1,430 matches
-
prin: un cadru instituțional precis, constituit de piețele concurențiale pe care se întîlnesc producători și consumatori mînați de propriul lor interes; metodologia sa deductivă (raționamente abstracte, încercări de a formula legi, nu se pleacă practic de la realitate); caracterul său universalist, cosmopolit (legile economice sunt presupuse ca valabile în toate locurile și în toate timpurile, diferențele de structură dintre țări fiind neglijate). Față de această gîndire dominantă apar două reacții majore: cea a școlii istorice germane și cea marxistă. 2.1.1. Școala
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
America profundă, în vreme ce religiozitatea, patriotismul și atașamentul față de tradiții, mîndria de a fi american, rămîn mai curînd apanajul claselor defavorizate. America este condusă de un mic grup de oameni, care au confiscat puterea în scopul dominării întregii lumi, o elită cosmopolită formată din politicieni, lideri ai marilor corporații transnaționale, proprietari ai unor trusturi de presă și cîțiva intelectuali globaliști, în timp ce majoritatea populației devine tot mai naționalistă și mai tradiționalistă. Așadar, elite cosmopolite, adevărate "suflete moarte", rătăcesc poporul american, tîrîndu-l în aventura
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
confiscat puterea în scopul dominării întregii lumi, o elită cosmopolită formată din politicieni, lideri ai marilor corporații transnaționale, proprietari ai unor trusturi de presă și cîțiva intelectuali globaliști, în timp ce majoritatea populației devine tot mai naționalistă și mai tradiționalistă. Așadar, elite cosmopolite, adevărate "suflete moarte", rătăcesc poporul american, tîrîndu-l în aventura globalistă, unde îl amenință dezastre de proporții. Soluția ar fi, în opinia autorului, întoarcerea la origini, la spiritul religios și autentic patriotic al părinților fondatori. Într-adevăr, elitele au devenit tot
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
la nivel mondial, adică circa 20 milioane de oameni care conduc destinele a 6 miliarde. Piața globală (noua piață pertinentă) înlocuiește astfel comunitatea națională. Democrația americană, arată autorul, a devenit tot mai puțin reprezentativă, establishment-ul american, public și privat, cosmopolit și antireligios, s-a separat tot mai mult de poporul american, politica externă nu mai este americană, ci internaționalistă sau imperialistă. America s-a apucat să facă "ordine" în lume, să facă pe jandarmul universal. Este aceasta menirea sa? Această
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
menirea sa? Această evoluție intră oarecum într-o logică de dezvoltare imperială a marilor civilizații. Dar, în acest fel, identitatea americană este periclitată. Ce va deveni ea? În opinia lui Huntington, America are de optat între a deveni tot mai cosmopolită, ca înainte de 11 septembrie, a redeveni naționalistă, de factură și de cultură anglo-protestantă, cum vor majoritatea americanilor, sau a urma impulsul imperial. Așa cum arată lucrurile acum, ea pare să opteze pentru această a treia cale și aceasta într-adevăr nu
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
un interval de cinci decenii, absolut remarcabile. Vorbeam acolo despre o "legătură" simbolică, realizată între "două Americi". Seize the Day surprinde o societate americană în expansiune economică, focalizîndu-se pe un discurs narativ psihologizant, în timp ce Ravelstein sondează universul intelectual din jurul globalizării, cosmopolit și decadent, înclinat spre confuzia axiologică. Recenta publicare a prozei scurte a lui Bellow (desigur, la aceeași editură Polirom!), Collected Stories/ Filiera Bellarosa și alte povestiri, mă convinge pe deplin că acest longeviv scriitor american a avut, cu adevărat, o
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
de partid de a nimici probele creativității românești, începând (n.n.) nu cu operele, ci cu persoanele fizice, cu scriitorii, criticii și istoricii literari încă în viață, cărora nu le-a fost greu să li se găsească în biografie atitudini reacționare, cosmopolite și idealiste de dreapta"221. Regula după care aceste domenii culturale, critica și istoria literară, ca și proza și poezia, erau lăsate să funcționeze presupunea "adoptarea materialismului dialectic și istoric ca unică doctrină, analiza și judecata de valoare a unei
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
idealistă și un pesimism contagios, dar a și compus versuri ce poartă semnele periculoase ale formalismului decadent"224. Comunismul românesc milita pentru "accesibilitate și uza cam de același set de etichete infamante atunci când se referea la produsele artistice ale capitalismului cosmopolit"225 ca și criticii și istoricii artelor plastice, care serviseră propagandei hitleriste și mussoliniene în țările lor. Or, principala calitate a culturii este aceea de a fi inaccesibilă celor neinițiați. Este principiul pe care mizează și Ștefan Augustin Doinaș, în
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
de fapt, cheia oricărei interpretări, nu doar aceleia de tip deconstructivist. Realitatea exterioară devine sufocantă pentru scriitor, în consecință el simte nevoia acută să își țipe durerea. Ca într-un haos apocaliptic, acest țipăt este redat prin utilizarea unui vocabular cosmopolit, menit să reflecte, ca într-o oglindă, sufletul zdruncinat al omului, părtaș al unei astfel de realități. Prin urmare, s-ar putea spune că varietatea câmpurilor lexicale implicate în acest text contribuie, de fapt, ca un înveliș pentru suflet miezul
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
foame,/ Nici de frică/ (N-ați văzut niciodată/ O tulpină galbenă" (Delimitări). Amestecând gravul cu ironicul, tragicul cu comicul, sublimul cu banalul, ca într-un râsu' plânsu' stănescian, utilizarea acestei figuri fonologice cu rang expresiv înalt contribuie la crearea imaginii cosmopolite și proteice, totodată, din textele interzise blandiene. Am încercat, pe parcursul acestui capitol, să trasăm, prin exemple, într-o perspectivă foarte generală, câteva coordonate principale ale specificității textelor interzise ale Anei Blandiana. Așa cum am văzut, retorica acestor tipuri de texte este
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
laborator spre capătul lumii, ca să descopere și să izoleze redutabilul bacil al ciumei, care de atunci îi poartă numele Yersinia pestis. Așa cum se întîmplă de obicei, afinitățile scriitorului cu perso nalitatea celui ales sunt numeroase. Neobosit călător el însuși, spirit cosmopolit și nestatornic, Patrick Deville a studiat literatura compa rată și filosofia înainte de a merge să trăiască o vreme în Orientul Mijlociu, în Nigeria și în Algeria, pentru ca în anii 90 să locuiască mai ales în Cuba, în Uruguay și în America
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
producțiile sale viitoare, dintre care cel puțin câteva, sper, vor putea fi grupate sub genericul terorii diegetice. * * * Desigur, evoluția prozei terorii în literatura română nu se va opri aici. În anii care vor urma, sub presiunea unui gust public din ce în ce mai cosmopolit și cu o apetență clară pentru suspans narativ, vor apărea noi nuvele și romane care vor intra sub incidența temei discutate. Deocamdată însă, acestea sunt, în opinia mea, cele mai importante opere circumscrise prezentului subiect. Concluzie Am străbătut împreună drumurile
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
Iancu și Ion Vinea), pictori ca Max Ernst, de Chirico, Salvador Dali au produs emoții estetice care au revigorat mințile și sufletele, îmbinate însă și cu stupori la unii, care i-au îndemnat să folosească pentru "arta nouă" calificativele "decadent", "cosmopolit" și altele. Sculpturile lui Constantin Brâncuși din țară și din marile muzee occidentale, avangardiste și ele, au rămas mai aproape de o metafizică împletită cu mitologie și sacru, ce uimește dar și tonifiază dorința de a trăi mai bine și mai
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
dezvoltare după revoluțiile de independență față de muribundul imperiu turcesc, la sfârșitul secolului al XIX-lea, au devenit, până astăzi, centre de iradieri culturale ori evenimente politice-surpriză (ca cel din iunie 1914 de la Sarajevo). Estul a rămas mai "autohton", mai puțin cosmopolit. Deci mai izolat, nutrit de propriile tradiții, cu circuite limitate exploratorilor noilor zări, porniți din porturile Mediteranei și ale Atlanticului. La cumpăna secolelor al XIX-lea-al XX-lea, Constantin Brâncuși (1876-1957) a spart zidul tăcerii cu sculptura sa, evocând
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
oameni cu studii, iar valul anilor 1944-1946, mare "cât fluviul Enisei", a cuprins națiuni întregi, foști deportați în Germania și mulți oameni simpli. A mai fost "valul aurului", compus din deținătorii de aur, iar în jurul anului 1950 erau arestați "evreii cosmopoliți". Au fost exterminați și membrii Asociației libere de filosofie, ai cercurilor ilegale de filosofie, "deviatorii de dreapta" din PCUS, milițieni, activiști de partid. (15, I, pp. 54-74) Multe dintre aceste date au fost cunoscute de occidentali de-abia în anii
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
de colecție, fapt corespunzător unei tendințe care se face remarcată și în arta românească prin intermediul artelor decorative. Din păcate, această punte de legătură a fost întreruptă prea repede, iar nicio altă revistă nu a reușit să restabilească climatul secesionist, internațional, cosmopolit al acesteia. Revista Ileana își găsește locul printre revistele mari care susțin diversele secesionisme, Ver Sacrum la Viena, Mir Iskusstva (Lumea Artei) și Zolotoe Runo (Lâna de Aur) la Moscova, Yellow Book în Anglia, Zycie (Viața) revista mișcării secesioniste poloneze
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
pe care se întemeiază judecata critică a lui Bachelin cât și teza pe care o preia și o susține cu argumente, și anume Leon Bachelin susține că arta trebuie să fie națională dacă nu chiar etnică, spre deosebire de știință care este cosmopolită, teză cu care criticul face din artă un solid argument identitar. Criticul își pune întrebarea legitimă, în ce constă specificul național în artă și chestionează originalitatea în raport cu condiționările sociologismului tainian. Arta nu este "o chestiune de logică pură", reprezentarea nu
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
geniului eminescian ca genius loci, instanță tutelară a neamului, cu valențe atât etice, patriotice, cât și estetice. În același timp, Eminescu joacă rolul tipic romantic al geniului incomprehensibil, poete maudit, critic impenitent al moravurilor unei societăți corupte și a politicianismului cosmopolit, din perspectiva reactivării unor solidarități ancestrale, tradiționale etc. Etapele spre universalizarea figurii eminescine au fost parcurse destul de repede, elocvent în acest sens fiind un desen al lui Marcel Olinescu, făcând parte dintr-un ciclu intitulat Luceafărul, compus din 12 lucrări
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
și pe cea a simbolismului de factură scesionistă și neobizantină al reginei Maria. Casa regală va apela la o serie de artiști, sculptori italieni și francezi, afirmând astfel vocația europeană și respectul pentru patrimoniul său cultural, imprimând, un caracter modern, cosmopolit, artei pe care o promovează. Deși alegorică și academizantă, Cântărețul divin al sculptorului Jean-Jules Lecomte du Noüy care execută și lucrări "inspirate din versurile și ideile estetice ale Reginei Carmen Sylva"302 se inspira din ars poetica reginei, lansând în
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
în bătăi cu flori la Șosea, curse de cai etc. Face și pe jokeul, este un erou al boemei, îmbrăcat elegant, o ținută care impune și la care adaugă o serie de nonconformisme bine plasate prin fraza memorabilă. Modern și cosmopolit, un sportsman, Luchian conduce bicicleta și este remarcat de Claymoor (Mișu Văcărescu), cronicarul prin excelență al vieții mondene, iar spiritul de frondă îl conduce la o serie de lovituri norocoase. Intră în "Cercul artistic literar", în "Intim club" (1885-1886), pentru ca
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
renegînd-o, îi aduceam în mod inconștient slavă Europei. Ca adolescent, îmi clădisem, ca atîția alții, fără să-mi dau seama, o educație europeană. Amprenta acesteia mă făcea să aleg Omenirea în defavoarea Patriilor, mă determina să combat naționalismele și să gust cosmopolitul; umanismul european era cel care mă chema dincolo de provincia europeană în numele universalului. Port în mine amprenta de neșters lăsată de Montaigne, Pascal, Rousseau, Proust. Însă la fel de importanți ca Molière fuseseră pentru mine Shakespeare și Cervantes, la fel de importanți ca Rimbaud fuseseră
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
în engleză și franceză la mai puțin de zece luni de la publicarea sa). Gînditorii Evului Mediu peregrinează de la mănăstiri la universități. Duns Scot ține cursuri la Oxford, apoi la Paris, și moare la Köln. Umaniștii Renașterii duc o existență de cosmopoliți: viața lui Erasmus se împarte între Țările de Jos, Franța, Anglia, Basel, fiind presărată cu călătorii la Torino, Florența, Veneția, Roma. În secolul al XVII-lea, Descartes activează în Franța și Olanda, iar moartea îl găsește în Suedia. În secolul
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
obscurantismului și a superstiției, ale căror semnificații sînt inversate și revoluționate pentru a sluji luptei împotriva religiei. Acești "filozofi" reprezintă prima generație emancipată de intelectuali europeni: ei alcătuiesc o sferă culturală relativ dezrădăcinată, atît din punct de vedere geografic (sînt cosmopoliți), cît și din punct de vedere sociologic (nu se identifică pe deplin nici cu binefăcătorii lor, nici cu mediul lor de origine, nici cu publicul lor); ei nu se limitează la profesia lor (de scriitor, profesor, avocat, om politic, abate
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
pentru a permite necesității comune să se exprime. Intelectualii ar reînnoi astfel legătura cu o tradiție seculară. Apărută în Evul Mediu, cînd clericii erau europeni prin natură, ea s-a dezvoltat în epoca modernă pentru a ajunge la conștiința europeană / cosmopolită comună a filozofilor iluminiști. Această revenire la spiritul Luminilor nu ar trebui nicidecum să ne determine să ne delimităm de Romantism. Dacă am reuși să ajungem la înțelegerea complexă a dialogicii culturale europene, am evita alternativa între universalismul abstract și
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
în populație. Or populația este o formulă superioară tribului. Mi-e teamă că se va întâmpla acest lucru cu noi. Nu vom putea niciodată să creăm o cultură solidă, pe baze naționale. De ce? Pentru că noi sau suntem naționaliști sau suntem cosmopoliți exagerați" Pe filiera aceasta a tranzacției, aș băga de seamă că avem și un anume har al hermeneuticii, asta poate în pofida actului efectiv de creație. O hermeneutică la limita comentariului, uneori. Bună observație. Suntem, într-adevăr, hermeneuți și comentatori de pe
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]