1,606 matches
-
pe fiecare din ele. Caracterul vieței de sat este liniștea și tăcerea. Ziua, oamenii fiind la lucru, numai copiii se joacă cu colbul drumului, babele de tot bătrâne șed torcând la umbră pe prispă {EminescuOpVII 305} și moșnegii adunați la crâșmă își petrec restul vieței lor bând și povestind. Abia sara, când satul devine centrul vieței pământului ce-l înconjură, se începe acea duioasă armonie câmpenească, idilică și împăciuitoare. Stelele izvorăsc umede și aurite pe jumalțul cel adânc și albastru al
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
poveste a lui, aceasta nu are început, sau nici nu l-am știut eu vreodată, a sosit în sat la noi într-o seară cu vreo doi ani înaintea războiului. A intrat seara, pe când vitele se întorceau de pe deal, în crâșma lui Murgoci, de pe ulița mare a satului. Eram și eu acolo, nu că aș fi fost un obișnuit al cârciumii, ci fiindcă îmi plăceau glumele bătrânului Murgoci, un tip foarte ager la minte și la măsurat țuica. Avea pentru mine
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
aceeași baladă. Procedeul a fost criticat de B. P. Hasdeu și V. Alecsandri, iar Academia Română a refuzat publicarea lucrării. Au existat mai multe încercări de prelucrare cultă. Din ciclul novăcesc St. O. Iosif alege momentul petrecerii celor trei voinici la crâșma Aniței, pe care îl versifică în poezia Anița crâșmăreasa, urmată de balada Gruia. Petre Dulfu versifică douăzeci și patru de episoade în ciclul Gruia lui Novac (1913), într-o formă apropiată de cea populară, ceea ce a făcut ca versurile lui să se
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288493_a_289822]
-
îi scoată la suprafață, dar operează o schimbare: alege de cele mai multe ori o perspectivă sarcastică. De pildă, personajele din La Paradis General (1930) își trăiesc și retrăiesc dramele întâlnindu-se și povestindu-le într-un cadru oenologic și culinar, la crâșma „La Paradis General”. Pornind de la aceleași principii narative, Oraș patriarhal (I-II, 1932) își propune să fie mai puțin sarcastic cu mediul târgului românesc, scriitorul fiind mai îngăduitor cu inșii de fundal și neiertător cu protagonistul lui, parvenitul Tudor Stoenescu-
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288781_a_290110]
-
reflecției și interogației în domeniul istoriei și o lenevire a spiritului istoricului. Daniel NAZARE „Junimea” și Titu Maiorescu în istoriografia română (1946-1989) Literații din București socoteau „Junimea” în secolul al XIX-lea o societate de bețivi, cu sediul într-o crâșmă ieșeană, iar pe membrii ei îi acuzau că voiau să germanizeze „țările române” și să vândă „țara jidanilor”. Pe plan politic, G. Vernescu, un adversar, compara viclenia junimiștilor, care se aliau și cu liberalii când interesul le-o cerea, cu
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
la câteva ore de aici, intram în Râmnicu Sărat, o urbe prost construită, murdară și dezgustătoare, unde am izbutit, după cinci ore de așteptare, să obținem un pui fiert costeliv și pește uscat. Ce noapte atroce am petrecut în acea crâșmă îngrozitoare, singurul hotel din oraș, unde bețivii, prostituatele, muzicanții ambulanți, câinii arțăgoși se aruncă claie peste grămadă peste mesele jegoase și infecte, unde se înmulțesc tot felul de insecte și de rozătoare! Cât de nerăbdători eram să ajungem la Buzău
by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
care a fost respectat și avea o misiune ingrată. Preda istoria de atunci. S. B.: Așa cum era ea scrisă de partid. D. T.: Da, da. Un om cu care mai ieșeam la un șpriț cu Bobică, cu Botiș. Era o crâșmă acolo în colț în Podu Roș, pe dreapta, cum vii încoace. Acela era micul nostru chef când ieșeam de la ore, ne așteptam unul pe altul și eram o gașcă de vreo cinci oameni. S. B.: Era om de partid cam
[Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
liber. Era singura motivație a studenților. Mai ales acolo unde erau culegerile de struguri... S. B.: Dar și la porumb, când în toate satele erau țăranii care aveau vin. D. T.: De aceea au apărut și altercații cu sătenii pe la crâșmele din sat. Băieții mergeau și se aprovizionau și apăreau incidente cu sătenii. S.B.: S-au bătut de la fete? D. T.: Și de la mâncare. A fost un scandal, anchetă de la CC al UTC. Mare scandal a fost. S. B.: Dar cine
[Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
bătut de la fete? D. T.: Și de la mâncare. A fost un scandal, anchetă de la CC al UTC. Mare scandal a fost. S. B.: Dar cine a pornit scandalul? D. T.: S-au dus niște studenți cu studente în sat la crâșmă să ia niște băutură pentru petrecerile de seară din cantonamentul lor. Și acolo s-au luat țăranii de ei: Ce căutați voi, ce umblați voi pe aici?". Și le-a sărit muștarul studenților. Dar a fost scandal și cu mâncarea
[Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
s-a întâmplat? D.T.: Era după '77. Stăteam în Alexandru, aproape unul de altul, căci el stătea în Mircea. Eram prieteni și cu Botiș, fiindcă legasem prietenii la catedră și aproape în fiecare zi când terminam orele mergeam la o crâșmă din Podul Roș unde mâncam și beam un pahar de vin. Bobică era implicat în structuri, Gică Botiș era propagandist, dar nu era prins prea tare, pentru că a avut un dosar prost. Ne întâlneam, discutam, bârfeam. Era notorie prietenia noastră
[Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
putere (2); recunoaștere (2); sincer (2); ție (2); voie (2); vouă (2); admirabil; albastru; amăgire; amărăciune; ani; apă; bar; beție; binemeritată; botez; bravo; Brîncuși; bună; bunăstare; bune; cadou; cafea; cavaler; Ceaușescu; cheltuială; cimitir; cinstit; cititorul; cîine; complicat; de copil; coroană; crîșmă; cruță; culoare; cuminte; curaj; cuvînt; a da; dare; datorie; dăruiești; demn; devotați; dezonoare; distracție; dormi; eu; face; fală; falsitate; fată; favoare; fără; feciorie; felicitare; fidel; fini; formare; fraternitate; frumos; grație; hoție; hrană; hrănire; ideal; inteligență; invitație; încredere; încununare; înstărit; întîmplare
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
de vedere securitar, așteptăm totul de la NATO, deci am schimbat radical și armata și sistemul de alianțe și chiar, mai nuanțat, serviciile secrete. Din punct de vedere moral, societatea s-a polarizat, la aceleași ore fiind pline și bisericile și crîșmele. După o creștere inițială puternică, încrederea în Biserică a început să scadă în mod relativ, datorită ritualismului interesat și degradării moravurilor. Politic, am beneficiat de puține personalități verita bile, sistemul fiind viciat ab initio, iar clasa politică și administrația devenind
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
al poporului dintru care a ieșit” (Cronicile optimistului). Așa cum este, într-o mai mare măsură, poate, decât al altora, al locului în care s-a născut... * Opera: În anul 1904 debutează editorial cu patru cărți: Povestiri, Șoimii, Dureri înăbușite și Crâșma lui Moș Precu, motiv pentru care Nicolae Iorga numește această perioadă “anul Sadoveanu”. Publică de-a lungul a 60 de ani de activitate literară - o viață întreagă dedicată scrisului - peste 100 de volume, între care: Floare ofilita (1905), Apa morților
Paul Nechifor, Carmen Dimitriu, Angela Căşăriu, Adela Jitaru by Monografia Colegiului Național ,,Mihail Sadoveanu" Pașcani () [Corola-publishinghouse/Science/91876_a_93485]
-
Dureri înăbușite; Hanu-Ancuței (în care cele nouă povestiri conturează o lume arhaica, povestitorii sunt țărani care retrăiesc întâmplări de demult, din vremea veche și care au plăcerea spunerii ceremonioase, a istorisirii unor întâmplări petrecute în locuri specific sadoveniene: hanul, moară, crâșma); Baltagul (român ce ilustrează viață grea a țărânilor de la munte, oieri sau tăietori de lemne, care-și duc traiul într-un spațiu pastoral mioritic, conducându-se după rânduieli nescrise, după legi și credințe strămoșești). Nicolae Manolescu îl raporta la tradiția
Paul Nechifor, Carmen Dimitriu, Angela Căşăriu, Adela Jitaru by Monografia Colegiului Național ,,Mihail Sadoveanu" Pașcani () [Corola-publishinghouse/Science/91876_a_93485]
-
narațiuni "își găsesc justificarea de a fi în neobișnuitul întâmplărilor și prea puțin în surprinderea liniilor unor temperamente" (2001: 39). Oricum ar sta lucrurile, proza pusă în discuție de mine are, cum se spune, suspans. În spațiul sadovenian al unei crâșme, naratorul, un anume Ispas, face cunoștință cu trei mineri, fiecare având de înfățișat propria poveste teribilă din subteran. Ion Vintilă este primul: "Băiam vro opt inși, afund, în sânul pământului. Și-ntr-o după-amiază ne pomenim, cum izbeam cu ciocanele
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
pune stăpânire pe psihic: "o moliciune plăcută cuprinse nervii omului, și gândul începu să depene pe fusul conștiinței bolnave (subl. mea) mai rar și tot mai rar și înmuind treptat formele și colorile închipuirilor... Gheorghe... Noaptea Paștelui... Talhar... Ieșii... O crâșmă în miezul târgului... O dugheană veselă, care merge bine... Sănătatea... Și ațipi...". Ochiul închis afară însă trebuie să se deștepte înlăuntru. Universul oniric, explorat cu atentă curiozitate de cel adormit, deschide priveliștea unui Iași febril, în mijlocul căruia își face loc
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
mai pregnantă compunere în acest registru este probabil Balada coșcadârilor („...Păi când intram eu la restaurant / Muierile veneau ca la stupină / La orice târfă se făcea lumină // Eram voinic deși nu prea înalt / Nici astăzi nu mă dau pe-o crâșmă-ntreagă / Ca mine, când prin șnapsuri dau asalt / Nu era altul la măsea să tragă...”). În esență, lirica lui P. se afiliază mai degrabă intimismului livresc decât rebeliunii goliarde sau villonești, iar aceasta din urmă, când se manifestă, este învestită
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288599_a_289928]
-
bate joc de sărăcia croitorului Șimen, cel împovărat cu mulți copii. Scos din minți de blestemele soției, sărăntocul are vedenii, invocă duhuri ale basmelor românești, „diavoli, spiriduși și vraci”, „vârcolaci”, „paparude-n zdrențe și rusalce”, „scorpii, iele-n zdrențuite rochii”. Crâșma ce răsare în drumul bietului croitor apare și dispare, ca în La hanul lui Mânjoală al lui I. L. Caragiale; bocetul săracului, prigonit de o nevastă rea, are ecouri din Creangă, iar demența distructivă a caprei, ce sare în final ca
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286291_a_287620]
-
ei candidează și sunt angrenați într-o crîncenă bătălie politică. Vă dați seama ce e acolo? Apoi, am putut admira îndelung "bătălia" de la Ștefănești dintre Gigi Becali și Adrian Copilul Minune. Nu mai amintesc de cazurile de omoruri, înjunghieri prin crîșme ș. a. din recenta campanie electorală. Oamenii așteaptă totul de la politic. E prea multă patimă, mai ceva ca la 6 din 49. Mici, mitici, bambilici. Sunt orașe ce par să-și fi găsit la timp primarul potrivit, precum Timișoara, Sibiu, Cluj
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
dregătorii, să-și facă sindicate, în timp ce sectele și alte formule parareligioase dau năvală. Biseri-ca e cu noi. Taman ce ne-au vizitat Iașiul scientologii, fără Tom Cruise e adevărat, însă tot fă-ceau un masaj moca. Duminica dimineața și bisericile și crîșmele sunt pline în măsură egală, de nu mai știu cerșetorii cum să se împartă. Cîte-un nebun cu barba sură și cu Biblia sub braț blastămă prin piețe și promite vindecări miraculoase. Peste tot sunt cursuri de reiki, yoga, kara-te, zen
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
Apoi, unde este demnitatea funcției dvs. (cu omul ne-am lămurit)? Ce faceți acum? Plîngeți la căpătîiul "bietei țărișoare", cum o fă-ceați, tot în direct, la căpătîiul lui "dragă Stolo"? Scutiți-ne, lăsați-ne, doar nu s-au închis toate crîșmele prin București. Apoi, țara vă va da o pensie frumoasă și o vilă de lux, gospodina Elena Udrea vă poate aproviziona cu prăjituri, hotărî-tul domn Boc vă rămîne, oricum, ordonanță, si-nistrul domn Pogea vă poate ține evidențele, așa că lăsați-ne
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
așa cum ar fi jocul de table, canasta sau țintarul. Care va să zică, nu profesioniștii scrisului, ai scenei sau ai culorii aveau vreo legătură cu energiile creatoare ale poporului, ci poporul însuși rezolva această problemă după ce ieșea din schimb, din șut sau din crîșma. În pauza dintre mese ori în așteptarea tacîmurilor de pește, pe la cozile ce deveniseră și ele una dintre cele mai serioase instituții naționale. După aceste experiențe, pe jumătate dramatice, pe jumătate hilare, de pe vremea cînd artă se făcea în fabrica
Un amator profesionist by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17591_a_18916]
-
Ministrul Agriculturii, Valeriu Tabără, a declarat că într-o țară cu potențialul agricol al României este o anomalie să rabzi de foame, dar, la țară, crâșma e plină de dimineață până seara și nu găsești pe nimeni să-ți sape grădina pentru masă și 100 de lei pe zi. "Orice om din România, la potențialul pe care îl are, nu trebuie să rabde de foame. Este
Tabără: E o anomalie să rabzi de foame într-o țară ca România () [Corola-journal/Journalistic/48723_a_50048]
-
rabzi de foame, și iar revin la chestiune că mai zilele trecute, înainte ca președintele să iasă public, discutam cu un prieten de-al meu, trecând printr-o comună în care de dimineață de la opt și până seara la zece crâșma e plină. Deci, crâșma e plină. Dacă te duci la Ianova dau acum un exemplu locul unde stă mama și unde merg și eu de vreo 40 de ani, să cauți pe cineva să sape în grădină pentru o sută
Tabără: E o anomalie să rabzi de foame într-o țară ca România () [Corola-journal/Journalistic/48723_a_50048]
-
iar revin la chestiune că mai zilele trecute, înainte ca președintele să iasă public, discutam cu un prieten de-al meu, trecând printr-o comună în care de dimineață de la opt și până seara la zece crâșma e plină. Deci, crâșma e plină. Dacă te duci la Ianova dau acum un exemplu locul unde stă mama și unde merg și eu de vreo 40 de ani, să cauți pe cineva să sape în grădină pentru o sută de lei pe zi
Tabără: E o anomalie să rabzi de foame într-o țară ca România () [Corola-journal/Journalistic/48723_a_50048]