2,116 matches
-
aici sînt doar cîteva dintre cele apte să-l situeze pe Ilarie Voronca În centrul problematicii avangardiste, considerată În dimensiunile sale cele mai general-definitorii. Fiecare text programatic semnat de poet conduce de fapt spre acest nucleu ideatic În funcție de care se cristalizează și perspectiva sa particulară asupra poeziei. S-a putut observa de altfel, din aserțiunile citate anterior, că diversele nivele ale „stării de spirit” tipic avangardiste, așa cum o aproximează poetul nostru, sînt intricate, comunicînd intim Între ele și dovedind, prin chiar
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
mai devreme sau mai tîrziu, la majoritatea poeților de avangardă. Tovarășii de idei ai lui Voronca - un Stephan Roll, Sașa Pană, Geo Bogza - nu vor face excepție de la regulă. Între asemenea repere, definitorii pentru „starea de spirit” avangardistă, s-a cristalizat și la Ilarie Voronca o viziune specifică asupra poeziei, a noii „gramatici” a poemului; acel poem În a cărui „singură morală și religie” afirmase că se Încrede, găsind În el autentica sa „tărie” și „singurul (său) Îndemn”. PENTRU O NOUĂ
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
Întoarcerea spre izvorul de Început (senzația primă)”, despre care vorbește Voronca, intră În același sistem de coordonate: „Dincolo de Înregistrările trecute sau prezente, senzația, prinsă stea În cleștele poemului actual, Înviorează, uimește, pătrunde ca o injecție”. Sau: „Poemul țipă, vibrează, dizolvă, cristalizează, Înspăimîntă sau calmează. Imaginile se Îmbulzesc nu În comparații sterpe, ci În asociații-fulgere, frunziș În noapte. // Orice vers e o sumă de noi posibilități, o altă soluție a ecuației primare” - pentru a ajunge la această definiție sintetică a „poeziei noi
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
și efervescente: „Înțelesul” - scrie poetul - „trebuie perceput cu antenele ființei Întregi, mai presus de inteligență și logică”, poezia e funciarmente „ritm”, tradus În termenii unui vitalism exacerbat, pe care fluxul imagistic e chemat să-l Întrețină: „Poemul țipă, vibrează, dizolvă, cristalizează, umbrește, zgîrie, Înspăimîntă sau calmează. Imaginile se Îmbulzesc nu În comparații sterpe, ci În asociații-fulgere, frunziș În noapte. Orice vers e o sumă de noi posibilități, o altă soluție a ecuației primare”. Dacă ne reamintim că În același articol, doar
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
exemplu: amurg / alpenstock / apa; amurg / surîsul / strigătele / urcă; cer / țevi / trei; la cer / face reverențe / trei-; ca pe / alpenstock; Parc / inel etc. etc. Întreaga poezie e plină de asemenea mărci autoreferențiale sau de motivare analogică a semnificantului. Încît finalul „Imn cristalizat În azbest, Început de psalm” numește nu doar la modul metaforic o „impresie” subiectivă relativă la peisaj (drumul pe care circulă pneul automobilistic), ci și rezultatul structurării textului ca poezie-imn. E, desigur, aici, numai un exemplu, ilustrativ pentru complexitatea construcției
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
realizează tocmai acea imagine-„construcție abstractă” (adică abstrasă, scoasă din ordinea constituită a realului), „cu raporturi de linie și culoare echilibrate”, care, transpuse În planul cuvîntului Înseamnă - la nivel reprezentativ-plastic - concentrare a „reportajului”, sinteză a „notației” În imagini dens materiale, „cristalizate” În linii ferme, - reducție la limită a confesiunii directe, În profitul obiectivării (Întărită de un relativ eliptism al frazei și de absența legăturii aparente În versurile-imagini); iar la nivelul substanței verbale ca atare, avem de-a face cu o unificare
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
vers nu este Însă un punct terminus al itinerariului imnic: poezia rămîne deschisă. Un asemenea discurs „infinit” ce-și caută pretextele pretutindeni, pînă la a lăsa impresia de autogenerare, contrazice desigur viziunea ratificată de tradiție asupra textului poetic „rotund”, echilibrat, cristalizat În precise structuri „definitive”. Dar el corespunde perfect unei definiții a poeziei concordante cu „starea de spirit” avangardistă, pentru care - cum am subliniat pe parcurs - Înaintea oricărei coagulări „perfecte” a expresiei, contează impulsul vital dinamic, „neliniștea”, fervoarea vizionară, capacitatea de
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
sociologiei educației și, cu atât mai mult, în terminologia managementului clasei de elevi. Implicarea nu devine socială în clasa de elevi prin extensia de la individ la colectivitate. Atributul de a fi socială se asociază implicării atunci când valorile în jurul cărora se cristalizează atitudinile elevilor sau ale grupurilor școlare au o înaltă semnificație socială, când pregătirea acțiunii și realizarea ei afectează global viața comunității școlare. O personalitate se implică social când năzuiește și activează pentru binele colectivității, în timp ce un subgrup școlar, care nu
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
forțelor de câmp: ele devin circulare (această concluzie a rezultat dintr-o teorie fizică), pentru că la intersecția între două forțe vectoriale se produce o deviere de traiectorie, de direcție și, bineînțeles, ia naștere o nouă configurație. Structura personalității cristalizate Atributul „cristalizată” a fost preluat prin transfer lingvistic, cu adaptare la context din teoria inteligenței, elaborată de R. Cattel. Pentru problema noastră însă, semnificațiile sunt mult mai bogate. Fundamentele concrete pentru construcția PC (personalitate cristalizată) sunt plasticitatea și flexibilitatea PB. În urma unei
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
ajungând în final la un fel de revelație divină, un moment de intuiție cu care poezia se încheie”265. În cazul celor mai mulți dintre scriitorii amintiți persistă încă o anumită tendință de a privilegia momentele de intuiție absolută sau de „emoție cristalizată în tipare atemporale”266. Pe bună dreptate, Marjorie Perloff observa, discutând funcția elementului narativ în scrierile unor poeți ca Eliot, Stevens ș.a.m.d., că nucleele epice - apărând adesea într-o formă relativ închisă și egocentrică, așa cu se întâmplă
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
de la o epocă la alta. În primul rând, trebuie să observăm că pare greu de explicat cum a putut apărea - destul de devreme, dacă ne gândim la situația particulară a literaturii române, în cadrul căreia formele propriu-zis literare au început să se cristalizeze abia prin secolul al XVIII-lea - acest tip de literatură ce trădează, printre altele, o evidentă neîncredere în poezie și în gravitatea sa oraculară. Un discurs (liric) care să valorifice virtuțile limbajului prozaizant, întemeiat pe redare, indiferent la mijloacele de
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
Este drept că elemente narative existau și în poezia modernistă, mai ales în spațiul anglo-saxon (la Yeats, Eliot sau Stevens), dar cel mai adesea apăreau într-o formă închisă și egocentrică, slujind exprimării unui moment de intuiție absolută, de emoție cristalizată în tipare atemporale. Dimpotrivă, în poezia lui Cărtărescu, se remarcă o deschidere spre ceea ce este vag, contingent, neformat, nedesăvârșit în limbaj și în experiență. Spre ceea ce este, cu alte cuvinte, foarte uman. Într-adevăr, poemele lui Mircea Cărtărescu par să
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
căreia se va focaliza cea mai mare parte a activității didactice. Adepții acestei pedagogii sunt interesați de erorile pe care elevul le generează În Învățare, un asemenea model servind drept referință mișcărilor și tendințelor de educație nouă care s-au cristalizat În cel puțin două direcții: - prima direcție, calificată drept „model al descoperirii”, prezintă Învățarea ca un proces „natural”, singura constrângere fiind respectarea locului central ocupat de elevul-subiect. În acest caz, Învățarea ar rezulta dintr-un singur proces de autostructurare, În
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
prezența unor opțiuni multiple, care nu sunt însă dublate de reguli clare care să ghideze luarea unei decizii. Complexitatea problemelor de ordin etic poate fi, la rândul său, reflectată în aceste atitudini contradictorii. Atitudinile contradictorii față de testarea genetică se pot cristaliza în nesiguranță și anxietate, în situațiile de luare a unei decizii legate de: a) testarea propriu-zisă; b) opțiunile pe care individul le are după testare. Într-o fază de început a consilierii genetice, se considera că simpla educare sau informare
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
nu primește în cuget cele spuse de alții, acela este un om de nimic. Hesiod În filosofia Renașterii demnitatea se axează pe libertate, iar definirea omului, în primul rănd, pe conceptul teologic. Concepția lui Giovanni Pico della Mirandola, încearcă să cristalizeze filosofia lui Platon și cea a lui Aristotel. În lucrarea Despre demnitatea omului, autorul se referă și la actul creației universului, omul fiind privit ca pe o lucrare a lui Dumnezeu. Ființa umană are puterea de a-și stabili propriile
Fericirea ca demnitate umană în „Etica nicomahică”. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Mihaela Alexandra Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2298]
-
definește un stil cu mult mai flexibil, în care arta de a dirija, de a determina etc. presupune un grad superior de adaptabilitate în plan decizional la dinamică realităților. Secțiunea I Teoria generală a managementului Managementul, că știința, s-a cristalizat relativ recent, prin eforturile depuse de un mare număr de specialiști de pe întreg mapamondul, ca răspuns la stringentele necesități ale practicii sociale. Multiplele sale utilizări trimit la două idei în definirea modernă a "managementului", aceea de practică, exercițiu, de exemplu
Managementul public by Doina Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/1109_a_2617]
-
mare parte a organizațiilor, inclusiv în cele private: fiecare așteaptă că celălalt să înceapă și în special "șeful" care ar trebui să reprezinte exemplul. Conform acestei logici, orice funcționar are dreptul să aștepte primul pas al celuilalt, generalizarea acestei atitudini cristalizând, în mod evident, inerția organizației. În fapt, ea provoacă foarte usor critici din partea superiorilor ierarhici care nu cunosc întotdeauna motivele și constrângerile specifice (lipsa informațiilor, a mijloacelor sau eforturilor). Astfel, superiorul ierarhic este adesea factor de insatisfacție. În organizațiile publice
Managementul public by Doina Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/1109_a_2617]
-
întrebați în cadrul unor teme de specialitate, ce știi să faci, sau ce realizezi cu ușurință, sau la ce te pricepi, îi vezi cum caută în afara lor, cănd ar trebui să caute înlăuntrul lor, căteva bobițe de inspirație care să le cristalizeze alt sărman răspuns, în afara acelui “nimic”.
„Să fie sfȃrşitul? Sau abia atunci începi?” Constantin Noica Savuroase paradigme pedagogice în sos de pasiune. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2311]
-
pertinență axiologiile cele mai novatoare ale întreprinderii; etica uniunii s-a substituit politicii antagonismelor, operând o răsturnare impresionantă a valorilor și a instrumentelor de interpretare. Această "reconciliere" multiformă, aclamată în interiorul întreprinderii, poate fi rezumată în viziunea comunitară pe care o cristalizează: este vorba de a institui întreprinderea în "comunitate" endogenă pentru a-i asigura mai bine competitivitatea pe scena economică. Identitare, culturale și comunitare, așa par a fi simptomele majore ale "revoluției" la care ar fi chemată "întreprinderea de mâine". Pentru
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
grup în complexitatea schimburilor și relațiilor pe care le pune în scenă: ca și în alte câmpuri sociale, el urmărește să degajeze modul de comunicare aflat în joc, a cărui specificitate este aici producția ierarhică a pozițiilor pe care le cristalizează: semnificațiile schimbătoare și contradictorii date de actori, în diverse situații ierarhice, raporturilor de subordonare și / sau de superioritate zilnic reinventate formează materialele principale ale etnologului. Apare astfel un fel de inversare a demersurilor practicate în mod curent în întreprindere, în
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
a autorității alohtone care deținea uzina din Dacca. Ulterior, această distanțare față de dominația străină s-a dovedit a fi fost la baza nu numai a structurii sociale a grupului, ci și a relațiilor dintre categoriile ierarhice antagonice, așa cum s-au cristalizat ele de la preluarea funcțiilor de către directorul din Bangladeș în urma războiului de eliberare a țării din 1971. Independența națională a fost însoțită atunci de o reformă profundă a raporturilor interne, plasându-i în fapt în aceeași tabără politică pe director (mai
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
supuse unor deplasări și reamenajări conceptuale notabile în ce privește predilecția pentru o clasă sau alta, se oferă ca un fel de operator simbolic de legătură între o întreprindere împărțită de alegerea unor obiecte privilegiate și o continuitate antropologică simptomatică, capabilă să cristalizeze noi problematici. Din alt punct de vedere, lucrările antropologice focalizate pe întreprindere, înțeleasă în dimensiunea ei de ancorare a unui grup social specific traversat de procese ierarhice schimbătoare, par în configurația actuală în măsură să surprindă nemijlocit efectele globalizării economice
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
81. În al treilea rând, noile piețe ale credințelor pun accentul pe importanța condițiilor economice și politice, a producției lor nemijlocit internaționalizate și întotdeauna specifice. Atingând marile sisteme religioase și concretizările acestora în peisajele naționale, cum sunt cultele locale, ele cristalizează și instituționalizează fabrici identitariste cu atât mai instrumenta lizate cu cât reprezintă refugii securitare. Departe de a fi răspunsuri schismatice mecanice la o uniformizare mitică a microcosmurilor, ele fac legătura între sensul endogen al situațiilor singulare și ocultarea necesară a
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
1998). 101 După expresia lui M. Kilani (op. cit.), de exemplu, care păstrează această viziune ca pe o declinare, printre altele, a cuplului local / global, din care face axa directoare a antropologiei și, prin urmare, a lucrării sale. 102 Întrepătrunderea mizelor cristalizate în jurul controlului locuințelor miniere transformate în locuințe sociale (în jur de 70 000 pentru ansamblul regiunii de Nord) oferă un exemplu foarte semnificativ. Cf. F. Desage, La bataille des corons, Lucrare de master în științe politice, Lille, Université de Lille
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
din urmă, pentru China, perioada 1989-1991 s-a dovedit a fi crucială pentru modificarea percepției elitei conducătoare asupra consecințelor interdependenței. Astfel, deși presiunile pentru schimbare au existat înainte de sfârșitul Războiului Rece în fiecare dintre cazurile examinate, perioada 1989-1991 le-a cristalizat crizele de tranziție a identității. Bineînțeles că discontinuitățile cauzate de aceste presiuni ar putea fi interpretate ca reflectând predicțiile neorealiste. Din această perspectivă, presiunile reflectă tendințe latente către o ordine multipolară mai conflictuală, în care statele de rangul doi adoptă
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]