetici (47). Diabetul este un factor de risc coronarian independent care favorizează dezvoltarea precoce a aterosclerozei coronariene, crescând astfel morbiditatea și mortalitatea cardio - vasculară. Mai multe studii clinice au arătat ca diabeticii care prezintă un bun control metabolic au valori serice normale ale LDL-colesterolului. Cu toate acestea, la pacientul diabetic se remarcă două anomalii ale metabolismului lipoproteinelor
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Gina Botnariu () [Corola-publishinghouse/Science/91923_a_92418]
-
de vorbire și chiar de comportament. Accidentele la anestezie Acestea se datorează în special modificărilor tensionale induse de medicația anestezică și se corelează cu gradul de severitate al NAC. Particularități clinice ale bolii cardiovasculare la vârstnicii cu diabet zaharat Macroangiopatia coronariană este responsabilă de apariția anginei pectorale, a infarctului acut de miocard i IMS. Leziunile aterosclerotice coronariene sunt mai extinse și mai frecvente decât la nediabetici. Studiul TAMI (cit. de 57), care a apreciat efectul trombolizei precoce asupra infarctului miocardic acut
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Gina Botnariu () [Corola-publishinghouse/Science/91923_a_92418]
-
induse de medicația anestezică și se corelează cu gradul de severitate al NAC. Particularități clinice ale bolii cardiovasculare la vârstnicii cu diabet zaharat Macroangiopatia coronariană este responsabilă de apariția anginei pectorale, a infarctului acut de miocard i IMS. Leziunile aterosclerotice coronariene sunt mai extinse și mai frecvente decât la nediabetici. Studiul TAMI (cit. de 57), care a apreciat efectul trombolizei precoce asupra infarctului miocardic acut, a arătat ca diabeticii au leziuni coronariene mult mai severe, cu o incidență crescută a stenozelor
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Gina Botnariu () [Corola-publishinghouse/Science/91923_a_92418]
-
a infarctului acut de miocard i IMS. Leziunile aterosclerotice coronariene sunt mai extinse și mai frecvente decât la nediabetici. Studiul TAMI (cit. de 57), care a apreciat efectul trombolizei precoce asupra infarctului miocardic acut, a arătat ca diabeticii au leziuni coronariene mult mai severe, cu o incidență crescută a stenozelor > 75% și o frecvență crescută a atingerilor bi- și tricoronariene. În raport cu nediabeticii, diabeticii prezintă mai frecvent fisuri ale plăcii de aterom (evidențiate prin ecografie intravasculară), responsabile de obicei de apariția- angorului
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Gina Botnariu () [Corola-publishinghouse/Science/91923_a_92418]
-
severe, cu o incidență crescută a stenozelor > 75% și o frecvență crescută a atingerilor bi- și tricoronariene. În raport cu nediabeticii, diabeticii prezintă mai frecvent fisuri ale plăcii de aterom (evidențiate prin ecografie intravasculară), responsabile de obicei de apariția- angorului instabil. Ateromatoza coronariană determină în timp cardio- miopatia diabetică și IC. Interrelația macroangiopatiei coronariene cu neuropatia autonomă cardiacă se reflectă în: ‒ alterarea variațiilor fiziologice de frecvență cardiacă; ‒ modificarea intervalului Q-T; ‒tulburări de ritm; ‒pierderea percepției dureroase cauzată de atingerea fibrelor simpatice (infarct
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Gina Botnariu () [Corola-publishinghouse/Science/91923_a_92418]
-
crescută a atingerilor bi- și tricoronariene. În raport cu nediabeticii, diabeticii prezintă mai frecvent fisuri ale plăcii de aterom (evidențiate prin ecografie intravasculară), responsabile de obicei de apariția- angorului instabil. Ateromatoza coronariană determină în timp cardio- miopatia diabetică și IC. Interrelația macroangiopatiei coronariene cu neuropatia autonomă cardiacă se reflectă în: ‒ alterarea variațiilor fiziologice de frecvență cardiacă; ‒ modificarea intervalului Q-T; ‒tulburări de ritm; ‒pierderea percepției dureroase cauzată de atingerea fibrelor simpatice (infarct miocardic indolor). 6.3.1. Infarctul acut de miocard Pacienții cu
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Gina Botnariu () [Corola-publishinghouse/Science/91923_a_92418]
-
Pacienții cu DZ au un risc mai mare de a dezvolta infarct acut de miocard comparativ cu nediabeticii, iar prognosticul este mai rău la diabeticii insulino-dependenți, comparativ cu cei non-insulino-dependenți. Studiile au arătat că la diabetici sunt mai frecvente reocluzia coronariană, reinfarctizarea și reducerea hiperkineziei compensatorii în teritoriile neinfarc - tizate. Studiul DIGAMI, efectuat pe un număr de 620 de diabetici cu infarct acut de miocard, a arătat că normalizarea glicemiei după introducerea tratamentului insulinic a redus morta - litatea cu 30% la
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Gina Botnariu () [Corola-publishinghouse/Science/91923_a_92418]
-
fiziopatologice care precipită apariția IMS sunt: modificări metabolice, de relaxare și de kinetică regională a ventriculului stâng (VS). Au fost propuse două mecanisme pentru explicarea sa: accelerarea frecvenței cardiace cu mai mult de 10 bătăi pe minut și alterarea vasomotricității coronariene asociate stenozelor. IMS se evidențiază prin monitorizare Holter și prin angiografie, pacienții beneficiind de revascularizare miocardică (55). 6.3.3. Hipertrofia ventriculară stângă Hipertrofia ventriculară stângă (HVS) reprezintă un factor de risc pentru evenimente coro - nariene și complică deseori evoluția
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Gina Botnariu () [Corola-publishinghouse/Science/91923_a_92418]
-
crește la aproximativ 125 g/m 2, riscul de deces crește de 28 de ori. Valensi și colaboratorii săi (57), studiind determinanții masei VS la diabeticii asimptomatici, folosind tehnici non-invazive radioizotopice, monito- rizare Holter pentru determinarea IMS, dar și angiografia coronariană, arată că masa VS este semnificativ crescută la diabeticii cu stenoze coronariene severe. Consecințele HVS sunt afectarea relaxării VS și inducerea complianței scăzute. Cea mai afectată este funcția diastolică, din cauza afectării umplerii ventriculare în diastolă și dependenței de sistola atrială
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Gina Botnariu () [Corola-publishinghouse/Science/91923_a_92418]
-
28 de ori. Valensi și colaboratorii săi (57), studiind determinanții masei VS la diabeticii asimptomatici, folosind tehnici non-invazive radioizotopice, monito- rizare Holter pentru determinarea IMS, dar și angiografia coronariană, arată că masa VS este semnificativ crescută la diabeticii cu stenoze coronariene severe. Consecințele HVS sunt afectarea relaxării VS și inducerea complianței scăzute. Cea mai afectată este funcția diastolică, din cauza afectării umplerii ventriculare în diastolă și dependenței de sistola atrială. Pot apărea tulburări de ritm: atriale (secundare dilatării și hipertrofiei atriale stângi
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Gina Botnariu () [Corola-publishinghouse/Science/91923_a_92418]
-
din cauza afectării umplerii ventriculare în diastolă și dependenței de sistola atrială. Pot apărea tulburări de ritm: atriale (secundare dilatării și hipertrofiei atriale stângi, care predispune la apariția fibrilației atriale) sau ventriculare (presiunea diastolică ridicată, exercitată asupra peretelui ventricular, scade perfuzia coronariană și predispune la aritmii severe). Pacienții cu HVS au un risc crescut de moarte subită (55,57,59). Particularități de management al bolii cardiovasculare Din cauza etiologiei plurifactoriale a afectării cardiovasculare în diabet, tratamentul farma - cologic se adresează tuturor acestor factori
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Gina Botnariu () [Corola-publishinghouse/Science/91923_a_92418]
-
câștigat teren; ecografia carotidiană și măsurarea grosimii intimă-medie, vizualizarea plăcilor de aterom permit estimarea circulației cerebrale. Ecografia Doppler cu vizualizarea fluxului sanguin în artera cerebrală bazală este o metodă importantă de apre- ciere a fluxului cerebral. Boala cerebrovasculară și boala coronariană s-au dovedit princi- palele cauze de deces la pacienții diabetici. Diagnosticarea lor precoce permite intro ducerea- tratamentului de specialitate și crește șansele de supraviețuire ale pacienților diabetici- (64-67). 6.5.6. Boala arterială periferică Din punct de vedere epidemiologic
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Gina Botnariu () [Corola-publishinghouse/Science/91923_a_92418]
-
China arată procente similare, astfel că aproximativ 80% dintre decesele de cauză cardiovasculară se produc la pacienții cu vârsta peste 65 de ani (4,5). Studii ample au arătat că dislipidemia reprezintă un important factor de risc atât pentru boala coronariană, cât și pentru boala cerebrovasculară, boala arterială periferică sau pentru demență la vârstnic. De asemenea, Manolio și colaboratorii săi au realizat o meta --analiză care a inclus 22 de studii de cohortă, arătând că valorile crescute ale LDL-colesterolului și ale
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Iulia Cristina Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91921_a_92416]
-
total reprezintă un factor de risc cardiovascular la acest segment de populație, în timp ce Frost și colaboratorii săi (13), într-un amplu studiu prospectiv, au arătat o corelație semni- ficativă statistică între hipercolesterolemie, valorile crescute ale LDL-colesterolului și mortalitatea prin boala coronariană. În schimb, alte studii au demonstrat creșterea mortalității de cauză cardiovasculară la pacienții vârstnici cu valori scăzute ale colesterolului seric, fapt explicat prin prezența altor comorbidități, ca boala hepatică cronică, renală cronică sau insuficiența cardiacă, afecțiuni asociate cu hipocolesterolemie și
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Iulia Cristina Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91921_a_92416]
-
și subnutriție (16-18). Un alt studiu condus de Corti, care a inclus 4.066 de pacienți vârstnici, a arătat că subiecții cu valori ale colesterolului total sub 160 mg/dl au prezentat cea mai mare rată a mortalității prin boală coronariană, iar cei cu hipercolesterolemie au prezentat o mortalitate mai mică (19). La o evaluare mai amplă a profilului de risc al pacientului vârstnic, prin ajustarea altor parametri ca statusul nutrițional, s-a arătat că, la acest segment de populație, valorile
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Iulia Cristina Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91921_a_92416]
-
Air Force Coronary Atherosclerosis Prevention Study (AFCAPS), care a evaluat rolul statinelor la 6.605 pacienți, dintre care 1.416 cu vârsta peste 65 ani, a demonstrat scăderea cu 36% a incidenței evenimentelor cardiace majore, precum și a necesității terapiei de revascularizație coronariană la pacienții care au fost tratați cu lovastatin versus placebo, beneficiile fiind similare la subiecții vârstnici cu alte grupe de vârstă (29). Un alt trial clinic amplu - Collaborative Atorvastatin Diabetes Study (CARDS), care a inclus 2.838 de pacienți (1
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Iulia Cristina Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91921_a_92416]
-
CARDS), care a inclus 2.838 de pacienți (1.129 cu vârsta cuprinsă în intervalul 65-75 de ani) diabetici, fără patologie cardiovasculară preexistentă, a arătat atât o scădere a incidenței evenimentelor cardiovasculare și cerebro - vasculare, a necesității terapiei de revascularizație coronariană, cât și a mortalității globale la subiecții vârstnici care primeau tratament cu atorvastatin (30,31). Rezultate similare au fost evidențiate și în studiul Cardiovascular Health Study (CHS), care a inclus 5.201 pacienți cu vârsta peste 65 de ani care
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Iulia Cristina Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91921_a_92416]
-
și placebo la 2.931 subiecți control. Perioada de urmărire a fost de 3,2 ani. Rezultatele au arătat că pravastatin scade concentrația LDL-colesterolului cu 34%. De asemenea, în grupul de pacienți care au primit pravastatin, mortalitatea prin noi evenimente coronariene a fost redusă cu 24% față de grupul control. În plus, terapia cu statine a fost bine tolerată și nu s-au înregistrat efecte adverse majore (33). Rezultate similare aduce și studiul realizat de Collins și colaboratorii săi, care a inclus
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Iulia Cristina Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91921_a_92416]
-
subiecți cu risc cardiovascular înalt, cu vârsta cuprinsă în intervalul 65-70 ani, tratați cu simvastatin 40 mg/ zi versus placebo. După 5 ani de tratament s-a evidențiat că această doză de simvastatin nu determină doar reducerea riscului de evenimente coronariene cu 25% și scăderea mortalității de cauză coronariană cu 18%, ci și scăderea cu 25% a riscului de evenimente cerebrovas - culare. Aceste beneficii au fost similare la toate grupele de vârstă (9.839 subiecți cu vârsta sub 65 ani; 4
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Iulia Cristina Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91921_a_92416]
-
în intervalul 65-70 ani, tratați cu simvastatin 40 mg/ zi versus placebo. După 5 ani de tratament s-a evidențiat că această doză de simvastatin nu determină doar reducerea riscului de evenimente coronariene cu 25% și scăderea mortalității de cauză coronariană cu 18%, ci și scăderea cu 25% a riscului de evenimente cerebrovas - culare. Aceste beneficii au fost similare la toate grupele de vârstă (9.839 subiecți cu vârsta sub 65 ani; 4.891 subiecți cu vârsta cuprinsă în intervalul 65
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Iulia Cristina Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91921_a_92416]
-
1.2. Utilizarea statinelor în prevenția secundară Scandinavian Simvastatin Survival Study (4S), care a inclus 4.444 pacienți, dintre care 1.021 cu vârsta peste 65 ani, a demonstrat că terapia cu statine este benefică la pacienții vârstnici cu boală coronariană, fiind cel puțin la fel de eficientă ca la adultul tânar. Statinele determină scăderea în proporții similare a mortalității globale și o reducere dublă a riscului absolut comparativ cu adultul tânăr (44). Heart Protection Study (HPS) a inclus 20.536 pacienți cu
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Iulia Cristina Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91921_a_92416]
-
a mortalității globale și o reducere dublă a riscului absolut comparativ cu adultul tânăr (44). Heart Protection Study (HPS) a inclus 20.536 pacienți cu vârsta cuprinsă în intervalul 40-80 ani, 28% cu vârsta peste 70 ani, diagnosticați cu boală coronariană sau vasculară periferică, randomizați pentru a primi simvastatin sau placebo și urmăriți timp de 5 ani. Rezultatele studiului au arătat o scădere importantă a mortalității globale, precum și a celei cardiovasculare, a incidenței IMA, a accidentului vascular cerebral și a terapiei
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Iulia Cristina Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91921_a_92416]