1,106 matches
-
adică podgoreanului. În jurul cramelor, îndeosebi, tronează într-o veselie butoaiele goale, adevărate personaje care stau la sfat, participă la un joc bizar ori se bulucesc nerăbdătoare la ușă pentru a primi licoarea bahica („Peisaj” - pp. 86, 157, 230, „Crama”, „La crama”). Peisajul de periferie rurală pare deschis către infinituri solare, în timp ce peisajul urban propune perspectiva aproapelui, uitătura împiedecându-se de trunchiul contorsionat al unui arbore, de un stâlp de felinar sau de-o căruță. Privite din intersecții, străduțele bătrânului burg sunt înguste
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
un coniac. Ce-mi poți oferi? m-a întrebat brusc fratele Marianei. Dumneata cred că gemi de subiecte. Ești acolo, la focul continuu al muncii productive... Vreau un subiect de-acolo, care să fie... așa... ca un vin băut la cramă... I-am vorbit de existența mea ca angajat al unui mare combinat și i-am relatat cîteva conflicte care ar putea constitui "miza dramatică" a unui eventual scenariu. Fratele Marianei a mai băut două pahare la rînd, apoi m-a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
sigure, n-am mințit deloc așa că putem să ne Închinăm În Sfânta Biserică În continuare, fără teama fulgerelor celeste ce ne-ar lovi valoroasele căpățâni. Firește, Necula nu a scris un cuvințel despre o atare abordare a subiectelor culese din cramele MAT-urilor de atunci, dar ceva-ceva parcă transpare din comentariile ce au urmat În nota sa de analiză. Cum mulțumirile și le exprimase aproape gongoric În conținutul unei file, apoi În cea de-a doua lucrurile se schimbaseră. În rău
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
fost și câteva momente de "respiro", printre acestea amintindu-mi de recepția din 11 ianuarie de pe vasul-școală "Brasilia", unde i-am regăsit pe minunații mei cariocani cu samba, caipirinha și feijoada lor, de invitația ministrului de externe Didier Opertti la crama "Establecimento Juanico" și, la final de an, invitația președintelui Julio Maria Sanguinetti la reședința de vară de la Anchorena. Anchorena era o reședință "cu istorie". Situată pe malul râului San Juan, în mijlocul unui parc de 1370 de hectare, fusese proprietate a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
un om întreg. Astăzi, și de multă vreme, socotesc pasivitatea mea în acea împrejurare drept primul act de lașitate gravă din existența mea de adult. * Într-o după-amiază de toamnă târzie, dar deosebit de frumoasă, undeva pe bulevardul Mărășești, într-o cramă improvizată, îmbinând tradiția (ceva stuf la intrare) cu neglijența comerțului socialist, noi și doamna Bebello, venită în vizită de la Cluj, stăm lângă o masă de tablă, în picioare - căci e deja destul de frig: amurgește - și bem must (sau cumva bere
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
judecătorul, bulgar și el, mă condamna. Pe judecător îl chema Corini și nu ținea cont nici de martori nici de dreptate. În comună, în afara de cîrciuma lui Demirov mai era cârciuma lui Diacov, unde sâmbăta ne duceam la el la crama din vie. Beam, mâncam și stăteam la taclale. Mergeau preotul, notarul, învățătorii bărbați, impiegați de mișcare și alți salariați. Popa pleca pe la 12 noaptea fiindcă a doua zi trebuia să se împărtășească și să facă slujba la biserică. Mai erau
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
oamenii te ascultă. Dacă nu o ai, nu-ți dă nimeni nimic și ești considerat inofensiv și prost. Inginerul de la ferma viticolă își construise un fel de beci, o groapă cimentuită, acoperită cu o placă de beton. Toamna, în acea cramă improvizată era pus la fiert, în damigene de sticlă, vin din cele mai deosebite soiuri. Câțiva oameni de încredere ai inginerului mustuiau strugurii, departe de ochii angajaților, dar mai ales departe de ochii noștri. 102 Era trecut de ora 23
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
era întunecoasă, fără lună. Mă culcasem și abia mă furase somnul când am auzit bătăi puternice în ușă. Am deschis ușa adormită și foarte speriată: Sunați la dispensarul uman să vină doctorița! Noi am sunat și nu răspunde. Sus, la cramă, doi oameni sunt pe moarte. Ce s-a întâmplat, cum adică sunt pe moarte? Unul a intrat în beci să scoată vin și să umple bidoanele unor prieteni de-ai inginerului și a leșinat din cauza bioxidului de carbon. Altul a
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
de județe. Cele văzute au întrecut cu mult și cea mai bogată imaginație. Magazinele de legume aveau spațiul amenajat în așa fel încât aveai impresia că ești într-o grădină de zarzavat, erau aranjate livezi cu pomi fructiferi, vii și crame, iar felurite soiuri de flori aduse de la Codlea încântau privirea și îți desfătau mirosul. În acvarii uriașe care imitau habitatul natural înotau crapi, păstrăvi și alte soiuri de pești. Erau raioane cu fructe exotice pe care nu le văzusem nici
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
Judecata, Caleidoscopul, Ochianul, Ceasornicul îndreptat, La pahar) aparțin poeziei didactice în general. Încercări de a dezvolta proverbe fie și în poeme simple nu se pot despărți de exemplul dat de Moissy și Carmontelle. Năvala divinităților în Baccu, adevărat cântec de cramă, este de un pur stil Renaștere: Satiri, Fauni și Menade, Ești al nostru, bine-mi pare, Pan, Silvan, Hamadriade, În oastea biruitoare Poeți, Eroi, Zâne, zei, De mult, să te-avem, vream eu!" Care portu și-l schimbase Și port
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
-n lupte ne târăște cu-a soartei vijelii, Întocmai ca vulturul ce nu vrea câmpul verde, Câmpia înflorită... o lasă, și se pierde Prin nori, prin munți de gheață, prin bălți și prin pustii. Găsim de asemeni chiotul autumnal, la cramă, în cântecul vioarelor. Interesantă mai ales este dragostea violentă, de aparent stil romantic, a fiului de boier, domn absolut pe întinsul moșiilor. Năzărindu-i-se să-și vadă iubita, el sare în droșcă și strigă nebunește la surugiu: Era noapte
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
materiei. Totul îl îmbată: târgul care "miroase-a ploaie", creșterea "de sfeclă, de mărării, de ceapă", nările boilor cu "miros de lapte și de rîpi", fânul plin de mireasmă udă", bălăcirea porcilor în noroi, răcoarea cărnii cartofului, izul vinului din cramă, parfumul gutuii, aburul jimblei, chiar mirosul de doctorii. Evreu, B. Fundoianu e invadat de o nostalgie de bucolic, caracteristică rasei sale biblice și potrivită vieții evreilor din nordul Moldovei. În Herța trec cirezile în sunetele talangei în vreme ce evreul bătrân între
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
aristrocrat al spiritului, JL, 1992, 15-18; Ovidiu Constantinescu, Album de familie, JL, 1992, 15-18; Barbu Cioculescu, O prezență aulică, JL, 1992, 15-18; Aurel Martin, În algebra adevărului final, JL, 1992, 15-18; Al. Săndulescu, Vladimir Streinu - 90, RL, 1992, 18; Mihail Crama, Chenar pentru Vladimir Streinu, VR, 1992, 6-7; Rememorări: Vladimir Streinu, RITL, 1993, 1-2 (semnează Cornel Regman, Al. Săndulescu, Cornelia Ștefănescu, Barbu Cioculescu); Lovinescu, Unde scurte, III, 161-164; Barbu Cioculescu, Vladimir Streinu în albumul timpului, RL, 1997, 20; Regman, Dinspre Cercul
STREINU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289977_a_291306]
-
extraliterar, indica dezinvoltură în mânuirea procedeelor farsei și vervă. „Cronica gastronomică”, „Însemnări pe șervet”, „Gastronomice”, presărate de-a lungul timpului în reviste literare și de tip magazin rămân, dincolo de performanțele lor în materie, opera unui estet al bucătăriei și al cramei. Ca și pamfletele argheziene, unde virtuozitatea și alchimia limbajului distrag atenția de la pretextul real și de la injustețea caracterizărilor, cronicile lui culinare interesează în primul rând ca artă literară. Se regăsesc aici principalele virtuți ale scrisului practicat de T.: jovialitatea molipsitoare
TEODOREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290137_a_291466]
-
citi, de pildă: Pierdut iapă sură, găsitorului bună recompensă. Pe ultima pagină știri externe, trei-patru știri cu litere cât puricii. Alături, în schimb, tot pe pagina externă, cu litere de-o șchioapă reclamă la Seara Bănățeană a Continentalului ori la Crama Bastion, locuri unde unii redactori sunt primiți cu mari onoruri. Dacă răsfoiți cu sinceritate acest ziar într-o frizerie, să zicem în cea de pe Bd. Republicii, unde pentru un tuns și un ras dai aproape cât câștigi într-o zi
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
trecerea lui ce uraganul Flora, ce cutremur de la San Francisco! Iar tăticu e un fel de Berilă al găinilor, gâștelor și al altor orătănii. El culege roadele folkului: jumătate vită de colo; o sută de sticle de Riesling de la vreo cramă; mai o halcă de mistreț dacă nu unul întreg ceva amintiri, și ele folclorice, de pe la Oradea, sub formă de cojoace, mai o cergă maramureșeană, mai o duzină de blugi că se poartă. Să nu plece cu mâna goală din județ
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
Enescu, I.D. Gherea, Alice Voinescu, Petru Comarnescu, Basil Munteanu, Anton Bibescu, Ion Sava, H. Zambaccian ș.a. Poezie semnează Constantin Tonegaru, Petru Sfetca, Ion Vinea, Sanda Movilă, Octav Sargețiu, Isaiia Răcăciuni, George Demetru Pan, Mircea Popovici, Al. Lungu, Adrian Rogoz, Mihail Crama, Ion Negru, Camil Baltazar. Proza este reprezentată de Cella Serghi, Adrian Rogoz, Hortensia Papadat-Bengescu (A fost odată), Monica Lovinescu (Marionete). Revista acordă importanță și traducerilor din alte literaturi decât cea sovietică (William Saroyan, H. Mann, Walt Whitman, Eugene O’Neill
DEMOCRAŢIA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286731_a_288060]
-
literar” vin să evidențieze destine și să elibereze perspective, toate circumscrise unei experiențe a abisului, deschisă în aceeași măsură sentimentului și conștiinței. Purtătoare de mesajul mântuirii, operele comentate (Mircea Eliade, Arta de a muri, Dumitru Stăniloae, Experiența lui Dumnezeu, Mihail Crama, Împărăția de seară etc.) ilustrează, prin poezia profunzimii lor, o literatură stând sub semnul dăruirii evanghelice („spiritualitate cu rădăcinile în cer”) și a identificării, prin visul de izbăvire, cu esența ei divină. Hermeneutica lui D. are solemnitate liturgică și o
DAMIAN-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286668_a_287997]
-
A funcționat ca desenator tehnic la Subsecretariatul de Stat al Aerului (1943- 1944), profesor de desen la Medgidia (1945-1946), Oradea, Șimleu Silvaniei (1946-1948), Sighetu Marmației (1948-1974). A debutat în revista „Claviaturi” din Brașov, în 1944. În 1946 primește, alături de Mihail Crama, Premiul Scriitorilor Tineri al Fundațiilor Regale, pentru volumul Zumbe, care nu va fi tipărit decât în 1966. A colaborat la revistele transilvănene „Steaua”, „Tribuna”, „Familia”, dar și la „Tomis”, „Arta”, „România literară” ș.a. Semnificativ este faptul că a reușit să
CHIVU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286218_a_287547]
-
Că acum văzusem că intrase pe chestii politice și știam. "Eiii, n-ai discutat!? Spune și să fii sincer: în seara de cutare, ai fost la chiaburu Soficu?" Soficu ăsta avea vreo 10 hectare de vie la Vișani, avea o cramă acolo. Cine venea de la București la revizii, îi luam și-i duceam acolo la o masă de protocol, aranjam eu toate, le mai dădeam și la plecare, că așa erau timpurile atunci. "Adică, în data de cutare, la ora cutare
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
nu! La iazul ăsta am fost numai eu cu Cociu, atât, încolo n-a fost absolut nimeni. C.I.: Și nu era un posibil informator și cel de la care luați vin, Soficu? I. N.: Nu, că el a rămas atunci la cramă. Numai eu cu Cociu făcusem atunci o plimbare, că băusem un pahar de vin și am zis să ne plimbăm un pic. Și zice anchetatorul: "Nici asta n-o recunoști". Și iar bătaie. V-am spus, mi-a dat palma
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
ostenii creștini rămași pe frumoasele plaiuri moldave, după luptele purtate împotriva păgânilor. Satul a existat și pe vremea lui Ștefan cel Mare, deoarece Drumul domnesc, dintre Cotnari și Hîrlău, trecea și prin Scobinți. Dovadă este dată de existența unor beciuri, crame, locuințe din piatră și cărămidă din partea de sud a Dealului voievodului. Unii cercetători au afirmat că platoul Dealului lui Vodă ar fi adăpostit chiar o curte domneasca din perioada înfloritoare a marelui domn. Apropierea de drumul vinului a determinat descoperirea
Comuna Scobiţi : repere spaţio-temporale by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/715_a_1312]
-
de vânzare a unor vii pe colinele Cotnarilor „în rînd cu Vodă”, adică vecine cu viile domnitorului. În anul 1756, domnitorul Mihai Racoviță întărește Mănăstirii Neamț stăpânirea peste „o prisaca din Dealul lui Vodă cu 4 fălci de vie, cu crama și pivniță dăruite de mitropolitul Varlaam. O situatie din 1830, întocmită de ispravnicul ținutului Hîrlău pentru „suma pogoanelor de vie din podgoria Cotnari”, spre a se stabili producția aproximativa și, în raport cu aceasta, suma banilor vădrăritului, ne dă următoarele suprafețe ocupate
Comuna Scobiţi : repere spaţio-temporale by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/715_a_1312]
-
postbelică, reușind să supraviețuiască în următoarele două decenii tuturor presiunilor "proletcultismului" în diversele lui variante și etape, fenomenul devenit, de altfel, simptomatic și pentru alți reprezentanți ai acestei "generații a războiului" (Geo Dumitrescu, Ion Caraion, Dimitrie Stelaru, Victor Torynopol, Mihail Crama, St. Aug. Doinaș, Constant Tonegaru, Mircea Popovici). După un asemenea hiatus editorial, Alexandru Lungu revine în viața literară cu volumul Dresoarea de fluturi (1968), ca următoarele volume publicate până în 1973, când autorul se supune unui definitiv exil în Germania, să
Vechi poezii de Alexandru Lungu by Marian Iancu () [Corola-journal/Journalistic/12628_a_13953]
-
Dimitrie Stelaru, Elena Diaconu, Ovidiu Râureanu), dar și din alte localități ale țării. Își exprimă dorința de colaborare Mihu Dragomir din Brăila, Vania Gherghinescu, Lucian Valea și Petru Sfetea din Timișoara, Ion Sofia Manolescu, Cristian Sârbu, Eugen Enăchescu (viitorul Mihail Crama), Virgil Treboniu, Paul Bărbulescu, Traian Mihailescu, I. Negescu și C. Pârlea, de la gruparea și colecția "Adonis" din București, Dumitru Olariu și Ioan Micu de la revista Litoral din Constanța, D. Marian și Ion Schinteie de la revista Meridian din Craiova, iar de la
Vechi poezii de Alexandru Lungu by Marian Iancu () [Corola-journal/Journalistic/12628_a_13953]