1,373 matches
-
doi martiri necunoscuți, în timp ce dala de marmură care bloca intrarea păstra totuși o inscripție în limba greacă: Aici și acolo (se află) sânge de martiri. Cercetările arheologice au evidențiat și existența unui mormânt martiric și a unei construcții anexe, anterioare criptei și bazilicii, la începutul secolului IV. Fiind cel mai vechi monument paleocreștin de pe teritoriul României, bazilica (secolele IV-VI) are o lungime de 36 m și o lățime de 14 m. 10. Tomis (jud. Constanța) Până în 1959, sectorul necropolelor la
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
ortodoxiei teologice, păstrând cu rigurozitate relațiile cu centrele majore. Prin anul 368-369, la Tomis, episcopul Bretanion (Bretannion) se opunea energic împăratului Valens (364-378), care, trecând prin cetatea tomitană, încerca să impună erezia ariană. Cinci bazilici din cele șase descoperite au cripte relicvariu sub altar. Și aici o amintim pe cea aparținând bazilicii mari, din sectorul vestic al orașului antic, care poate fi considerată cea mai vastă cruciformă specifică unui edificiu de cult paleocreștin. Este interesant că nu s-au descoperit până
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
unui edificiu de cult paleocreștin. Este interesant că nu s-au descoperit până acum urmele unui baptisteriu. Din decorarea cu picturi a bazilicilor, merită semnalate fragmentele de frescă în desen geometric și floreal păstrate pe pereți și pe tavan spre cripta bazilicii, identificate arheologic sub Liceul nr. 2, din municipiul Constanța, liceu situat pe malul înalt al portului antic. Chiar dacă aparțin edificiilor cultuale, trebuie amintite cele două mozaicuri din pavimente, care ce ne oferă o imagine vie despre acest tip de
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
mortar impunătoare locașuri de rugăciune. Efectuarea unor săpături arheologice, între anii 1891-1909, sub conducerea lui Grigore Tocilescu (1850-1909), George Murnu (1868-1957), Gustav V. Kube (1884-1918) ș.a., au dus la descoperirea progresivă a cinci bazilici paleocreștine (una episcopală). Trei bazilici au cripte pentru martiri (bazilica A) și moaște de martiri: bazilicile C, construită într-o fostă cisternă, și D, cu transept (datate între secolele IV-VI). Alte două bazilici se află în afara zidului de incintă: la nord de oraș, în zona cimiterială
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
martiri (bazilica A) și moaște de martiri: bazilicile C, construită într-o fostă cisternă, și D, cu transept (datate între secolele IV-VI). Alte două bazilici se află în afara zidului de incintă: la nord de oraș, în zona cimiterială, cu criptă pentru martiri, și la vest, o bazilică al cărei transept a fost adăugat planului inițial în secolele V-VI. Efectuarea unor săpături de salvare în anul 1968, de către G. Papuc de la Muzeul din Constanța, săpături realizate pe pantele dealului de la
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
proporționată (30 m x 17,6 m), construită din pietre legate cu mortar, era trinavată, cu un nartex tripartit, un diaconicon, un phile, o absidă semicirculară către est și un atrium la vest, a fost descoperită între 1971-1973 împreună cu o criptă mare (2,70 m x 2,30 m; h. 2,50 m, în formă circulară) - necunoscută altădată - conținând scheletele a cinci martiri. Contemporană bazilicii, cripta a fost identificată sub pavimentul prezbiteriului și avea stabilită legătura cu navata centrală a edificiului
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
semicirculară către est și un atrium la vest, a fost descoperită între 1971-1973 împreună cu o criptă mare (2,70 m x 2,30 m; h. 2,50 m, în formă circulară) - necunoscută altădată - conținând scheletele a cinci martiri. Contemporană bazilicii, cripta a fost identificată sub pavimentul prezbiteriului și avea stabilită legătura cu navata centrală a edificiului printr-un culoar cu trepte. Scara de acces spre criptă este încadrată între ziduri tencuite ce închid un culoar lat de 1,15 m; pereții
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
2,50 m, în formă circulară) - necunoscută altădată - conținând scheletele a cinci martiri. Contemporană bazilicii, cripta a fost identificată sub pavimentul prezbiteriului și avea stabilită legătura cu navata centrală a edificiului printr-un culoar cu trepte. Scara de acces spre criptă este încadrată între ziduri tencuite ce închid un culoar lat de 1,15 m; pereții interiori ai criptei sunt tencuiți cu stuc. Imediat după degajare, s-a mai putut vedea pe latura de est, textul unei inscripții cu vopsea albăstruie
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
identificată sub pavimentul prezbiteriului și avea stabilită legătura cu navata centrală a edificiului printr-un culoar cu trepte. Scara de acces spre criptă este încadrată între ziduri tencuite ce închid un culoar lat de 1,15 m; pereții interiori ai criptei sunt tencuiți cu stuc. Imediat după degajare, s-a mai putut vedea pe latura de est, textul unei inscripții cu vopsea albăstruie, text care, datorită contactului cu aerul, a devenit aproape ilizibilă. N-a putut ajuta la o mai bună
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
pastophorium și trei scări de piatră ce uneau nartexul de navata centrală care se separă de cele laterale prin șiruri de coloane. Conform tipului elenistic, îi distingem de la V la E nartexul, imediat după atrium. Nu s-a găsit nici o criptă. Bazilica episcopală a cetății, construită la începutul secolului V, după cum a dedus V. Pârvan prin analiza materialele arheologice, a fost reconstruit de cel puțin patru ori până în secolul VI și apoi distrus de avari și slavi (secolul VII); 3) bazilica
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
demantelat și destinat cultului creștin ridicându-se o bazilică în secolul IV, refăcută în următorul (i se adaugă și un nartex cu trei încăperi), atașându-i-se din secolul VI și un atrium mare la vest de nartex și o criptă mică pentru relicve (1,35 m x 1 m), care datorită prezenței unei intrări pe scara îngustă ce accede într-însa, ne indică nivelul de călcare în bazilică. Cripta construită sub altar, din piatră legată cu mortar, are o mică
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
VI și un atrium mare la vest de nartex și o criptă mică pentru relicve (1,35 m x 1 m), care datorită prezenței unei intrări pe scara îngustă ce accede într-însa, ne indică nivelul de călcare în bazilică. Cripta construită sub altar, din piatră legată cu mortar, are o mică absidă spre est și un vestibul în trepte spre vest, pavimentat cu plăci de piatră, datorită fundației sale simetrice față de axul longitudinal al edificiului a fost considerată de V.
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
m; paviment cu cărămizi) cu două baze de coloane indicând prezența unui prophylon. Între absidă și zidul acesteia există un mic pasaj (deambulatorium). Spre absidă, situată spre estul interior al bazilicii, se află și altarul sub care se află și cripta care, la rândul ei - după cum ne-o descrie V. Lungu este situată - la subsol și e mărginită la suprafață de o altă absidă care constituie synthronul. Intrarea în criptă realizându-se pe latura de sud și are dimensiunile 1 m
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
al bazilicii, se află și altarul sub care se află și cripta care, la rândul ei - după cum ne-o descrie V. Lungu este situată - la subsol și e mărginită la suprafață de o altă absidă care constituie synthronul. Intrarea în criptă realizându-se pe latura de sud și are dimensiunile 1 m x 1,20 m și înălțimea de 2,20 m. Pe laturile de est și de nord se află câte o nișă de cărămidă unde erau depuse sfintele moaște
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
realizându-se pe latura de sud și are dimensiunile 1 m x 1,20 m și înălțimea de 2,20 m. Pe laturile de est și de nord se află câte o nișă de cărămidă unde erau depuse sfintele moaște. Cripta este asemenea unei cavități din subsol ce are pe latura de răsărit nișa unui reliquarium, iar pe cea de nord, una mai mare, poate pentru ofrande. Datarea bazilicii este stabilită arheologic pentru secolul VI; 3) bazilica cimiterială (E) așezată pe
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
306-337) imediat după 324, am avea una din cele mai vechi (bazilici, n.n.) din Sciția Minor. Descoperirile din ultimii ani au scos la iveală unele elemente constructive legate de bazilică, precum cercetările recente care au arătat că bazilica suprapune o criptă sau un mormânt martiric. Datarea bazilicii cimiteriale a fost stabilită pentru secolul IV; 4) bazilica forensis, descoperită la sfârșitul secolului XIX, orientată N-S lângă Via principalis. Creată pentru scopuri laice, ulterior a fost înlocuită de o bazilică creștină uninavată
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
descoperită la sfârșitul secolului XIX, orientată N-S lângă Via principalis. Creată pentru scopuri laice, ulterior a fost înlocuită de o bazilică creștină uninavată (24 m), zidită din pietre legate cu pământ, cu o absidă mică spre est și fără criptă. Monumentul datează din secolul IV. 12. Alte necropole din Sciția Minor 12.1. Amza (Telița, jud. Tulcea) În urma cercetărilor efectuate în așezarea de la Amza de către V. H. Baumann, s-a constatat o preluare și o perpetuare a unor culte păgâne
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
solidi (monede de aur). Așezământul, un adevărat centru monastic, cenobitic, prezintă mai multe construcții complementare bazilicilor (asemănări în numeroase alte centre din Balcani). Complexul mănăstiresc-călugăresc de la Ibida a cunoscut trei etape, din succesiunea cărora ni se relevă două bazilici, fără cripte, funcționabile între secolele IV și VII. Reluarea cercetărilor sistematice începând cu anul 2001 a prilejuit dezvelirea altor importante vestigii: a fost cercetat zidul de incintă în punctele Curtina G și Poarta de Vest, au ieșit la iveală pillae-le podului antic
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
una sau mai multe camere, acoperite uneori de câte un tumul ca lângă Axiopolis etc., unele tencuite și decorate în interior cu picturi specifice epocii, ca la Durostorum și Tomis (până în secolul IV inclusiv), altele aveau forma și rolul unor cripte adăpostind relicve de martiri, dispuse sub altarul unor bazilici paleocreștine. b) Observații Mormintele de inhumație (sec. I-IV) se pot grupa în: 1) morminte tumulare scad din importanță după secolul IV și odată cu utilizarea sarcofagelor (adăpostite sub tumuli); 2) morminte
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
E), poziția mâinilor pe bazin precum și a unor cruci modeste din sârmă de bronz etc. 2.2. Monumente funerare Monumentele funerare constituie o altă serie de indicii privind prezența elementelor paleocreștine în necropolele din Sciția Minor, dintre care amintim: 1) cripta bazilicii A de la Argamum, plasată sub prezbiteriu; 2) sarcofagul din piatră sau alte construcții funerare de la Callatis (jud. Constanța) precum: a) mormintele cu cameră boltită și cu dromos (M78, M318, M338), care prezintă elemente paleocreștine (o inscripție creștină, semnul frecvent
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
camere mortuare realizate în pereții galeriei în care au fost introduși câte 2-3 defuncți dispuși alăturat ori sub forma unui complex funerar de forma unor galerii multiple în formă de cruce (secolele V-VI); asemănări la Tomis, Odessos, Provadia; 3) cripta martirică de sub altarul bazilicii de la Halmyris (Dunavățul de Jos, jud. Tulcea), prevăzut cu dromos (descoperită la 15 august 2001). Monumentul conține scheletele a doi martiri (Epictet și Astion, secolul III). Asistăm la o înhumare ulterioară din secolul VI, precum și la
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
doi martiri (Epictet și Astion, secolul III). Asistăm la o înhumare ulterioară din secolul VI, precum și la o serie întreagă de elemente paleocreștine: reprezentări picturale în roșu și verde, scrieri epigrafice, orientarea V-E a scheletelor, absența inventarului etc.; 4) cripta mică a unei bazilici din Histria (jud. Constanța), descoperită în 1950. Cripta, zidită din cărămizi legate cu mortar, a fost prevăzută cu o scară din cărămidă construită în partea de sud și în navata centrală a bazilicii (secolul VI); 5
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
din secolul VI, precum și la o serie întreagă de elemente paleocreștine: reprezentări picturale în roșu și verde, scrieri epigrafice, orientarea V-E a scheletelor, absența inventarului etc.; 4) cripta mică a unei bazilici din Histria (jud. Constanța), descoperită în 1950. Cripta, zidită din cărămizi legate cu mortar, a fost prevăzută cu o scară din cărămidă construită în partea de sud și în navata centrală a bazilicii (secolul VI); 5) cripta-martyrium (3,50 m) de la Niculițel (jud. Tulcea), de formă cubică și
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
de acces comună: o înhumare în sicriu și alte trei direct pe pământ; orientarea în paralel (una la vest și cealaltă la est de camera de acces, denotă influența tehnicii constructive a mormintelor creștine siriene asupra celor din Tomis; d) criptele pentru relicve prezente la 5 din 6 bazilici; cea a bazilicii mari din sectorul vestic al orașului poate fi considerată cea mai vastă construcție cruciformă pertinentă aparținând unui edificiu de cult paleocreștin; 7) monumentele funerare din Tropaeum Traiani (Adamclisi, jud.
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
cea a bazilicii mari din sectorul vestic al orașului poate fi considerată cea mai vastă construcție cruciformă pertinentă aparținând unui edificiu de cult paleocreștin; 7) monumentele funerare din Tropaeum Traiani (Adamclisi, jud. Constanța) sunt reprezentate de: a. prezența a două cripte pentru martiri: 1) bazilica «simplă» A, care conține scheletele a 5 martiri. Cripta, identificată sub pavimentul prezbiteriului, prevăzută cu o scară de acces, avea o inscripție realizată cu vopsea albăstruie pe peretele estic. Textul inscripției, probabil, vreun citat biblic, nu
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]