1,093 matches
-
albanezilor din Kosovo și a croaților la Bleiburg a fost descrisă mai sus. Luptele de gherilă din munți, unde nici una din părți nu lua în mod normal prizonieri și nu avea grijă nici de răniții din rîndurile adversarului, erau deosebit de crîncene. Milovan Djilas, cea mai faimoasă figură literară ridicată din rîndul mișcării de partizani, descrie într-una din scrierile sale tratamentul aplicat de el însuși unor germani pe care îi prinsese împreună cu un camarad de-al lui: Mi-am scos pușca
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
între statele din Balcani și partidele lor comuniste naționale. Datorită superiorității lui militare, avantajul era deținut în acest cadru de guvernul iugoslav. Regiunea Kosovo a fost reocupată. Au fost luate măsuri de represiune împotriva populației albaneze și au izbucnit lupte crîncene. Zona a fost ulterior anexată la Serbia ca regiune autonomă, iar albaneza a fost recunoscută ca limbă oficială. Practic însă, a fost restabilită dominația sîrbilor. În Albania propriu-zisă, reprezentanții iugoslavi au preluat pur și simplu vechiul rol al italienilor. Era
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
Ca și în perioada interbelică, această minoritate nu a creat mari probleme politice. Dificultățile cele mai mari constau în relațiile românilor cu grupul maghiar, care număra 1,6 milioane de oameni în 1956, majoritatea lor locuind în centrul Transilvaniei. Conflictele crîncene din timpul războiului nu au făcut decît să agraveze controversele de pînă atunci. Încercînd să detensioneze situația, Constituția emisă în 1952 prevedea instituirea în Transilvania a unei Regiuni Autonome Maghiare, formată dintr-un teritoriu în care 77 % din locuitori erau
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
dificultățile împărțirii pe criterii naționale a Balcanilor au devenit extrem de evidente. Statele din regiune nu numai că au continuat să se războiască între ele, dar, în cadrul politicii interne, problemele naționale amenințau adeseori să pună în dilemă guvernele oficiale. Cele mai crîncene conflicte au izbucnit în Iugoslasvia, dar și problema Macedoniei a produs dezastre în politica Bulgariei. Nici relațiile cu marile puteri nu s-au îmbunătățit. Sistemul de alianțe francez de după război a menținut vie încrîncenarea în privința aranjamentelor de pace și a
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
între romanii asupritori și dacii asupriți. Populația autohtonă, rămasă majoritară chiar și în ciuda pierderilor suferite în războaiele cu romanii, nu s-a putut acomoda stăpânirii străine, mai ales în condițiile în care "romanii exercitau o fiscalitate excesivă și o exploatare crâncenă" (Roller, 1952, p. 48). Ca urmare, populația asuprită declanșă imediat "lupta de eliberare a poporului din Dacia" (Roller, 1952, p. 43), care s-a manifestat pe o cale întreită: i) prin fugă, la care apelau sclavii daci pentru a se
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
de oamenii din întreaga lume ca un sfânt modern. * Ca o consecință a împărțirii Indiei în două state, în anul 1947, India și Pakistan (cu cele două părți ale sale, Pakistanul de Est și Pakistanul de Vest), au izbucnit lupte crâncene între hinduși și musulmani; circa 8 milioane de oamenii au fugit din India în Pakistan și tot atâția au făcut călătoria de coșmar din Pakistan în India; în jur de 200 mii de refugiați au fost uciși în timp ce încercau să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
ales în ultimii patru. Nu mai există interlocutori, ci doar „adepți“. Taberele de pe scenă sunt radicale, se excomunică reciproc, jură, cu ardoare, pe opțiunea proprie și se tăvălesc reciproc, pe viață și pe moarte, în dejecții. Băsescieni neostoiți și anti-băsescieni crânceni își arată colții cu enorme grimase de ferocitate, fac abuz de napalm, blesteme și bale. Nimeni nu cedează, nimeni nu umblă la nuanțe, nimeni nu riscă să adopte bunele maniere, judecata nepărtinitoare, umorul. Și nu vorbesc doar de politicieni. În
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
Mai întâi, spre Soare-apune astfel de ordii pribege Le izbesc cu vrăjmășia celor ce n-au nici o lege. După lupte sângeroase, cei dintâi s-au fost plecat Chiar CRIȘANA cea mezină și frățâne-său, BANAT, Și-n scurt timp barbarul crâncen trece sângeros în iureș Peste ARDEAL, feciorul mare, și mezinul MARAMUREȘ... Și-ăstă fu doar începutul, scurtă vreme mai apoi, Alte armii sângeroase vin din miazăzi puhoi Tot barbari de-același sânge și de aceeași seminție, Iau DOBROGEA, mijlocia, ce căzu
Înstrăinata noastră Basarabie by Ion Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/833_a_1563]
-
după moartea lui moș Toader (1992), muzeul a fost închis. Deși pe frontispiciu se mai poate citi MUZEU, nimeni n-a mai călcat pragul casei din 1992. Adică, de 16 ani! Totu-i părăginit, colbăit, descompletat, vândut (!?). Adevărat, din pricina inundațiilor crâncene din anii trecuți, comuna a avut (și încă are) alte griji și priorități. Cu toate astea, din câte am înțeles după o discuție la Primărie și la Școală, ar exista interes pentru redeschiderea muzeului, care a constituit totdeauna, alături de ctitoria
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
pentru chiloți de damă". Amestecat în multe potlogării, inclusiv în manipularea cazului Pătrășcanu, gen. Tănase (a fost și ministru adjunct!) tratează totul cu o anume seninătate, izvorâtă, probabil, din sentimentul impunității (scria în 1968). "Reeducarea" de la Pitești, evocată în pagini crâncene de fostul deținut Ianolide, într-o altă carte, apărută la Ed. "Christiana", Tănase o vede după cum urmează: "organele de securitate au fost serios compromise și, prin acțiunea lor, (a torționarilor, n.n.) ceea ce a fost mai dureros e că s-a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
noi am râs la bancuri cu Bulă, noi am fost primii care am auzit-o pe Andreea Esca la Pro-tv... (Generația mea n-a avut cum să audă nici măcar despre salva trasă în Valea Piersicilor de la Jilava, dar a împărtășit crâncena frică a părinților, care-și făceau trei cruci dacă mașina din oricare noapte nu oprea în fața casei. Cât despre Esca, să vă trăiască. Modestul nostru ideal în materie n-a depășit etalonul Sanda Țăranu. Singurul personaj-liant, care a traversat ambele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
primăriilor - unele devenite niște palate - și-au înmulțit camerele și numărul încasatorilor de salarii, dar când mergi să rezolvi o problemă nu are cine te primi. Am avut o tinerețe tare zbuciumată, mai ales că am trecut prin război, secetă crâncenă, am crescut un copil singură, lipsită de toate, dar obișnuindu-mă de mică cu munca la deal, cu vitele la păscut, cu puțină știință de carte la început că orice peniță, carte sau caiet ne costa mulți bani și nu
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
în text cu o infinită grijă pentru detaliul biografic semnificativ și documentul relevant", autorul realizând astfel "o cronică de familie" (p. 6). Explicându-și el însuși și motivându-și acest demers, bădia dezvăluie și secretul vitalității scrisului său: "în lupta crâncenă pentru supraviețuire, am găsit un echilibru salvator: întoarcerea în trecut, cunoașterea temeinică a valorilor locale, călătorii pe cont propriu pentru documentare, dialoguri rodnice cu personalități ale zonei sau cu urmași ai acestora, o corespondență istovitoare" (p. 9). Structura lucrării Lovineștii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
răsuna de dangătul clopotelor. În glasul lor de bronz, se simțea o putere neînțeleasă... o taină liniștitoare. Încă de dimineața, satul vuia de știrea că: „Iașul a fost bombardat”... Ziarele și radioul nu mai conteneau să transmită știrile despre luptele crâncene de pe frontul de la nord de Iași. „Comunicat al Armatei din 5 iunie” „La nord-vest de Iași, luptele continuă cu o mare îndârjire...” „În cursul nopții de 5/6 iunie, avioane rusești și anglo-americane au bombardat orașul Iași cu o violență
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
a slujit ca spital. Grămezi de feșe, bandaje si pansamente în două cu sânge, și, îmbibate în formol... făceau aerul irespirabil... Era o mizerie de nedescris... până și zidurile păreau impregnate cu mirosuri greu de suportat. Gândul te duce la crâncenele zile ale primului război mondial, când ieșenii au trăit calvarul războiului întregirii neamului, și epopeea marii Uniri de la 1918,.. Când românii luptau cu nemții, cu gerul și cu tifosul.. Când epidemia de tifos exantematic făcea ravagii, iar spitalele nu făceau
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
poate fi înfățișat în cuvinte... vorba n-are puterea faptei. Germanii rămași în viață, îngroziți de atacul năpraznic, au ieșit din buncăre și s-au predat. Peste câteva zile, trupele americane au intrat în Cherbourg. Încleștări de forțe și lupte crâncene de neimaginat, cu zeci de mii de morți și răniți... au continuat spre inima Franței, apropiindu-se de granițele Germaniei. În acelaș timp, dinspre răsărit două sute de divizii rusești se îndreptau spre Berlin cu 6 milioane de oameni disponibili, pentru
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
Pacea. Veștile bune, ori rele, veneau, veneau pe aripile vântului, pătrundeau în toate casele, pe uși, prin ferestrele deschise, se strecurau prin pereți... Ziarele vuiau, cu titluri mari... „9 Mai, 1945... ziua victoriei asupra Germaniei !” „Sfârșitul măcelului...” „Anii de luptă crâncenă, timp în care tancurile și avioanele trufașe ale lui Hitler, au străbătut dintr-o parte în cealaltă aproape întreg Continentul, semănând întuneric și moarte, au luat sfârșit..!” „Liniștea a fost din nou cucerită..!” După o aprigă dezlănțuire a forțelor distrugătoare
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
a fost vrednic să-și îndrume camarazii și să-i ducă la izbândă. Nu-i mai rămăsese decât să moară și el. În obrajii lui palizi, sângele năvălea în unde calde... trupul îi era scuturat de spasme... retrăia și clipele crâncene alături de morții din tranșeele de la „Cotul Donului” Și din infernul de la Harkov... Și, acum să moară aici... omorât de niște... pigmei..!”,.. Și, brusc, se trezi în el un nou înțeles și interes pentru viață. Acum resimțea panica și dorința disperată
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
împins o fată încrezătoare să se întineze de blestemul unei crime cumplite. Voiam să respir același aer pe care-l respirase ea, să calc pe același pământ, să privesc același peisaj, ca să pot să fiu iluminat de el. În comparație cu tragedia crâncenă a Medeei, isprăvile mele amoroase îmi apăreau ridicole. Aveam nevoie să înțeleg până unde poate să-l facă iubirea pe om să se lase pradă imprevizibilului. O întâlnisem prima dată pe Medeea în operele marilor lirici greci. Despre ea îmi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
plăcere atât de intense, încât mi-e teamă să nu mor din cauza lor. Mă simt sufocat de atâta frumusețe pură, de nimic contaminată. suferință Mi-e rău. Mă dor viscerele de parcă ar fi sfâșiate de un cuțit. Trec prin suferințe crâncene, pe care nu mi-aș fi închipuit vreodată că trebuie să le îndur. Am strigat, m-am perpelit ca un isteric pe pâmântul gol. Am avut dorința de a muri, de a mă sinucide. Aia mi-a mărturisit că durerile
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
te îndruma. Căci dacă, părăsind trupul, te vei înălța la cerul liber, vei fi asemenea zeului, nu vei mai fi muritor, ci nemuritor și incoruptibil.” Dezertor Mulți și-au părăsit casele, ogoarele, ca să se ducă la Aegyssus, teatru al unei crâncene bătălii contra romanilor. Au învins geții, după un masacru îngrozitor. „N-au învins”, mă corectează Aia, „doar și-au apărat pământurile. Să învingi, să cucerești ceva sau să supui pe cineva, asta nu intră în legea lor. Singurul lucru care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
pentru totdeauna - la umbra lor. De-aș putea adormi! Chiar acum! Veșnic! Ciocnire Geții se pregătesc intens de război. Aia îmi explică că poporul ei nu tolerează nici o formă de supunere: vrea să trăiască pururi liber. O să fie un război crâncen. Toți bărbații sunt ațâțați la gândul acestei teribile ciocniri, poate cea mai mare din istoria lor. Error Frecventând curtea, am avut ocazia să observ raporturile incestuoase dintre Livia și Tiberiu, dintre Augustus și Iulia, dintre Iulia și Tiberiu. Am avut
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
material, dar nu aș fi putut să fiu "mama surorii mele". Cum am reușit să fac "transferul" vieții mele. Și viața ne-a dat o a doua șansă... mie și familiei mele În toamna anului 2004 am dus o luptă crâncenă să mă mut la București pentru familia mea, dar și pentru succesul vieții mele profesionale ulterioare. Eram prima în an, în cadrul secției de Științe Politice, dar vroiam să plec și persoana care trebuia să mă sprijine în demersul meu a
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
Moluce, Java, Sumatra, India, Japonia. În scurt timp, Manila a devenit principalul centru malaezian, pentru comerțul cu bumbac, mătase, aur, sticlă, fier, pânză de demasc și alte mărfuri orientale. 628 Râul Pasig a fost teatrul de desfășurare al unor bătălii crâncene, de rezistență a populației locale În fața diferiților invadatori, pe parcursul veacurilor (asediului spaniol inițiat de Miguel Lopez de Legazpi, sfârșitul secolului al XVI-lea, rezistența față de protectoratul american de la Începutul secolului al XX-lea). Din motive strategice, după cucerirea Manilei (1570
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
GLAS DE FEMEIE (d-afară): Dar asta, comèdie!”; „VETA: A scăpat sărmanul... Ce comèdie! Doamne sfinte! ”; „FARFURIDI: Prefectul trebuie să ne dea cheia comèdiei ăștia...”; „TRAHANACHE: E comèdie, mare comèdie, Fănică...” „TRAHANACHE: A! aici la noi, stimabile, a fost luptă crâncenă, orice s-ar zice... s-au petrecut comèdii mari.” etc. Nae Girimea Îi scrie Didinei: „Prea iubita mea angelă, s-a Întâmplat un caz de o comèdie mare În chestia noastră prin respectivu tău Pampon și o individă!... Trebuie să
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]