823 matches
-
pe umeri cojoace din blănuri albe, fără poale și fără mâneci, gerul alungase vrăbiile și pițigoii flămânzi, găinile și curcile se retrăseseră de bună voie și forțate de ger În poiată și solicitau masa de seară prin vitejii lor reprezentanți: Cristofor care pășea rar și tot țanțoș, doar că mărgelele roșii aveau unele inserții de vinețiu și Napoleon, cocoșul imens și porumbac al bunicilor, botezat astfel tot de către Victor cel iubitor de istorie. Aneta a ieșit zgribulită pe colțul prispei și
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
iar viteza lui de creștere, până ajunge la mărimea unui deget mic de la mână, surprinde aproape la fel de mult ca și aspectul lui vâscos. Nici macar celebra Broma din Caraibe, care a distrus flote întregi, inclusiv pe cea din urmă a lui Cristofor Columb, ce s-a năruit sub ochii lui că hârtia udă în dreptul coastelor jamaicane, nu se compară cu temutul Niho-Nui sau Marele Dinte, care trece prin lemnul corăbiilor că prin ceară. Tané să ne păzească! exclama imediat Vetéa Pitó, pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
nu o duc mai bine: 8,8 ore de muncă zilnică pe parcursul a cinci zile!!! Ți se încrețește pielea de groază!...Și ați văzut unde au ajuns: tocmai la capătul lumii, acolo unde i-a și descoperit cu mare greutate Cristofor Columb Sen. Ori, pentru a nu vă răpi prea mult din timpul dumneavoastră de odihnă de la serviciu, că aici se fac lucrurile oficial de serioase, să aterizăm și în ograda noastră indigenă. Muncim 7,6 ore în medie maximă în
CÂINELE DIZIDENT by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/505_a_1289]
-
6 apartamente, București, str. Aviator Sanatescu 14. 1362. Constantin Elenă, 10 apartamente, București, str. Dragoș Vodă 59; str. Răspântiilor 22. 1363. Cojan M. Elenă, 19 apartamente, București, str. Vespasian 54. 1364. Cristoforu Miltiade, 6 apartamente, București, Cal. Colentina 111. 1365. Cristofor Victor, 10 apartamente, Iași, Pasaj. Cuza Vodă 1. 1366. Constantinescu Elenă, 4 apartamente, București, str. Făinari 72. 1367. Celeta N. Marin, 7 apartamente, București, str. Alex Sahia 47 Bușteni, str. Băilor 25. 1368. Crutzescu Eliza, 10 apartamente, București, str. Latină
EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]
-
Zosima C. Zoie, 53 apartamente, București, calea Văcărești 12. 8468. Zamfir Gheorghe, 6 apartamente, București, str. Salvator 25, calea Rahovei 137, str. Lămâiței 30. 8469. Zervantian Avedis, 6 apartamente, București, str. Vasile Lascăr 100, str. Traian 181. X. 8470. Xantopol Cristofor, 17 apartamente, București, str. Episcopu Radu 38, str. Lipscani 57, str. Despot Vodă 5. 8471. Xenopol Radu și Dimitrie, 2 apartamente, București, str. Poenaru Bordea 6. 8472. Xantopol I. Sever, 4 apartamente, București, str. Sf. Ilie 10. 8473. Dinu Aurel
EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]
-
Grigurcu), cât și despre „suprarealismul de fond al autoarei”, stând sub semnul lui Gellu Naum (Adrian Popescu), ori despre legături cu „lumea necuvintelor” lui Nichita Stănescu, câtă vreme, în volumul Străpuns de negăsire (2000), unele afinități „sunt ușor decelabile” (Ion Cristofor). Varietatea asociațiilor livrești confirmă, într-un fel, un răbdător exercițiu literar, desfășurat în subterană, ale cărui dimensiuni pot fi doar bănuite. Un fapt rămâne însă incontestabil, și anume că, după un debut lipsit de relief și fără consecințe vreme îndelungată
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288624_a_289953]
-
precum furtunoasele oceane”. SCRIERI: Nesomnul metaforei, postfață Gheorghe A. M. Ciobanu, Piatra Neamț, 1999; Preludiu pentru tăceri - Prelude for Silence, ed. bilingvă, tr. Roxana Marcu, postfață Cristian Livescu, Piatra Neamț, 2000; Cuibul flăcărilor, pref. Mircea Petean, Cluj-Napoca, 2000; Străpuns de negăsire, postfață Ion Cristofor, Cluj-Napoca, 2000; Tristeți nimbate, postfață Constantin Cubleșan, Cluj-Napoca, 2001; Între două bătăi de secundă, Cluj-Napoca, 2001; Măsura cenușii, pref. Adrian Popescu, Cluj-Napoca, 2002; 50 de poeme, Cluj-Napoca, 2002. Ediții: Memoria exilului românesc. Scrisori din arhiva Chiriachița și Traian Popescu, pref.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288624_a_289953]
-
2000; Tristeți nimbate, postfață Constantin Cubleșan, Cluj-Napoca, 2001; Între două bătăi de secundă, Cluj-Napoca, 2001; Măsura cenușii, pref. Adrian Popescu, Cluj-Napoca, 2002; 50 de poeme, Cluj-Napoca, 2002. Ediții: Memoria exilului românesc. Scrisori din arhiva Chiriachița și Traian Popescu, pref. Ion Cristofor, Cluj-Napoca, 2002 (în colaborare cu Ion Cristofor); Ion Caraion, Scrisori către Nicolas Catanoy, pref. Ion Cristofor, Cluj-Napoca, 2003. Repere bibliografice: Lucian Strochi, O ingenuă - Maria Pal, „Asachi”, 2000, 133; Adrian Țion, Ut pictura poesis, „Cetatea culturală”, 2000, 10; Ion Cristofor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288624_a_289953]
-
2001; Între două bătăi de secundă, Cluj-Napoca, 2001; Măsura cenușii, pref. Adrian Popescu, Cluj-Napoca, 2002; 50 de poeme, Cluj-Napoca, 2002. Ediții: Memoria exilului românesc. Scrisori din arhiva Chiriachița și Traian Popescu, pref. Ion Cristofor, Cluj-Napoca, 2002 (în colaborare cu Ion Cristofor); Ion Caraion, Scrisori către Nicolas Catanoy, pref. Ion Cristofor, Cluj-Napoca, 2003. Repere bibliografice: Lucian Strochi, O ingenuă - Maria Pal, „Asachi”, 2000, 133; Adrian Țion, Ut pictura poesis, „Cetatea culturală”, 2000, 10; Ion Cristofor, Sintaxa ambiguității, TR, 2001, 5-6; Ion Cristofor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288624_a_289953]
-
cenușii, pref. Adrian Popescu, Cluj-Napoca, 2002; 50 de poeme, Cluj-Napoca, 2002. Ediții: Memoria exilului românesc. Scrisori din arhiva Chiriachița și Traian Popescu, pref. Ion Cristofor, Cluj-Napoca, 2002 (în colaborare cu Ion Cristofor); Ion Caraion, Scrisori către Nicolas Catanoy, pref. Ion Cristofor, Cluj-Napoca, 2003. Repere bibliografice: Lucian Strochi, O ingenuă - Maria Pal, „Asachi”, 2000, 133; Adrian Țion, Ut pictura poesis, „Cetatea culturală”, 2000, 10; Ion Cristofor, Sintaxa ambiguității, TR, 2001, 5-6; Ion Cristofor, Poezia ca „joc al căutării”, „Cetatea culturală”, 2001, 10
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288624_a_289953]
-
Cristofor, Cluj-Napoca, 2002 (în colaborare cu Ion Cristofor); Ion Caraion, Scrisori către Nicolas Catanoy, pref. Ion Cristofor, Cluj-Napoca, 2003. Repere bibliografice: Lucian Strochi, O ingenuă - Maria Pal, „Asachi”, 2000, 133; Adrian Țion, Ut pictura poesis, „Cetatea culturală”, 2000, 10; Ion Cristofor, Sintaxa ambiguității, TR, 2001, 5-6; Ion Cristofor, Poezia ca „joc al căutării”, „Cetatea culturală”, 2001, 10; Florin Rogojan, „Străpuns de negăsire”, ST, 2001, 7-8; Marian Barbu, Ferestre deschise, CNT, 2001, 36; Marian Barbu, Devenirea întru poezie, „Cetatea culturală”, 2002, 6
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288624_a_289953]
-
Cristofor); Ion Caraion, Scrisori către Nicolas Catanoy, pref. Ion Cristofor, Cluj-Napoca, 2003. Repere bibliografice: Lucian Strochi, O ingenuă - Maria Pal, „Asachi”, 2000, 133; Adrian Țion, Ut pictura poesis, „Cetatea culturală”, 2000, 10; Ion Cristofor, Sintaxa ambiguității, TR, 2001, 5-6; Ion Cristofor, Poezia ca „joc al căutării”, „Cetatea culturală”, 2001, 10; Florin Rogojan, „Străpuns de negăsire”, ST, 2001, 7-8; Marian Barbu, Ferestre deschise, CNT, 2001, 36; Marian Barbu, Devenirea întru poezie, „Cetatea culturală”, 2002, 6; Elena-Esther Tacciu, „Măsura cenușii”, „Minimum”, 2002, 187
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288624_a_289953]
-
ST, 1992, 11-12; Ștefan Baciu. Biobibliografie, APF, 1992, 2; Radu Aldulescu, O lume pierdută, RL, 1992, 7; Românii, 19-21; Arșavir Acterian, Ștefan Baciu și revista „Mele”, RL, 1993, 3; Doina Uricariu, Triplu salt oceanic și liric, RL, 1993, 3; Ion Cristofor, Un poet al dorului: Ștefan Baciu, TR, 1993, 3; Ioana Pârvulescu, Brașovul din Pacific, RL, 1995, 3; Pericle Martinescu, Un „șagunist” în Hawaii, RL, 1995, 14-15; Roxana Sorescu, România - spațiu ficțional, LCF, 1995, 27; Popa, Convergențe, 72-77, 82-86; Ioana Pârvulescu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285525_a_286854]
-
1997; Statuile disperării, Cluj-Napoca, 1998; Ultimul cuvânt, Cluj-Napoca, 1999; Veghe și somn, Cluj-Napoca, 1999; Dialog cu hârtia, Cluj-Napoca, 2000; Sfârșit de coridă, Cluj-Napoca, 2001; Încercare de bust, Cluj-Napoca, 2002. Repere bibliografice: Alex. Ștefănescu, „Nisipuri cu pelerini”, RL, 1992, 6; Ion Cristofor, Tentația grotescului, TR, 1992, 43; Ioan Moldovan, „Nisipuri cu pelerini”, F, 1993, 1; Victor Cubleșan, „El și Cel...?!”, ST, 1995, 9; Victor Cubleșan, „Plouă aseară”, ECH, 1996, 10-12; Florin Lazăr, „Plouă aseară”, ST, 1997, 7; Adrian Popescu, Un tânăr poet
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290087_a_291416]
-
Plouă aseară”, ST, 1997, 7; Adrian Popescu, Un tânăr poet religios, „Viața creștină”, 1997, 16; Dina Dehelean, „Aureole”, ST, 1998, 1; Poantă, Dicț. poeți, 201-202; Florin Lazăr, „Ultimul cuvânt”, ST, 1999, 2; Mircea Petean, Victor Țarină, ST, 2000, 4; Ion Cristofor, Un solitar: Victor Țarină, ST, 2000, 7-8; Ion Roșioru, „Dialog cu hârtia”, CL, 2001, 7. A. Tr.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290087_a_291416]
-
mai multe cărți decât Campanella în puținul timp pe care ostilitatea confraților dominicani și a regimului i l-au îngăduit; dar, surprinzător, nimeni mai mult ca el n-a căutat să învedereze cultura livrescă în experiența directă a realității ("genovezul Cristofor Columb, mai mult a văzut cu ochii; mai multe a parcurs fizic Tommaso Campanella decât toți poeții, filosofii și teologii la un loc, decât Augustin și Lactanțiu inclusiv, care au negat antipozii"). Poate că nici măcar el însuși (care a purces
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
1985, 30; Nicolae Oprea, „Viața în tablouri”, ARG, 1985, 9; Gellu Dorian, „Garsoniera 49”, ATN, 1985, 11; A.I. Brumaru, „Garsoniera 49”, AST, 1985, 11; Ion Tudor Sovian, „Garsoniera 49”, ATN, 1986, 5; George Popescu, „Garsoniera 49”, R, 1987, 5; Ion Cristofor, Manevrele de primăvară ale poeziei, TR, 1993, 16; Bucur Demetrian, O mitologie poetică, R, 1993, 5; Țeposu, Istoria, 56-57; Ștefan Ion Ghilimescu, Poezia și comediile istoriei, LCF, 1996, 10; Em. Galaicu-Păun, Despre „viața la granița limbii”, VTRA, 1998, 3; Dicț
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287657_a_288986]
-
fi evaluat succesul explorării. Luați În considerare analogia din caseta 4. Vă puteți imagina ce fel de ajutor i-ați solicita dumneavoastră reginei Isabella pentru a realiza un studiu explorativ? CASETA 4 „Explorarea” ca analogie pentru un studiu explorativ Când Cristofor Columb a cerut ajutorul reginei Isabella pentru „explorarea” Lumii Noi, probabil că a avut motivele sale pentru faptul că a cerut trei nave (De ce nu una? De ce nu cinci?) și pentru că a ales o rută spre vest (De ce nu spre
[Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
lumea de mâine efectuată printr-o întoarcere către sine, către forța ei creatoare de modele. Și asta după ce a exersat deschiderea, cu rezultate excepționale, spre exterior, mai întâi către Orient (începând cu Marco Polo), apoi spre Vestul Îndepărtat (începând cu Cristofor Columb) și, ca o chintesență, spre Rațiune (începând cu Francis Bacon). Marea întoarcere către lume, ca proiect de aproximare avansată a globalizării, a noii paradigme în baza căreia lumea ca atare va merge către ea însăși, face din modelul european
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
interbelică, „22”, 1995, 23, 24; Mircea Handoca, Leon Volovici față cu reacțiunea, JL, 1997, 47-52; Liviu Grăsoiu, „Eu sunt format în cultura română” (interviu cu Leon Volovici), JL, 2000, 9-12; Mircea Iorgulescu, Evrei români și români evrei, „22”, 2002, 663; Cristofor, Țara Sfântă, II, 138-145; Dicț. scriit. rom., IV, 803-804; Aczél, Scriitori rom. Israel, 160-163; Manolescu, Enciclopedia, 715-716. Ș. A., F. F.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290640_a_291969]
-
barbari cât și pe romani. Marcus Aurelius, împăratul filizof, atunci când iese cu legiunile din cetatea eternă și merge în nord pentru a ataca triburile barbare, se contaminează de la soldații barbari morți, fără a fi răniți, și moare de ciumă. Cristofor Columb și echipajele lui au „meritul” de a fi adus și diseminat în Europa sifilisul. Marinarii săi, bolnavi de sifilis, odată lăsați la vatră se angajează ca mercenari în armatele lui Carol, angrenate în cucerirea Italiei. Din cauza lor, în
Prelegeri academice by VASILE BURLUI () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92374]
-
unui, unor... (Epigramă românească), Chișinău, 1992; Buturuga mică... (Antologia epigramei românești de pretutindeni), Chișinău, 1993; Dicționar enciclopedic satiric, Chișinău, 1994; O antologie cronologică a aforismului românesc, Cluj-Napoca, 2000. Repere bibliografice: Leo Butnaru, Zâmbete și gânduri, „Chișinău”, 1977, 24 februarie; Ion Cristofor, Un epigramist: Efim Tarlapan, TR, 1993, 1; Victor Prohin, Un devotat scutier al genului, LA, 1994, 20; Ion Trif-Pleșa, Rondeluri de onoare, „Porto-Franco”, 1996, 1; Mihai Cimpoi, Efim Tarlapan și căderea imperiului, LA, 1996, 12; Cimpoi, Ist. lit. Basarabia, 220
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290088_a_291417]
-
Cârneci, Nostalgia esențială, CRC, 1998, 2; Roxana Sorescu, Poezia - ca lava, LCF, 1996, 16 octombrie; Evelin Fonea, Credință și revoltă în poezia carmeliană, „Realitatea evreiască”, 1998, 16 decembrie-1999, 1 ianuarie; Elena Solunca, Premiul „Mihai Eminescu” al Academiei, CRC, 1999, 1; Cristofor, Țara Sfântă, I, 25-32; Aczél, Scriitori rom. Israel, 39-42; Manolescu, Enciclopedia, 130-131. R.S.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286111_a_287440]
-
au împărțit pământul în trei continente: Europa, Asia și Libia. În Evul Mediu se credea ca pământul este plat și cine ajunge la marginea sa se va prăbuși în abis, teorie total greșită și infirmată prin descoperirea Noilor Indii de către Cristofor Columb. Secolele al XVI-lea și al XVII-lea scot umanitatea din somnul în care o cufundase Evul Mediu, iar Renașterea oferă o nouă perspectivă asupra vieții. Sub patronajul claselor nobiliare, artele, filozofia, științele reînfloresc pregătind drumul revoluției industriale din
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
în medicină din afara Belgiei proveneau din Antile, Argentina, Austria, Capul Bunei Speranțe, Danemarca, Ecuador, Grecia, Italia, Mexic, Nicaragua, Peru, Sânto Domingo, Șerbia, Spania și Suedia 68: Anul dobândirii titlului de doctor (medicină) Nume, Prenume (Localitate de proveniență) Total 1892 Mogardici, Cristofor (Baurcu Moldoveni). 1 1901-1902 Georgescu, George (Brăila). 1 1904-1905 Gutman, Iancu (Târgu Frumos); Paricescu, Alexandru (București). 2 1913-1914 Ionescu, Diogene (Râmnicul Sărat). 1 În fine, amintim și numele celor cinci tineri din România care deveneau doctori în științe după 1884
[Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]