3,019 matches
-
timpu’n sbor, pe care cutremurat l-ascult.” (Străinul). Năluci capricioase și farmece de-o clipă stăpânesc acest ținut trăind sub apăsarea singurului basm fără nuntă. Sau pregătind, fără putință de scăpare, nunta necesară a fiecăruia, fie el fecior de crai, neascultător, sau cioban. Iată, în Lumină, iarna, pastel care n-are nimic a face cu descrierile robuste ale livezilor pe rod și ale cuhniilor în sărbători, semnul rău al unei despărțiri rituale, arătate la distanță: „Ies, scârțâie zăpada ca ieri
Acasă by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/5857_a_7182]
-
măreția de odinioară și merită un răgaz să încerce a o redobândi, pe când cometa mai modernilor confrați nu se mai obosește, blazată peste poate, să facă ordine pe pământ. Ce era generozitate devine spleen. Pragul lui 1900 fusese trecut. În Craii de Curtea-Veche momentul cometei e folosit, exploatând ideea de apariție, ca să marcheze o întâlnire. Și, de bună seamă, un apus spectaculos. Al lui Pantazi și-al unei lumi de care povestitorul care-l descoperă și autorul care scrie sunt legați
Despre cometă by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/5541_a_6866]
-
pantahuza, pe stânga și pe dreapta, să obțin fonduri pentru editarea lui Rebreanu”, interviu cu Nicolae Gheran, în Mesagerul de Bistrița-Năsăud, 3.10.2005), căreia îi este familiară prin contactul cu surse livrești: a folosit-o Mateiu I. Caragiale, în Craii de Curtea Veche („oferind colegilor săi străini veniți în România cu pantahuza sau în «anchetă» o somptuoasă și sibarită ospitalitate la castelul său istoric din Ardeal”); o întâlnim și la Nicolae Steinhardt, în Jurnalul fericirii („A.L. Zissu: refuză semnarea
Pantahuza by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5486_a_6811]
-
elev la Liceul Militar „Regele Ferdinand I”, scriitorului I. Valerian (1895-1980), directorul prestigioasei reviste „Viața literară” (1926-1938; 1941). Epistolele acestea trimit, cu exactitate, la debutul în presa literară a lui Const. Virgil Gheorghiu 2, la colaborările sale în paginile revistelor „Crai nou”3, „Flamuri”4 și „Luminătorul”5, precum și la relațiile pe care le stabilește cu revista bucureșteană „Viața literară”, al cărei corespondent devine pentru întreaga Basarabie. Tânărul Const. Virgil Gheorghiu manifestă un interes special pentru lumea literară, iar dialogurile cu
Însemnări despre tânărul Const. Virgil Gheorghiu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5795_a_7120]
-
3ț, E-K. București, Editura Univers Enciclopedic, 2005, p. 314-317 + 1 foto bust. 2. Virgil Gheorghiu - Nu se oprește seva în „Viața literară”, 7, nr. 137, 1-30 iunie 1932, p. 2. (Poemele „Vieții literare”). 3. Publică cincisprezece poezii în revista „Crai nou” și douăzeci și șapte de note, însemnări, recenzii și interviuri. 4. Publică două poezii în revista „Flamuri” și cincizeci și trei de însemnări, recenzii, microeseuri, note și necroloage. 5. În revista „Luminătorul” i se publică patru poezii. 6. Grigore Patriciu (1893-1938
Însemnări despre tânărul Const. Virgil Gheorghiu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5795_a_7120]
-
1881-1973), gazetar și nuvelist, prieten apropiat al lui Mihail Sadoveanu. A locuit un timp în Basarabia. 10. Virgil Gheorghiu - Scrisori tatei în „Viața literară”, 8, nr. 159, 10-25 iunie 1934, p. 2. 11. V[irgil] Gheorghiu - Eugen Ionescu - „Nu” în „Crai nou”, 1, nr. 6, 30 iunie 1934, p. 33-34 (Cărți, reviste, însemnări).
Însemnări despre tânărul Const. Virgil Gheorghiu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5795_a_7120]
-
a citit Valeriu Cristea pe autorul Caprei cu trei iezi). Referința cea mai la îndemână ar fi Donald Barthelme, cu rescrierile sale din Snow White sau The King. Altminteri, trioul format din narator, Abăza și un anume Fra amintește de Craii... lui Mateiu Caragiale 1 sau, și mai bine, prin diluarea planului referențial și prin febricitatea carnavalescă, de Frumoșii nebuni... ai lui Fănuș Neagu, de unde, de asemenea, cruzimile nu lipseau: e de-ajuns să evocăm, de acolo, scena vânătorii de câini
Abăza dezlănțuit by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3668_a_4993]
-
a fost recomandat cu pasiune unui juriu de premii de către însuși cronicarul României literare, Cosmin Ciotloș. Bravo, băiete! Pe coperta a patra, e prezentat elogios de Coști Rogozanu. Din prezentarea lui am citat mai sus. Iată-i pe cei trei crai la care mă refer în titlul articolului. Distribuția rolurilor se deduce de la sine: Rogozanu e Pașadia, Ciotloș, Pantazi, iar Sociu, Pirgu. Prezentarea lui Coști Rogozanu e aceea care m-a incitat să citesc românul. „Mai avem chef și timp de
Craii de Curtea-Nouă by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/3705_a_5030]
-
numit, dar pus sub un deghizament explicit): Beclean pe Someș (pp. 48 - 50) și, mai încolo, Șapca poetului (pp. 125 - 128). În prima, se derulează un întreg eurotrip cu începere din barul gării Beclean. Ca și în cunoscutele „hagialâcuri” ale crailor de Curtea-Veche, traseul fantast e lung și neverosimil de întortocheat (Beclean, Cluj-Napoca, Pietroșița, Gara de Nord, Atena, Zagreb, Graz, Viena, Budapesta, Arad, Simeria, Teiuș, din nou Cluj-Napoca și din nou Beclean). La capătul lui așteaptă răbdător „poetul”, cu o remarcă îndelung pregătită
Cu supușenie, Scardanelli by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3735_a_5060]
-
Marius Miheț Dan Stanca, Craii și morții, București, Editura Cartea Românească, 2012, 216 pag. Pentru mulți comentatori, Dan Stanca rămâne un caz al literaturii contemporane. Situat adeseori valoric în vecinătatea lui Mircea Cărtărescu, Dan Stanca a rămas un ghinionist în competiția cu publicul larg. Faptul
Reluarea neantului by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/3740_a_5065]
-
drumul spre săvârșirea unei totalități trebuie urmat cu îndârjire. Așa a procedat de la bun început. Modelele sale literare și filosofice au rămas neschimbate, consacrând, cu fiece apariție editorială, un sistem al abisalității. De altfel, cel mai recent roman al său, Craii și morții, pornește de la ideile esoterice ale magistrului Vasile Lovinescu din Al patrulea hagialâc (1981). Ucenicul i-a urmat ipotezele, plusând în romanul său despre Craii de Curtea Veche, cu fantazări agreabile. Craii și morții nu este o rescriere în
Reluarea neantului by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/3740_a_5065]
-
apariție editorială, un sistem al abisalității. De altfel, cel mai recent roman al său, Craii și morții, pornește de la ideile esoterice ale magistrului Vasile Lovinescu din Al patrulea hagialâc (1981). Ucenicul i-a urmat ipotezele, plusând în romanul său despre Craii de Curtea Veche, cu fantazări agreabile. Craii și morții nu este o rescriere în notă proprie a romanului matein. Dan Stanca suprapune mitul crailor consacrați de Mateiu Caragiale peste destinele unor indivizi ce poartă același nume în contemporaneitate. Rezultă o
Reluarea neantului by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/3740_a_5065]
-
altfel, cel mai recent roman al său, Craii și morții, pornește de la ideile esoterice ale magistrului Vasile Lovinescu din Al patrulea hagialâc (1981). Ucenicul i-a urmat ipotezele, plusând în romanul său despre Craii de Curtea Veche, cu fantazări agreabile. Craii și morții nu este o rescriere în notă proprie a romanului matein. Dan Stanca suprapune mitul crailor consacrați de Mateiu Caragiale peste destinele unor indivizi ce poartă același nume în contemporaneitate. Rezultă o metaficțiune în care Dan Stanca explorează conversia
Reluarea neantului by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/3740_a_5065]
-
Lovinescu din Al patrulea hagialâc (1981). Ucenicul i-a urmat ipotezele, plusând în romanul său despre Craii de Curtea Veche, cu fantazări agreabile. Craii și morții nu este o rescriere în notă proprie a romanului matein. Dan Stanca suprapune mitul crailor consacrați de Mateiu Caragiale peste destinele unor indivizi ce poartă același nume în contemporaneitate. Rezultă o metaficțiune în care Dan Stanca explorează conversia maleficului în destine aflate sub pecetea tainei. Victor Pașadia, Florea Pirgu, Alexandru Pantazi și naratorul, Horia Stanciu
Reluarea neantului by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/3740_a_5065]
-
SLAST. Victor Pașadia este primul care se lecuiește de magia cuvintelor. Neînregimentat sub comunism, el eșuează în libertate ca editor și ajunge la închisoare din pricina unor speculații imobiliare. Trăind „iluzia unei cvasicelebrități”, Don Juan-ul de altădată confirmă profeția despre decăderea crailor în lumea nouă. La fel ca ceilalți, Pașadia este înfrânt de un destin „care mușcase din el până la os”. Profeția ficțiunii tratate ca fapt divers devine carnală și pentru Pașadia, care va cere lui Horia Stanciu, din închisoare, să scrie
Reluarea neantului by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/3740_a_5065]
-
subversiv, „Românul”, și va fi încarcerat în grupul Petre Mihai Băcanu. Se sinucide, eșuând, ca toți ceilalți, în acceptarea dezvrăjirii prezentului. Dan Stanca adună în fața istoriei mari indivizi emblematici ce trăiesc cu inocență ruperea de iluzie. Pacienți ai lumii noi, craii din romanul de față justifică derizoriul și deșertăciunea socială. Nu întâmplător, autorul coboară în text pentru a-i prinde pe cei patru mușchetari ai iluziei într-o paradigmă a haosului. Oricât de vizionar ar fi, Horia Stanciu - ce se vrea
Reluarea neantului by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/3740_a_5065]
-
din text magia teurgiei. Chiar dacă Horia caută avid sensurile ascunse ale existențelor ratate. Numai că simpla cultivare a prieteniilor redresate de relaționări mateine și mitologice nu ajunge. Autorul-narator va încorpora spovedania lui în inginerii hermeneutice. La fel cum, în istoria crailor maltezi, exilul înseamnă haos și decădere din care se nasc sensuri apoteotice. Craii autohtoni au sentimentul că fac parte „dintr-o lume răsturnată a cărei recificare a devenit imposibilă”. Înstrăinați, nici nu luptă. Horia, un speculum mentis, se resemnează în
Reluarea neantului by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/3740_a_5065]
-
Numai că simpla cultivare a prieteniilor redresate de relaționări mateine și mitologice nu ajunge. Autorul-narator va încorpora spovedania lui în inginerii hermeneutice. La fel cum, în istoria crailor maltezi, exilul înseamnă haos și decădere din care se nasc sensuri apoteotice. Craii autohtoni au sentimentul că fac parte „dintr-o lume răsturnată a cărei recificare a devenit imposibilă”. Înstrăinați, nici nu luptă. Horia, un speculum mentis, se resemnează în căsnicia-iad, Pașadia cade în legile pe care le ignorase o viață, Pantazi se
Reluarea neantului by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/3740_a_5065]
-
mentis, se resemnează în căsnicia-iad, Pașadia cade în legile pe care le ignorase o viață, Pantazi se aruncă sub roțile metroului, iar Pirgu renunță la frenezia donquijotescă înainte de a porni propriu-zis într-o aventură a cunoașterii. Realismul mâlos nu lasă crailor indeciși nicio șansă de vindecare: melancolia devoră destinele, odată ce și-au acceptat o filiație - fie ea și livrescă, laolaltă cu „vocația genială a eșecului”. Prins în „circuitul malign” al Dianei, numai doctorul Ștefănescu, un crai fără tovarăși, pare că scapă
Reluarea neantului by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/3740_a_5065]
-
cunoașterii. Realismul mâlos nu lasă crailor indeciși nicio șansă de vindecare: melancolia devoră destinele, odată ce și-au acceptat o filiație - fie ea și livrescă, laolaltă cu „vocația genială a eșecului”. Prins în „circuitul malign” al Dianei, numai doctorul Ștefănescu, un crai fără tovarăși, pare că scapă de letargia viciului. „Despărțirile de lume” au ceva din aura profețiilor mistice: „De sus, de acolo se va abate curând peste capetele tuturor o ploaie de aur, pulberea cea mai fină va împânzi astfel paginile
Reluarea neantului by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/3740_a_5065]
-
mistice: „De sus, de acolo se va abate curând peste capetele tuturor o ploaie de aur, pulberea cea mai fină va împânzi astfel paginile cărților și cuvintele se vor sfinți”. Apoteoza din finalul cărții marchează sensurile misterios-cathartice criptate în soarta crailor. Dacă o carte poate salva o lume, orice apocalipsă poate fi amânată. Dan Stanca spune undeva foarte frumos că plecăm din lumea noastră cu cea mai frumoasă zestre: întrebările. Romanul debutează cu neliniștile lui Horia legate de interpretărilor Crailor... lui
Reluarea neantului by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/3740_a_5065]
-
soarta crailor. Dacă o carte poate salva o lume, orice apocalipsă poate fi amânată. Dan Stanca spune undeva foarte frumos că plecăm din lumea noastră cu cea mai frumoasă zestre: întrebările. Romanul debutează cu neliniștile lui Horia legate de interpretărilor Crailor... lui Mateiu Caragiale, și sfârșește cu întrebările destinului suprapus liturgic peste vieți înstrăinate. Unitar, romanul este bine dozat și are o cursivitate fără cusur. Ambiția lui Dan Stanca este să facă insuportabilul suportabil, prin manevrarea iscusită a interogației metafizice. Confesiunile
Reluarea neantului by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/3740_a_5065]
-
unește poetic psihologia trecutului cu apocalipsa imediatului. Cititorii fideli prozei lui Dan Stanca vor regăsi în roman obsesii și preocupări mai vechi, precum lumea jurnaliștilor, teoriile conspiraționiste, sexualitatea maladivă, căderea în viciu, parabola eschatologică, extazul morbid, infernul casnic și altele. Craii și morții lasă deoparte spațiile fricii și ale terorii - simple cadre aici, insistând pe un timp specific al morții. Eroii îmbătrânesc brusc - ca în basmul ființei -, semn al detenției interioare, al practicării unui tip de respirație spirituală. Dincolo de torentele istoriei
Reluarea neantului by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/3740_a_5065]
-
aici, insistând pe un timp specific al morții. Eroii îmbătrânesc brusc - ca în basmul ființei -, semn al detenției interioare, al practicării unui tip de respirație spirituală. Dincolo de torentele istoriei, personajele lui Dan Stanca se trădează prin schimbările acestea ireversibile. În Craii și morții, răul ascuns pulverizează în destinul comun alonje livrești. Astfel că identificarea cu eroii lui Mateiu Caragiale - în prima fază doar o simplă coincidență onomastică - ajunge să proclame sfârșitul unei lumi prin dispariția crailor „noi” în ceața prezentului lipsit
Reluarea neantului by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/3740_a_5065]
-
prin schimbările acestea ireversibile. În Craii și morții, răul ascuns pulverizează în destinul comun alonje livrești. Astfel că identificarea cu eroii lui Mateiu Caragiale - în prima fază doar o simplă coincidență onomastică - ajunge să proclame sfârșitul unei lumi prin dispariția crailor „noi” în ceața prezentului lipsit de perspectivă. Balansarea unei lumi, deriva ei, țintuiește de la un punct lumea plăsmuită de Dan Stanca. Ochiul vigilent al naratorului știe să seducă prin punctarea neaderențelor la spațiul vital al prezentului. Se întâmplă așa pentru că
Reluarea neantului by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/3740_a_5065]