1,198 matches
-
creierul normal cea mai intensă activitate este prezentă în cerebel. Chiron, în urma studiilor sale, a arătat că la vârsta de 2-3 ani activitatea cerebrală prezintă aceleași pattern-uri ca la adulți. Tehnica „3D surface brain image” măsoară activitatea fluxului cerebral cortical și este utilă în diagnosticul de stroke, a traumelor cerebrale și efectele abuzului de droguri. Tehnica „3D active brain image” este utilă în detectarea ariilor cu hiperactivitate, fiind utilă în diagnosticul convulsiilor, tulburărilor obsesiv compulsive, anxietății și a unor forme
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Horia Pleș, Marcel A. Anghelescu () [Corola-publishinghouse/Science/92120_a_92615]
-
memoria inventatorului computer tomografiei, aceste unități se numesc unități Hounsfield. Datorită dezvoltării noilor secvențe, rezonanța magnetică (RMN) are un rol tot mai mare în evaluarea timpurie a traumatologiei cerebrale. Leziunile de trunchi, leziunile axonale difuze (LAD), traumatologia vasculară și contuziile corticale hemoragice sunt foarte bine evidențiate prin tehnica RMN. Unii autori recomandă ca toți pacienții cu leziuni posttraumatice medii și severe să fie evaluați prin RMN, într-o perioadă de aproximativ două săptămâni după traumatism [4-6]. FRACTURILE CRANIENE În TCC, fractura
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Horia Pleș, Marcel A. Anghelescu () [Corola-publishinghouse/Science/92120_a_92615]
-
posttraumatic sau după degradarea unui hematom (fig. 3.19 și 3.20). LEZIUNI INTRA-AXIALE CONTUZIA CEREBRALĂ Contuziile cerebrale reprezintă leziuni traumatice primare ce afectează substanța cenușie superficială, pot fi edematoase sau hemoragice. Sunt produse prin impactul direct al suprafetei corticale de un relief osos. Leziunile sunt multiple, pot fi edematoase sau hemoragice și cu dimensiuni variabile, între 2-4 cm [1]. Anatomopatologic, leziunea este formată din peteșii hemoragice, edem, necroză și tinde să se extindă spre substanța albă. Zonele de creier
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Horia Pleș, Marcel A. Anghelescu () [Corola-publishinghouse/Science/92120_a_92615]
-
ajunge până la nivelul nucleilor bazali. În general, examenul CT și RMN au sensibilitate egală în depistarea contuziei hemoragice. Totuși, în faza supraacută, contuzia edematoasă poate fi decelată cu acuratețe prin imagistica RMN. Examinarea CT evidențiază în stadiul precoce leziuni hipodense corticale difuze cu arii hiperdense în interior (aspect dat de hemoragiile peteșiale). În stadiul acut (24-48 ore) se vizualizează multiple leziuni hipodense, însoțite de accentuarea edemului cerebral, care poate exercita efect de masă asupra structurilor cerebrale adicente; hemoragiile peteșiale se transformă
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Horia Pleș, Marcel A. Anghelescu () [Corola-publishinghouse/Science/92120_a_92615]
-
În stadiul cronic leziunile devin hipo- sau izodense cu parenchimul cerebral și de obicei se asociază cu atrofie cerebrală focală (fig. 3.21). Examenul RMN permite evidențierea leziunilor edematoase acute, care apar în hipersemnal FLAIR și DWI, leziunile hemoragice acute corticale apar în hiposemnal accentuat pe secvența T2- ponderată și secvența echo de gradient. În stadiul subacut se vizualizează cel mai bine leziunile hemoragice, care apar în hipersemnal T1, datorită efectului paramagnetic al methemoglobinei. În stadiul cronic se vizualizează zone în
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Horia Pleș, Marcel A. Anghelescu () [Corola-publishinghouse/Science/92120_a_92615]
-
98% din cazuri în primele 12 ore de la sângerare, 94% la 24 de ore, 50% în ziua a 7-a și 20% în ziua a 9-a de la sângerare. Sângele hiperdens este vizibil în cisternele bazale, interemisferic, valea Sylviană, șanțurile corticale și intraventriculare. Pe investigația CT axială în cazul anevrismelor multiple sângerarea poate fi cea care ne orientează spre anevrismul care s-a rupt. În sângerările perimezencefalice există posibilitatea să nu fie puse în evidență anevrisme ale arterei bazilare. Cu cât
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Horia Pleș, Marcel A. Anghelescu () [Corola-publishinghouse/Science/92120_a_92615]
-
fig. 3.51). Angiografia DSA evidențiază arhitectura malformației și a celor trei componente (aferențele arteriale, nidusul și drenajul venos); 27-32% din MAV prezintă supleere arterială pială și durală (supleerea durală se face prin anastomoze leptomeningeale sau anastomoze transdurale cu artere corticale normale). Frecvența anastomozelor transdurale crește cu vârsta pacientului și volumul MAV. Identificarea anastomozelor transdurale influențează decizia terapeutică (embolizare sau chirurgical) [2]. Recomandări imagistice: de elecție DSA cu cateterizare supraselectivă [2]. Ca și alternativă examenul RMN cerebral și angio-RMN post SDC
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Horia Pleș, Marcel A. Anghelescu () [Corola-publishinghouse/Science/92120_a_92615]
-
embolizare sau chirurgical) [2]. Recomandări imagistice: de elecție DSA cu cateterizare supraselectivă [2]. Ca și alternativă examenul RMN cerebral și angio-RMN post SDC, pot să pună în evidență malformația vasculară. FISTULA ARTERIO-VENOASĂ CRANIO-DURALĂ Tomografie computerizată: - În cazul absenței refluxului venos cortical FAVCD este practic nediagnosticată pe examenul CT. - În cazul unei FAVCD agresivă (cu reflux venos cortical) investigația CT fără contrast pune în evidență hipodensități ce reprezintă zone de edem sau ischemii venoase. Venele piale dilatate pot fi puse în evidență
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Horia Pleș, Marcel A. Anghelescu () [Corola-publishinghouse/Science/92120_a_92615]
-
examenul RMN cerebral și angio-RMN post SDC, pot să pună în evidență malformația vasculară. FISTULA ARTERIO-VENOASĂ CRANIO-DURALĂ Tomografie computerizată: - În cazul absenței refluxului venos cortical FAVCD este practic nediagnosticată pe examenul CT. - În cazul unei FAVCD agresivă (cu reflux venos cortical) investigația CT fără contrast pune în evidență hipodensități ce reprezintă zone de edem sau ischemii venoase. Venele piale dilatate pot fi puse în evidență prin modificarea de semnal vis à vis de parenchimul cerebral. La investigația cu SDC se vizualizează
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Horia Pleș, Marcel A. Anghelescu () [Corola-publishinghouse/Science/92120_a_92615]
-
Unii autori clasifică fistula carotido-cavernoasă în cadrul fistulelor durale arterio-venoase. Imagistica CT: - CT cerebral nativ este adeseori normal; - examinarea CT cu SDC: poate fi normală sau poate evidenția următoarele aspecte: sinus dural lărgit, ectazia venei oftalmice superioare (în fistula carotido-cavernoasă), vene corticale de drenaj lărgite; - angio-CT poate fi util în evidențierea arhitecturii vasculare. Imagistica RMN: - examen RMN nativ și cu SDC poate evidenția sinus dural lărgit, dilatarea venei oftalmice superioare, vene corticale lărgite; - angio-RMN nativ și post SDC ajută la identificarea arhitecturii
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Horia Pleș, Marcel A. Anghelescu () [Corola-publishinghouse/Science/92120_a_92615]
-
dural lărgit, ectazia venei oftalmice superioare (în fistula carotido-cavernoasă), vene corticale de drenaj lărgite; - angio-CT poate fi util în evidențierea arhitecturii vasculare. Imagistica RMN: - examen RMN nativ și cu SDC poate evidenția sinus dural lărgit, dilatarea venei oftalmice superioare, vene corticale lărgite; - angio-RMN nativ și post SDC ajută la identificarea arhitecturii grosiere a fistulei (fig. 3.52, 3.53). Recomandări imagistice: de elecție este DSA supraselectivă, dar sunt utile și RMN craniu nativ și cu SDC, angio-RMN. MALFORMAȚIA DE VENA GALEN
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Horia Pleș, Marcel A. Anghelescu () [Corola-publishinghouse/Science/92120_a_92615]
-
infiltra pereții ventriculilor laterali [2,3] (fig. 3.78). e. Tumora neuroepitelială disembrioplazică (DNET) are o structură mixtă cu prezența elementelor gliale și neuronale. Aparține unui grup de tumori benigne situate la nivelul cortexului și sunt însoțite de o displazie corticală. Este frecvent diagnosticată în aria temporală (hipocamp, nucleu amigdalian) și este observată în special în primele două decade de viață. Tumora este formată din multiple chisturi de dimensiuni variabile, limitate la un girus sau în limitele unui lob. Calcificările nu
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Horia Pleș, Marcel A. Anghelescu () [Corola-publishinghouse/Science/92120_a_92615]
-
din două componente distincte, cu origine embriologică diferită (vezi cap. Morfogeneză): nefronul, care realizează ultrafiltrarea sângelui și modificarea compoziției acestuia; tubul colector, care asigură absorbția apei și producerea urinei hipertone. Aceste componente realizează o histoarhitectonie caracteristică, organizată sub formă de: corticală, medulară externă (cu două componente bandă externă și bandă internă) și medulară internă (fig. 2.5). Tubii uriniferi diferă în raport cu poziția diferitelor componente ale acestora în zonele descrise. Un rinichi conține în jur de 1,5 milioane nefroni. în funcție de caracteristicile
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
ce pătrunde în banda externă a medularei externe; tubul intermediar, format dintr-un segment descendent subțire, ce pătrunde adânc în medulară și un segment ascendent subțire; tubul distal, format din segmentul distal drept, care începe în medulară și urcă spre corticală; în corticală devine tub distal contort; tubii distali se deschid în lumenul tubului colector printr-un segment de conexiune; tubul colector își are originea în corticală (în piramidele Ferrein) și coboară pe un traiect rectiliniu, străbate medulara și se deschise
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
în banda externă a medularei externe; tubul intermediar, format dintr-un segment descendent subțire, ce pătrunde adânc în medulară și un segment ascendent subțire; tubul distal, format din segmentul distal drept, care începe în medulară și urcă spre corticală; în corticală devine tub distal contort; tubii distali se deschid în lumenul tubului colector printr-un segment de conexiune; tubul colector își are originea în corticală (în piramidele Ferrein) și coboară pe un traiect rectiliniu, străbate medulara și se deschise la nivelul
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
tubul distal, format din segmentul distal drept, care începe în medulară și urcă spre corticală; în corticală devine tub distal contort; tubii distali se deschid în lumenul tubului colector printr-un segment de conexiune; tubul colector își are originea în corticală (în piramidele Ferrein) și coboară pe un traiect rectiliniu, străbate medulara și se deschise la nivelul papilei. Conform acestei nomenclaturi, ansa Henle tradițională conține: segmentul descendent gros al tubului proximal, segmentul subțire descendent și ascendent al tubului intermediar și segmentul
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
gros al tubului proximal, segmentul subțire descendent și ascendent al tubului intermediar și segmentul ascendent gros al tubului distal. în rinichi se întâlnesc: nefroni cu ansă lungă (situată în medulara internă); nefroni cu ansă scurtă (situată în medulara externă); nefroni corticali (a căror ansă nu depășește corticala). S-a stabilit mai recent că nu există o corelație între lungimea ansei și poziția corpusculului în corticală. A) CORPUSCULUL RENAL Corpusculul renal are o formă aproximativ sferică, cu diametrul 200-300 µm (cei juxtamedulari
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
descendent și ascendent al tubului intermediar și segmentul ascendent gros al tubului distal. în rinichi se întâlnesc: nefroni cu ansă lungă (situată în medulara internă); nefroni cu ansă scurtă (situată în medulara externă); nefroni corticali (a căror ansă nu depășește corticala). S-a stabilit mai recent că nu există o corelație între lungimea ansei și poziția corpusculului în corticală. A) CORPUSCULUL RENAL Corpusculul renal are o formă aproximativ sferică, cu diametrul 200-300 µm (cei juxtamedulari fiind cei mai mari). Prezintă: un
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
cu ansă lungă (situată în medulara internă); nefroni cu ansă scurtă (situată în medulara externă); nefroni corticali (a căror ansă nu depășește corticala). S-a stabilit mai recent că nu există o corelație între lungimea ansei și poziția corpusculului în corticală. A) CORPUSCULUL RENAL Corpusculul renal are o formă aproximativ sferică, cu diametrul 200-300 µm (cei juxtamedulari fiind cei mai mari). Prezintă: un pol vascular, prin care pătrunde arteriola aferentă și iese arteriola eferentă; un pol urinar, de la care începe tubul
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
prezența a numeroși chiști cu diametrul mai mare de 3-5 cm; aspectul general este de structură renală formată în exclusivitate din mase/grupe de chiști, fără intervenția zonelor de parenchim alternante. Pe suprafața de secțiune se observă parenchimul renal (în corticală și medulară), înlocuit aproape în totalitate de chiști sferici, de dimensiuni variate (foarte mari, medii, foarte mici de ordinul mm) (planșa 1). Chiștii conțin un lichid care poate fi clar, galben-pai, tulbure-purulent, uneori hemoragic, sau chiar brun (prin organizarea hemoragiei
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
bolii medulare chistice uremice nefronoftizie; boala chistică câștigată (asociată dializei); chiști renali în sindroame malformative ereditare (scleroza tuberoasă); boala glomerulo-chistică; chiști renali extraparenchimali (pielocaliceale, chiști limfangitici localizați în hil). 1. Chistul renal simplu Pot fi unici sau multipli, localizați în corticală (deformând uneori capsula), mai rar în medulară. Macroscopic, dimensiunile lor sunt variabile (1-5 cm, rar peste 10 cm), iar aspectul este translucid; în exterior, sunt limitați de o membrană netedă, de culoare gri, cu tente strălucitoare; interiorul este plin cu
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
în uter, este tipică apariția de oligohidramnios, urmată, consecutiv, de hipoplazie pulmonară. Macroscopic, rinichii sunt foarte mari, având tendința de a umple spațiul retroperitoneal și de a disloca/înlocui conținutul abdominal; suprafața externă este netedă. Chiștii sunt localizați și în corticală, și în medulară, conferind un aspect care a fost comparat cu un burete (planșa 6). Chiștii apar fuziformi sau dilatați, cu dispoziție în unghi drept/radiar pe suprafața corticalei. Microscopic, chiștii sunt dilatații ale tubilor colectori (origine în tubii colectori
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
conținutul abdominal; suprafața externă este netedă. Chiștii sunt localizați și în corticală, și în medulară, conferind un aspect care a fost comparat cu un burete (planșa 6). Chiștii apar fuziformi sau dilatați, cu dispoziție în unghi drept/radiar pe suprafața corticalei. Microscopic, chiștii sunt dilatații ale tubilor colectori (origine în tubii colectori), tapetate de un epiteliu simplu cubic (planșa 7). Consecutiv, se poate remarca atrofie tubulară și fibroză interstițială. 4. Rinichiul spongios medular Chiștii (dilatații ale tubilor colectori) au localizare bilaterală
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
un epiteliu simplu cubic (planșa 7). Consecutiv, se poate remarca atrofie tubulară și fibroză interstițială. 4. Rinichiul spongios medular Chiștii (dilatații ale tubilor colectori) au localizare bilaterală, strict la nivelul medularei, în una sau mai multe papile; ei lipsesc din corticală. Au dimensiuni mai mici de 5 mm (diametru), sunt tapetați de epiteliu simplu cubic/cilindric sau uneori de tranziție; comunică cu tubii colectori din papila renală. 5. Complexul bolii medulare chistice uremice Localizarea este la nivelul medularei, mai ales la
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
inflamator nespecific. 6. Boala chistică renală câștigată (asociată dializei) Chiștii apar în stadiile finale ale insuficienței renale, după perioade prelungite de dializă. în procesul de formare intervine fibroza interstițială sau acumularea de cristale de oxalat de calciu. Localizarea este în corticală și medulară. Au dimensiuni de 0,5-2 cm, conțin un fluid clar, uneori cristale. Sunt tapetați de un epiteliu simplu fie hiperplazic, fie aplatizat; în pereții lor se pot dezvolta tumori de tipul adenoamelor renale sau adenocarcinoamelor. E) ELEMENTE DE
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]