4,763 matches
-
Dulce mai doinește iernii care trece, trece se petrece, sufletul încântă! Primăvara vie mândră și zglobie, curcubeu de flori, viață în culori, miresme, fiori, beție de-arome, unduiri sublime, cuvinte-mblânzite, viața să ne-alinte. Cu dorul aflat, suflet fericit, pe creastă de munte, își reazemă cotul de cer opalin, să anunțe veste din vârf de mălin, dor aflat declară: Iată că-i primăvară! https://www.facebook.com/l.php?u=https%3A%2F%2Fwww.youtube.com%2Fwatch%3Fv%3DQawHrwcZWEg&h=aAQHbh
PRIMĂVARA de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1560 din 09 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350326_a_351655]
-
pe Julia May Șanțuri... plâns de frunze...în canionul albastru Păstrătorul Salbei își asuma stăpânirea prin cingători brodate în curcubeu de fecioare Cascade cu bolovani suspendați la încrucișare de drumuri sterpe Din patru cingători... una lipsea zăpăcită prin păduri pe creste dințate, la izvorul vorbăreț, umbrit de pomi înțelepți Când ziua se năștea bătrânii înțelepți amintiră de văpaia păcii de demult în codrii cu fiare - De jur împrejur priveau stăpânii cingătorilor Stânci suspendate... cascade răspundeau în ecou Chemării cocoșului de munte
JURNALUL CU VISE AL JULIEI MAY DE MARIANA ZAVATI GARDNER de MARIANA ZAVATI GARDNER în ediţia nr. 864 din 13 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/350286_a_351615]
-
fascinația și enigmele sale, iar în stânga amețitoarea vale Gaura. În câteva minute se ajunge la Vârful Omu ce tronează deasupra Bucegilor. De jur împrejur zările se deschid, contopindu-se la orizontul îndepărtat cu bolta cerului. Aici vântul domină înălțimile peste crestele muntelui, iar norii parcă se rostogolesc peste stânci la vale. Printre ei caprele negre țupăie nepăsătoare dintr-un țanc pe altul. De la Omu traseul turistic duce pe lângă stația meteorologică spre culmea Bucșoiu, apoi coboară prin Hornurile Mălăiești către Diham și
BULEVARDUL DIN CARPAŢI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 870 din 19 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/350397_a_351726]
-
-mi exprim bucuria că am ajuns atât de sus. Am scos flautul și am început să cânt un fragment din ” Sonata în sol minor” de Johann Sebastian Bach. Sunetul flautului spărgea liniștea muntelui. Notele ieșeau cu atâta acuratețe de parcă învăluiau crestele muntelui cu armonia lor, iar ecoul îngâna Sonata în surdină ca și cum o orchestră mă acompania. La un moment dat am auzit alte sunete. Un pian mă acompania. Dar sunetele veneau de undeva departe, aduse de vânt. M-am oprit să
ATHOSUL NEAMULUI MEU (4) de BRUNO ŞTEFAN în ediţia nr. 1087 din 22 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/350412_a_351741]
-
se prea mărea imposibilitatea Când cădea asfințitul În ochii noștri ploua Căile largi ne aminteau Și noi ca niște copiii Pe asfalt desenam amintirile Cu creta multicoloră A disperării CÂNTECUL COCOȘULUI Este melodia care amintește moartea Viselor Posibilitatea cuțitului în creastă Sângele negru în zăpadă Este freamăt care cutremură cețurile Amintirilor Perdelele misterioase ale gravitației Umbra plină de noroi a bățului tobei Fulger care luminează prăpastia Cosmică Sursa ascunsă a vieții Unde ne jucăm fugind cu noi înșine PLÂNSET NAȚIONAL Pe
MILAZIM KRASNIQI (ÎN TRADUCEREA LUI BAKI YMERI) de BAKI YMERI în ediţia nr. 1243 din 27 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350469_a_351798]
-
se umple cu grindină O bucată de cer se prăbușește Băiatul încă nu s-a întors Ora interzisă de teamă s-a întunecat ÎNMULȚIREA MORȚII Mâine voi muri din nou În același mod În același moment Când soarele ca o creastă de cocoș însângerat Printre valurile mării în Tivar Ochii mi se vor împietri Ca niște inscripții tibetane în piatră Și nimic nu se va schimba În itinerariile zilelor Frica din nou se va apropia în mod șiret Ca un crocodil
MILAZIM KRASNIQI (ÎN TRADUCEREA LUI BAKI YMERI) de BAKI YMERI în ediţia nr. 1243 din 27 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350469_a_351798]
-
așteptând. ÎNĂLȚIMILE GOLAN Când brandul de țară ți-e lenea și ura Și spirit războinic îți umple desaga; Și desagele-s multe de umple trăsura... Se gată - bag seama - cu gluma și șaga! Semeția rănește, ‘nălțarea-trufia doboară Înălțimile Golan, cu crestele neprimitoare Noi nu le-am uract... Cine urcă, oare coboară ? Fâșie și creastă, sărăcie și castă, respingătoare! Aruncătorii de pietre din Gaza rânjesc... Contigente de tineri! De-ar fi cioplitori, ori zidari, Că piatra-i tezaur în mâinile celor care
POEMELE UNUI PELERIN VISĂTOR LA ZIDUL PLÂNGERII de ZAHARIA BONTE în ediţia nr. 46 din 15 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348986_a_350315]
-
spirit războinic îți umple desaga; Și desagele-s multe de umple trăsura... Se gată - bag seama - cu gluma și șaga! Semeția rănește, ‘nălțarea-trufia doboară Înălțimile Golan, cu crestele neprimitoare Noi nu le-am uract... Cine urcă, oare coboară ? Fâșie și creastă, sărăcie și castă, respingătoare! Aruncătorii de pietre din Gaza rânjesc... Contigente de tineri! De-ar fi cioplitori, ori zidari, Că piatra-i tezaur în mâinile celor care muncesc, Dar aici îi nemuncă și vrajbă, filisteni covrigari! În Gaza doar praful
POEMELE UNUI PELERIN VISĂTOR LA ZIDUL PLÂNGERII de ZAHARIA BONTE în ediţia nr. 46 din 15 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348986_a_350315]
-
câte un kamikaze pe traseu la fiecare Grand Hotel și alte tuneluri și “poduri de suflete”) la Prințul Charles să negocieze “Tronul merovingiienilor” din “fortăreața carpatică” a României, “De la Nistru pân’ la Tissa“ , via Sfinxul-Babele-Vârful Omu’ & Grădina Maicii Domnului din Creasta Anilor și, bineânțeles, regionalizarea țării în opt provincii, care în final, dacă, Doamne ferește, va începe o altă glaciațiune în nordul Europei, vor trona toate sub Corana Marii Britaniei, în Orașul Sacru din Terra Mirabilis - Atlantisul - Orașul Coroanelor! Eii, ce ziceți
SCRISOAREA NR.71. ROMÂNIA ÎNTRE SINUCIDERE ŞI ADEVĂR. TURNUL DE VEGHE AL ROMÂNIEI. de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 811 din 21 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/349105_a_350434]
-
toată împresurată de poezie. Rimele-adie și mă desfată, ritmul mă-mbată cu armonie. Mă-nalț spre soare-n zboruri rebele cu aripi grele, biruitoare. Fără-ncetare cioplesc în stele visele mele fremătătoare. Orfeu din mine un altul este. Urcă pe creste. Icar devine. Poartă-n retine zboruri celeste, nu mici proteste și uri meschine. Iubesc doar ce e frumos în lume chiar dacă-am brume pe curcubeie. Încă-n bordeie stă al meu nume, dar voi ști cum e și-n căi
CE BUCURIE! de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1624 din 12 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348535_a_349864]
-
STELE Autor: Ines Vândă Popa Publicat în: Ediția nr. 1901 din 15 martie 2016 Toate Articolele Autorului Simți tu ce boare tandra că un poem șoptit Ne mângâie pe gene că într-un vis frumos? Boboci de flori surâd pe creste de zenit, Se-ntrec miresme blânde, în cânt de nai, duios. În rochii de crăiese, cu năsturei de roua, Brândușele-și desfac suavele petale, Sporesc culori în crâng, picturi de viață nouă, Plutesc colibrii-n stol, în ochii tăi, agale
CURG STELE de INES VANDA POPA în ediţia nr. 1901 din 15 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/348548_a_349877]
-
cu Universul, îi prelungea viața până la lămurirea neînțelegerilor, după care sufletul i se desprindea și înălța la ceruri. Brâul era curcubeul lui Dumnezeu și, poate, de aceea bărbatul din Țara Moților a crezut mereu că trupul lui este parte din crestele munților. ”No, fără chimir mă simt un om slab, căzut în genunchi”, îmi zise la un moment dat un locuitor din Țara Zarandului: ”și fără el nu-mi pot purta cuțâtul, care mi-i drag, că mă ajută la multe
BRÂUL DIN PORTUL BĂRBĂTESC AL MOŢILOR, SEMN ŞI ÎNSEMN AL VIEŢII DUPĂ MOARTE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1624 din 12 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348532_a_349861]
-
să le băgăm în seamă. Descoperim cu bucurie că totul pare nou în jurul nostru, așa cum nu le-am mai văzut niciodată, și spre mirarea noastră, chiar noi înșine descoperim că suntem altfel. Alte înțelesuri capătă urzeala vieții, altfel înțelegem cum creste firul ierbii, cum se desface floarea, altfel simțim mirosul verdelui crud al ierbii, altul este ințelesul glasului păsărelelor, iar noaptea parcă ne este mai limpede muzica stelelor. Cu cât înaintăm în vârstă, cu atât mai mult se adună, se încarcă
SĂRBĂTOAREA DARULUI VIEŢII de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 67 din 08 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348641_a_349970]
-
eu n-am fost trimis la o turmă cu nouăzeci și nouă de oi, ci m-a trimis Dumnezeu să caut o singură oaie, oaia ră¬tă¬cită printre străini, care sunt pu¬ținii noștri credincioși risipiți pe aici, prin crestele Carpaților. - Ce oferă Episcopia Co¬vas¬nei și Harghitei acestor oameni, mai ales românilor, ca¬re, trep¬tat, dispar din a¬ceas¬¬tă zo¬nă? - În primul rând este satisfac¬ția aceasta a slujirii. Și, aș re¬pe¬¬ta, raportul
DIALOG DUHOVNICESC, VIU ŞI DEOSEBIT DE SINCER CU ÎNALTPREASFINŢITUL PĂRINTE ARHIEPISCOP IOAN SELEJAN AL EPISCOPIEI COVASNEI ŞI HARGHITEI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1287 din 10 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349198_a_350527]
-
se prea mărea imposibilitatea Când cădea asfințitul În ochii noștri ploua Căile largi ne aminteau Și noi ca niște copii Pe asfalt desenam amintirile Cu creta multicoloră A disperării CÂNTECUL COCOȘULUI Este melodia care amintește moartea Viselor Posibilitatea cuțitului în creastă Sângele negru în zăpadă Este freamăt care cutremură cețurile Amintirilor Perdelele misterioase ale gravitației Umbra plină de noroi a bățului tobei Fulger care luminează prăpastia Cosmică Sursa ascunsă a vieții Unde ne jucăm fugind cu noi înșine PLÂNSET NAȚIONAL Pe
POEZIE ALBANEZĂ MILAZIM KRASNIQI (ÎN TRADUCEREA LUI BAKI YMERI) de BAKI YMERI în ediţia nr. 1270 din 23 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349307_a_350636]
-
se umple cu grindină O bucată de cer se prăbușește Băiatul încă nu s-a întors Ora interzisă de teamă s-a întunecat ÎNMULȚIREA MORȚII Mâine voi muri din nou În același mod În același moment Când soarele ca o creastă de cocoș însângerat Printre valurile mării în Tivar Ochii mi se vor împietri Ca niște inscripții tibetane în piatră Și nimic nu se va schimba În itinerariile zilelor Frica din nou se va apropia în mod șiret Ca un crocodil
POEZIE ALBANEZĂ MILAZIM KRASNIQI (ÎN TRADUCEREA LUI BAKI YMERI) de BAKI YMERI în ediţia nr. 1270 din 23 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349307_a_350636]
-
cu noi! De ce mergeți pe jos?” Te urci și te trezești imediat la școala din Demacușa. E adevărat, dincolo de școală noi mai avem de mers vreo jumătate de oră pe jos, pe valea pârâului, apoi trebuie să urcăm mult spre creasta muntelui, unde se află casa părintească. Acolo, până sus pe munte, nu te mai poate ajuta niciun motor. Ce frumos e să mergi pe jos, pe cărare de pământ bătătorit, ascultând susurul pârâului de alături, cu pajiștile verzi, răcoroase de-
DISTRACŢIE PE ROŢI de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1292 din 15 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349284_a_350613]
-
să te invit la discotecă, dar parcă nu am chef... - Nici eu. Trăim zilnic în tumultul și efervescența citadină. Simt nevoia de liniște, de simbioză cu natura... - În weekend-ul următor facem o ieșire pe Valea Prahovei? În munți, cu crestele lor dantelate, încă mai tronează iarna în deplinătatea sa! - Este o idee minunată! Între timp părăsiră bulevardul și pătrunseră agale pe o alee slab luminată. - Ce parfum plăcut, îmbătător! - exclamă Caterina închizând câteva clipe ochii săi albaștrii și inspirând aerul
SIMFONIA IUBIRII de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1270 din 23 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349301_a_350630]
-
adeseori Să-mi caut în cuvânt mireasă! Și dacă verbul mi-e rotund, Poemul meu e plin de-afine, Tu iartă-mă de sunt „bolund”, A câta oară vin la tine Să le-adunăm acolo sus, Prin roua plânsă de pe creste? Urc tot mai greu pe drumul spus Din începutul de poveste. Mi-e vârsta plină de cărări Și toate duc înspre departe, Găina e prin alte zări Cu ouăle de aur sparte... ................................... Dau gândurile mele-n pârg, E vară și
LA TÂRG... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1296 din 19 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349345_a_350674]
-
urlă în nopțile de nesomn, întrebându-se ( retoric) „de ce nu pot pătrunde nebănuiri celeste?”. Versurile ce urmează sunt revelatorii în acest sens: .Urlă pustiu-n mine,îl plimb iar din altare/ Ies tot la fel de singur și urc în vârf de creste/ S-azvâl spre veșnicie aceeași întrebare/ De ce nu pot pătrunde nebănuiri celeste?(Singurătate) Și cum altfel s-ar putea atinge acele „nebănuiri celeste”... decât prin rugă îndelungată... ajungându-se astfel la un grad de purificare, și doar atunci simți cum „Te
„SĂ-MI FIE PÂINEA, CA ŞI TRUPUL, /ACEEAŞI ZILNICĂ POVARĂ,” ... AXIS MUNDI , AUTOR ALENSIS DE NOBILIS. CRONICA ( VALENTINA BECART) de VALENTINA BECART în ediţia nr. 1295 din 18 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349341_a_350670]
-
și industriale, concursuri investiționale etc; • Recuperarea veniturilor anuale de cel putin 500 mln. lei luate în mod abuziv de către fosta guvernare comunistă, prin modificări legislative și distribuirea discriminatorie a banilor publici; • Promovarea cooperării directe cu Uniunea Europeană în cadrul CORLEAP, pentru a creste influență administrației publice locale la nivelui UE și asigurarea accesului la fondurile europene necesare pentru modernizarea infrastructurii etc.; • Continuarea parteneriatelor publice private (PPP) pentru prestarea serviciilor publice și dezvoltarea economică a municipiului; • Promovarea transparenței în procesul de elaborare și aprobare
RAPORT DE ACTIVITATE PENTRU PERIOADA 2013- 2014 de PRIMĂRIA MUNICIPIULUI CHIŞINĂU în ediţia nr. 1293 din 16 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349327_a_350656]
-
atrăgând dureri, Genunchii sunt roșii vorba bate piua; Muzica mă-ndeamnă să păstrez tăceri. Lucrurile stau în raiuri divine Fulgeră scândei și în gânduri ține; Spiritul, slujește trupu-i ca un fruct... Copt cu-al toamnei clipă-ruga iar, aduc. Pe semețe creste vârful Retezatul Tunetul Golgotei nu iartă păcatul, Munții îmi destramă spiritul-i în nori Atunci vocea cheamă îngeri iertători. foto: internet Referință Bibliografică: Se conjugă ziua / Elena Buldum : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1326, Anul IV, 18 august 2014
SE CONJUGĂ ZIUA de ELENA BULDUM în ediţia nr. 1326 din 18 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/349413_a_350742]
-
Acasa > Poeme > Constiinta > MUNȚI ÎNZĂPEZIȚI Autor: Maria Teodorescu Băhnăreanu Publicat în: Ediția nr. 1404 din 04 noiembrie 2014 Toate Articolele Autorului Munți înzăpeziți Acei munți care înalță albul Care ne readuc spre puritate Acei munți goi de creste Acei munți cântați de făpturi celeste Acei îngeri ce ne spun ... Ascultări tăcute Legăminte nedesfăcute Jurăminte dinainte spuse În însăși viața de aici transpuse Acei munți ... Să le auzim tăcerea Să ne ținem promisiunea Acei munți ne fac cărunți Și
MUNŢI ÎNZĂPEZIŢI de MARIA TEODORESCU BĂHNĂREANU în ediţia nr. 1404 din 04 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349766_a_351095]
-
De aici, cântecele Elisabetei Turcu urcă la coloanele de piatră ale muntelui, adunând în trecere poeme și melodii în care susură istoria Curții domnești, dragostea, veselia sau jalea argeșenilor! Veșnicia și nemărginirea, pâraiele, râul, lacul, pădurea, livada, câmpul, glezna și crestele muntelui cântă și radiază strălucire în glasul Elisabetei Turcu. Dar și omul cu trăirile sale, chiotul și bocetul, ardoarea vieții și tragismul timpului finit al ei, extazul și frâul lui, silueta speranței și piatra de moară din spatele ei, aburul visului
ELISABETA TURCU. DĂRUIREA DE SINE ÎNTRU SLUJIREA TOTALĂ A FOLCLORULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1254 din 07 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349840_a_351169]
-
2014 Toate Articolele Autorului Clipești în același spațiu dăltuit parcă pentru noi ori..așa îl simțim; tresari la foșnetul pădurii ce-și spune mai departe povestea. Gândești la noi? Atunci nu ești departe! În memoria retinei ne-au rămas o creastă de munte, cerboaice și brazi, verde ce se rostogolește molcom printre izvoarele reci. Azi nu-i nimic potrivnic, ci simplă devenire. În vene-ți curge clipa ce ne-a rotit în ceruri, iar dorul e cunună de maci însângerați ce
AMPRENTARE de MIHAELA OANCEA în ediţia nr. 1235 din 19 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/349862_a_351191]